Un pas până la situl arheologic de la Almaşu Mic

De Camelia Busu
1Comentariu
Un pas până la situl arheologic de la Almaşu Mic
Expoziţia „Tezaurele de monede şi de bijuterii din argint de la Almaşu Mic” a fost vernisată joi.

Muzeul Oraşului Oradea – Complex Cultural prin Laboratorul de restaurare şi conservare, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, Universitatea din Oradea prin Departamentul de Istorie, Laboratorul de arheologie au conclurat pentru a finaliza expoziţia „Tezaurele de monede şi de bijuterii din argint de la Almaşu Mic” ce a fost vernisată joi. „Nu în fiecare zi avem ocazia să expunem la muzeu o comoară. Scoaterea ei la lumină a fost rezultatul unori eforturi îngemănate a mai multor instituţii”, precizează Ionuţ Ciorba, directorul adjunct al Mueului Oraşului Oradea.

Povestea acestor tezaure a pornit de la bătrânii satului Sârbi care povesteau de un loc mai ridicat de pământ în pădurea Ţâclu. Istoricul Nicolae Nistoroiu şi-a amintit de aceste poveşti şi a precizat prima oară de aceste locuri în lucrarea sa de doctorat. Apoi, împreună cu Nicolae Nistoriu, în octombrie anul trecut, s-au deplasat la faţa locului Lucian Silaghi, directorul Direcţiei pentru Cultură Bihor, şi arheologul Marinel Roşu.

Săpături cu studenţii

Confirmându-se impoteza că acolo ar putea fi o fortificaţie din Evul Mediu Timpuriu, următorul pas au fost săpăturile arheologice coordonate de lect. univ. dr. Florin Sfrengeu, directorul Departamentului de Istorie al Universităţii Oradea, la care au participat studenţii din anul I, în perioada de practică. Fortificaţia este una destul de simplă: un val de pământ, un şanţ, şi probabil că acesta avea şi o îngrăditură sau o palisadă. Interiorul fortificaţiei are peste un hectar întindere. Când deja cercetările erau destul de avansate în ceea ce priveau valul şi şanţul, directorul Lucian Silaghi s-a deplasat la şantierul arheologic împreună cu Nicolae Nistoroiu, Lucian Popa şi Cosmin Paşcu Bungău, deţinători autorizaţi de detectoare de metal. Cu ajutorul acestora s-a reuşit detectarea locurilor unde ar fi posibile urme de metal. Acolo s-a stabilit un perimetru şi s-au început săpăturile. Aşa s-a reuşit recuperarea a aproximativ 120 de monede de argint. La o distanţă de aproximativ o sută de metri s-au găsit inele şi brăţări din argint.

„Dumnezeu ne-a binecuvântat. Avem acest tezaur, şi celelalte două care s-au descoperit în zona Bihorului. Pentru studenţii care au participa la săpături, această experienţă e rară, te întâlneşti cu ea o dată în viaţă. Nu am să vorbesc despre monede, tezaur de monede se va mai găsi. Dar este vorba de acest mic tezaur de podoabe. El nu este un tezaur de ţăran, este un tezaur princiar. Pentru că probabil numai o prinţesă este cea care a purtat aceste obiecte. Întrebările care se pun sunt: Cine a comandat bijuteriile?, Cine le-a purtat? şi mai important, Cine le-a lucrat?. Pentru că nu oricine era meşter. Este o problemă serioasă pentru că implică istoria noastră naţională”, spune prof. Sever Dumitraşcu.

La rândul său, Lucian Silaghi motivează încadrarea acestor descoperiri în anul centenar. „Tezaurele descoperite recent – cel de la Almaşu mic, cel de la Aleşd şi cel de la Groşi – denotă faptul că trupul ţării este viu şi poate să ne ofere în continuare numeroase surprize. Depinde de noi să fim implicaţi şi să fim atenţi la nişte semne. Am fost atenţi la semnele pe care ni le-a transmis cel care a pornit toată această aventură, istoricul Nicolae Nistoroiu”

Spre sit arheologic

Ce s-a făcut până acum este un prim pas, pentru că lect. univ. dr. Florin Sfrengeu a început să facă cercetări, să identifice şi să dateze provenienţa artefactelor. Artefactele expuse şi restaurate de către Olimpia Mureşan reprezintă: ceramică medievală timpurie, sec XI-XIII, inele sigilare, cercei, podoabe de argint de sec. XIII, denari – monede medievale din sex XIII, din perioada regilor Andrei al II-lea, din dinastia Arpadiană (1205 – 1235) şi Bela al IV-lea (1235 – 1270), al lui Ștefan al V-lea al Ungariei (1270 – 1272), Ban Heinrich von Güssing (1269-1270) şi Ban Joachim Pectari (1270 – 1272).

Toate artefactele vor face obiectul unor studii care sunt în curs de desfăşurare. Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor a susţinut financiar prestaţia unui specialist care s-a deplasat în teren şi a efectuat măsurători în sistemul Stereo 70, o etapă necesară pentru ca respectivul teritoriu să devină sit arheologic. În funcţie de descoperirile ulterioare se vor putea face demersuri pentru ca situl arheologic respectiv să poată să fie şi clasat, să fie inclus pe lista monumentelor istorice. Judeţul Bihor are un număr de 455 de poziţii în lista monumentelor istorice, dintre care primele 171 sunt situri arheologice cu statut de monument istoric. Lucian Silaghi speră ca şi pentru anul viitor să se găsească fonduri pentru ca Universitatea din Oradea să continue cercetările, pentru că „este un viitor sit care are un potenţial incredibil”. Obiectele – conform protocolului – vor fi predate în final Muzeului Ţării Crişurilor.

Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul Oraşului Oradea – Complex Cultural, corp B, etaj I, timp de două luni.



1Comentariu

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor