Prestigioasa revistă „Familia” a deschis ediţia a III-a a Festivalului Naţional de Artă Naivă.Prezent la manifestare, directorul revistei Familia, poetul Ioan Moldovan, a subliniat frumuseţea şi puritatea acestui gen de artă, dar mai ales faptul că evenimentul, desfăşurat anual, la Oradea are meritul de a forma o comunitate de artişti în urbea de pe malul Crişului. „Oraşul nostru este bucuros să primească o asemenea comunitate de artişti naivi, grupaţi în jurul Asociaţiei Artiştilor Naivi din România, iar revista Familia este şi va fi în continuare alături de astfel de manifestări culturale care aduc un plus de prestigiu Oradiei”, a subliniat Ioan Moldovan.
La acest simpozion au mai participat, pe lângă artişti naivi, simpatizanţi şi orădeni care au dorit să asiste la dezbateri. Din partea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor a participat consultantul artistic Anca Popescu: „Sfatul meu este să ţineţi aproape de Asociaţia Artiştilor Naivi din România, care reuşeşte iată să mobilizeze atât de multe personalităţi şi instituţii culturale din oraşul şi judeţul nostru, care este un adevărat liant, un agregator al binelui comun, deoarece pe termen lung prezenţa dumneavoastră în rîndurile Asociaţiei va fi benefică şi foarte apreciată. Instituţia noastră este mândră că se numără printre organizatorii acestui deosebit eveniment cultural de anvergură naţională”.
Cronica unui succes aşteptat
Lansarea cărţii „Arta naivă contemporană din România” a prilejuit întâlnirea, în sala albastră a Hotelului Continental, a circa 60 de orădeni, jurnalişti, artişti naivi şi pasionaţi, cu autorii, dar şi cu directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, criticul de artă Ramona Novicov, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Lucian Silaghi şi finanţatorul cărţii, cunoscutul mecena Ioan Degău. Scrisă într-un timp foarte scurt, şi apărută în condiţii grafice excepţionale la editura Primus, cartea vine să completeze cele doar câteva volume apărute până acum în ţara noastră şi dedicate acestui curent artistic.
Primele două, cartea lui Vasile Savonea şi ce a lui Nebojsa Tomasevic, apărute la editura Meridian, au un format şi o ţinută grafică din care s-au inspirat şi autorii cărţii apărute la Oradea, pentru ca aspectul şi formatul să permită aşezarea acestui ultim volum alături de celelalte în biblioteca pasionaţilor. 124 de pagini legate, în care încap aproape 200 de reproduceri color, sunt aşezate între coperţi cartonate, cu o supracopertă ca o explozie de culoare.
Volumul este semnat de Mircea Stroe, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Naivi din România, alături de Angela şi Victor Hreniuc, profesori de artă şi istoria artei la Botoşani. „Este o carte atât de frumoasă ! Mă bucur că am putut contribui la apariţia ei şi cred că era nevoie de această apariţie, în peisajul editorial românesc”, spune Angela Hreniuc. „M-am întrebat adeseori, ca iubitor de folclor şi obiceiuri populare ce sunt, ce este , de fapt, arta naivă şi prin ce se deodebeşte ea de alte varietăţi ale artelor plastice cunoscute? Un critic cu mai multă autoritate în materie decât mine spunea odată că «arta naivă este o artă veşnică, prin comparaţie cu ea toate stilurile istorice, chiar şi cele care au reprezentat epoci întregi, renaşterea, barocul, rococoul, fiind doar etape limitate în procesul de devenire a artei. Arta naivă se situează în afara timpului. Prin intermediul artei naive ne întoarcem la nivelul inocenţei primare şi redescoperim un univers pe care-l credeam uitat: candoarea cu care un copil priveşte întrebător tot ceea ce-l înconjoară”, consideră omul care a făcut posibilă apariţia volumului, bancherul Ioan Degău.
„Se spune că toamna se numără bobocii, iar eu adaug că se numără şi festivalurile. Apariţia acestei cărţi este salutară şi este rezultatul unui alt eveniment, Festivalul Naţional de Artă Naivă, care tinde să se clasicizeze la Oradea”, a declarat Lucian Silaghi, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor. Primele capitole sunt destinate unei introduceri în arta naivă şi aşezării picturii naive în contextul manifestărilor creative ale omului. „Este o carte excepţională, foarte bine scrisă, mă surprinde plăcut modul de abordare, layout-ul, textele în sine sunt foarte bune. Este o iniţiativă demnă de aprecierile noastre”, spune cunoscutul critic de artă Ramona Novicov.
Urmează un capitol complex, dedicat reprezentanţilor artei naive contemporane din România şi în care sînt analizaţi 31 de artişti naivi reprezentativi din ţara noastră. „Cartea este o apariţie editorială de înaltă ţinută, tratând o lume întreagă, arta naivă. Fiind eu însumi de la ţară, apreciez acest demers. Este o lume care nu m-a părăsit niciodată, acest tip de existenţă rurală, foarte sănătoasă. Am trăit această viaţă frumoasă, amintirea satului a rămas întotdeauna vie în inima mea, deci o carte despre arta naivă, prin excelenţă rurală, este un lucru de salutat”, spune şi Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor.
Ultimul capitol este dedicat necesităţii colaborării între oraş şi artă, iar încheierea este semnată de Mircea Jacan, managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor. „Ar fi multe de spus despre această carte, însă consider că volumul vorbeşte de la sine. Îl felicit pe Mircea Stroe pentru curajul, perseverenţa şi dăruirea de care dă permanent dovadă în scopul organizării unor evenimente culturale de mare valoare pentru oraşul şi pentru judeţul nostru”, spune şi bancherul Ioan Degău, finanţatorul cărţii. Cartea poate fi achiziţionată de la sediul Asociaţiei Artiştilor Naivi din România, la preţul de cost, 80 de lei, şi este disponibilă într-un tiraj limitat.
Festivalul
Public în majoritate adult, format din pasionaţi ai artei naive, studenţi la arte plastice, colecţionari, galerişti, ziarişti şi curatori a umplut spaţiul alocat de Muzeul Ţării Crişurilor expoziţiei de artă naivă din cadrul celei de-a III-a ediţii a Festivalului Naţional de Artă Naivă Oradea 2016. După alocuţiunile directorului Muzeului, dl. Aurel Chiriac, care a lăudat munca organizatorilor şi a precizat că este un eveniment care “are toate şansele să se permanentizeze” şi pe care şi-l doreşte în continuare în instituţia muzeală, cea a criticului de artă Ramona Novicov, care consideră că în comunitatea locală există un răspuns bun la acest gen de artă şi cea a directorului Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, Mircea Jacan, care a apreciat că există premise serioase pentru consolidarea unei manifestări de tradiţie, referindu-se la Festivalul Naţional de Artă Naivă de la Oradea, care este “un manifest de calitate” în peisajul cultural orădean, toţi cei prezenţi s-au putut bucura de cele aproape 100 de lucrări expuse, pictură, sculptură şi gravură aparţinînd unui număr de 30 de autori din toată ţara.
Teatru nescris
După încheierea vernisajului, oaspeţii şi vizitatorii au fost poftiţi în sala colecţiei de etnografie şi folclor, pentru a asista la un spectacol de teatru nescris. Unii dintre participanţi însă, în special colecţionari şi galerişti, au zăbovit îndelung în faţa lucrărilor expuse, încercând să se hotărască pe care să le achiziţioneze. Expoziţia este cu vânzare şi va rămîne pe simezele Muzeului Ţării Crişurilor pînă la începutul lunii noiembrie. Continuînd tradiţia instaurată la ediţia trecută, specialiştii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor au adus şi în acest an, la Festivalul Naţional de Artă Naivă, o trupă de teatru nescris. Dacă anul trecut „actorii” de la Şuncuiuş au fost cei care au încântat participanţii la festival, de data aceasta trupa din Tilecuş a jucat o piesă extreme de aplaudată.
Considerat o bijuterie populară pe cale de dispariţie, teatru nescris, sau teatrul ţărănesc, stîrneşte de fiecare dată ropote de aplauze. Aşa a fost şi în sălile de etnografie şi folclor ale Muzeului Ţării Crişurilor unde, după vernisajul expoziţiei de artă naivă din cadrul Festivalului Naţional de Artă Naivă, trupa de teatru nescris din Tilecuş a jucat piesa “Ioanea se însoară”. Cum un asemenea spectacol se termină, de obicei, cu hohote de rîs, participanţii la ediţia a III-a a Festivalului Naţional de Artă Naivă au aplaudat îndelung trupa din Tilecuş, apreciind că teatrul nescris se potriveşte foarte bine cu arta naivă. Sala a fost arhiplină, mulţi dintre spectatori văzînd pentru prima dată asemenea spectacol.
Conferinţa
Ultimul capitol al ediţiei a III-a a Festivalului Naţional de Artă Naivă a fost dedicat dezbaterilor despre prezentul şi viitorul artei naive contemporane româneşti. Majoritatea participanţilor au apreciat că festivalul de la Oradea reprezintă un reper important pe harta manifestărilor de gen din România.
În cadrul conferinţei, membrii Asociaţiei Artiştilor Naivi din România au propus ca la ediţiile viitoare ale festivalului să fie invitat câte un debutant, pentru a încuraja în acest fel dezvoltarea artei naive. Portofoliul celor propuşi va fi analizat de Consiliul Director al asociaţiei, care va decide oportunitatea invitării unei persoane şi numele acesteia.
De asemenea, a fost adoptată şi propunerea ca anul viitor Asociaţia Artiştilor Naivi din România să organizeze expoziţii personale pentru cîţiva dintre membri, şi au fost primiţi în asociaţie membri noi. Conferinţa Naţională a artiştilor naivi din România s-a încheiat într-o atmosferă plină de prietenie.
A doua zi, despărţirea de artiştii naivi invitaţi la cea de-a doua ediţie a Festivalului Naţional de Artă Naivă de la Oradea a fost emoţionantă, însă toţi participanţii au promis să revină anul viitor, la ediţia a IV-a.
Citiți principiile noastre de moderare aici!