Vama unde nu pică nimic

17Comentarii
Vama unde nu pică nimic
BIHOR – Frontieriştii aeroportului n-au parte de tentaţii – însă şi lucrul e mai puţin, iar salariile „la înălţime”.

Frontieriştii care fug pe fâşie după transfugi sau verifică zeci de autocare şi sute de maşini pe tură asudă mai mult decât colegii „deturnaţi” la biroul arondat aeroportului. Pasagerii aerieni sunt eleganţi, politicoşi, mai puţin certaţi cu legea şi….punctuali.

În plus, cursele internaţionale care decolează zilnic de la Oradea pot fi numărate pe degete. Aşa încât, raportat la veniturile pe care le aduc statului pasagerii curselor internaţionale, cheltuielile cu logistica şi salarizarea nu sunt deloc de neglijat. Însă conducerea Poliţiei de Frontieră Bihor nu e foarte receptivă faţă de o discuţie pe tema supradimensionării personalului de la aeroport şi, totodată, se codeşte să dezvăluie salariile propriilor angajaţi.

Însă un exemplu mai clar de bani „cheltuiţi în vânt” sunt birourile vamale de la Salonta, Borş, Episcopia Bihor, Valea lui Mihai şi Săcueni, care s-au desfiinţat după aderarea la UE, deşi se investise mult în ele în ultimii ani.

 

 

 

Frontierişti plătiţi confidenţial

De când Aeroportul Oradea a primit statut de aeroport internaţional, în cadrul lui a fost înfiinţat şi un birou de Poliţie de Frontieră şi Vamă, pentru controlul pasagerilor din cursele internaţionale, al bagajelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport. În acest scop lucrează în total 28 de vameşi şi poliţişti de frontieră.

Potrivit directorului Aeroportului din Oradea, Gheorghe Pasc, sunt în medie trei-patru avioane pe zi care transportă călătorii spre Timişoara sau Bucureşti, de unde se reîmbarcă spre mai multe destinaţii internaţionale. Poliţiştii de frontieră şi vameşii verifică doar persoanele din aceste zboruri şi doar la plecare, întrucât la sosire călătorii sunt verificaţi la intrarea în ţară, respectiv la Timişoara sau Bucureşti, de unde sunt îmbarcaţi în alte curse spre Oradea.

 

 

 

Invidiaţi de colegi

Posturile de la Aeroport sunt destul de râvnite de poliţiştii de frontieră şi de vameşi, întrucât activitatea acolo este mai lejeră decât în alte locuri, fără diferenţiere între salarii.

Astfel, în timp ce frontieriştii care deservesc „fâşia verde” şi punctele de trecere a graniţei rutiere sau feroviare se confruntă aproape zilnic cu infracţiuni plus o paletă largă de contravenţii, pasagerii curselor aeriene se „ceartă” mult mai rar cu legea.

În urma solicitării făcute în spiritul Legii nr. 544/2001 către Direcţia Regional Vamală Clujşi Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Bihor, pentru a afla activitatea depusă de lucrători la aeroport şi cu cât sunt plătiţi, răspunsurile primite au fost evazive.

Biroul Vamal Oradea Aeroport are program permanent de lucru şi un număr de 14 posturi (funcţii publice aferente). Salarizarea personalului vamal din cadrul Biroului Vamal Oradea Aeroport se face potrivit OG nr. 6/2007”, a precizat Camelia Chirpac, purtătorul de cuvânt al DRV Cluj.

De asemenea, salariile poliţiştilor de frontieră sunt confidenţiale, potrivit purtătorului de cuvânt al IJPF Bihor, comisarul Dan Lazăr (foto). „Potrivit Codului Muncii, salariile sunt confidenţiale”, a declarat sec acesta. Aceasta în condiţiile în care fiecare poliţist de frontieră şi vameş este obligat să-şi actualizeze anual declaraţiile de avere, în cazul în care apar schimbări, iar declaraţiile sunt publice.

Mai mult, ele ar trebui publicate pe internet, pentru ca orice cetăţean, plătitor de impozit sau nu, să le poată vedea, acesta fiind un drept prevăzut de Legea nr. 544/2001. Doar că la IJPF Bihor pentru a vedea un astfel de document trebuie făcută o cerere, întrucât pe internet apar doar declaraţiile de avere ale şefilor.

 

 

 

Salarii „aeriene”

Ca urmare, pentru a ne face o idee asupra câştigului unui poliţist de frontieră angajat la aeroport am solicitat o declaraţie de avere. Iniţial, reprezentanţii IJPF ne-au cerut să aşteptăm mai multe zile pentru a primi documentul, însă s-au răzgândit în ultimul moment. Astfel, de pildă, potrivit declaraţiei de avere a agentului Flavius Tuduce, venitul net din salarii pe anul trecut a fost de 21.264 RON. Agentul mai deţine un cont de 13.800 de euro în bancă şi un Renault Laguna din anul 2001. Din surse neoficiale am aflat că părinţii agentului deţin o pensiune în Arieşeni şi alta în curs de construcţie. Ele nu apar în declaraţia de avere, însă legea nici nu-i obligă să le treacă în declaraţia de avere. Doar că printre poliţiştii de frontieră bihoreni este cunoscută practica de a investi, în numele părinţilor, în locuinţe sau afaceri, după care le moştenesc fără să fie nevoiţi să le justifice.

 

 

 

Curse internaţionale de la Oradea

Pe timpul verii, la fiecare două săptămâni o cursă Carpatair cu o navă Airbus Cargo aduce circa 200 de turişti din Berlin în sejur la Băile Felix.

Curse de trei ori pe săptămână mai decolează de la Oradea spre Paris, Atena, Bari, Florenţa, Italia, Roma, Ancona, Bologna şi Torino. Iar zilnic se decolează spre Duseldorf, Franfurt, Stutgart, Munchen, Bergamo (Milano), Veneţia şi Verona.

De menţionat însă că de la Oradea până la Aeroportul Timişoara se cuplează într-un singur avion pasagerii cu destinaţia Italia respectiv Germania, aceştia urmând a fi reîmbarcaţi în curse diferite de la Timişoara.

Plecarea este la ora 7:30 iar returul după-amiază, la câteva minute după ora 16:00. Control de vamă şi frontieră se face doar la plecare întrucât controlul de la intrarea în ţară se face la Aeroportul Timişoara.

 

 

 

Transparenţă salarială în UE

Integrarea în Uniunea Europeană nu a adus mai multă transparenţă în instituţiile publice din România. Practica de la Bruxelles nu a fost adoptată încă de românii care sunt plătiţi din bani publici. Ca dovadă, dacă la noi obţinerea unei informaţii publice e un test de anduranţă, în euro-capitala democraţiei, adică la Parlamentul European din Bruxelles, aproape orice informaţie poate fi obţinută pe loc.

Chiar şi salariile sau cheltuielile europarlamentarilor sunt publice şi nu este nevoie de 30 de zile pentru a le afla. Potrivit ofiţerului de presă de pe lângă Parlamentul European, Miruna Matei, orice informaţie publică solicitată PE este furnizată în cel mai scurt timp posibil. „Totul durează foarte puţin, nu se pune problema de zile. Din momentul în care ofiţerul de presă vede e-mail-ul sau primeşte cererea prin telefon durează maxim câteva ore, adică timpul necesar documentării”, explică Miruna Matei.

Ea a precizat că la PE nu se pune problema ca un jurnalist sau orice alt cetăţean să fie nevoit să aştepte 30 de zile pentru a primi o informaţie publică.

 

 Cristian Horgos

 

 

 

 

 

 



17Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor