O parte dintre etnicii maghiari care își doresc o școală cu personalitate juridică proprie, dar care să funcționeze în trei locații din oraș, se tem de faptul că vor dispărea clasele de limba maghiară din școlile în care funcționează acum: „Bălcescu”, „Suciu”, „Slavici” și „Cantemir”. Aceasta fiindcă, dacă la clasele 0-IV sunt efective suficiente de copii, în clasele V-VIII efectivele de elevi scad. Din lipsă de spațiu, directorii tind să desființeze aceste clase.
În subsidiar, etnicii maghiari sunt nemulțumiți și de faptul că nu au directori în aceste școli, doar directori adjuncți, cărora nu li se oferă oportunitatea ca la început de an școlar să se adreseze elevilor maghiari în limba maternă. Așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în acest an la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Comunitatea maghiară își dorește o școală de limbă maghiară pe malul stâng al Crișului. Cu personalitate juridică proprie, după modelul Școlii „Szacsvay Imre”, dar care să funcționeze în trei locații. Există și cadrul legal care, după o modificare recentă, permite minorităților din România să-și înființeze școli cu predare în limba maternă, indiferent de numărul de copii.
„Nu vom reloca fizic”
Deputatul Szabo Odon, lider al UDMR Bihor, susține ideea formării școlii care va urma să poarte numele lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei și Croației, al Boemiei, al Germaniei și împărat romano-german din anul 1433 și până la moartea sa, în 1437. Monarhul născut la Nurnberg, în Germania, și mort la Znojmo – în Cehia de azi – este singurul împărat îngropat la Oradea.
Președintele executiv al UDMR Bihor asigură că elevii care vor opta pentru această școală nu vor trebui să tranziteze orașul. „Nu vom reloca școala fizic într-un campus”, precizează parlamentarul, care se bucură de sprijinul celor doi episcopi, reformat și romano-catolic, al cultelor și al dascălilor. Există însă și voci în rândul etnicilor maghiari care sunt sceptici că proiectul e bun „din punct de vedere strategic”.
De la PMO: „Să fim precauți!”
Consilierul primarului Bolojan pentru problemele minorităților, Zatyko Gyula, are o altă optică asupra problemei. „Trebuie să fim foarte precauți atunci când dorim să scoatem clasele cu predare în limba maghiară din patru școli și să riscăm ca nu toți copiii maghiari să mai opteze pentru aceste clase. Aceste școli erau școli de cartier, iar părinții ar putea alege să-și trimită copiii la cea mai apropiată școală. Cei care spun că trebuie înființată Școala Sigismund de Luxemburg, fiindcă nu există o astfel de școală pe malul stâng al Crișului, trebuie să țină cont de faptul că celelalte două școli de pe malul stâng, din Nufărul și Ioșia, s-au desființat tocmai din acest motiv. Cred că trebuie să consultăm directorii de școli, părinții, și nu să se ia o decizie în acest sens într-un birou”, e de părere Zatyko, reprezentantul maghiarilor din Primăria Oradea.
Citiți principiile noastre de moderare aici!