Zece stiri ignorate care vor schimba lumea

Zece stiri ignorate care vor schimba lumea
Clasamentul evenimentelor din 2007 carora nu li s-a acordat importanta cuvenita de catre media, desi vor influenta in mod esential viitorul, in viziunea “Foreign Policy”.

A inceput cyber-razboiul

Primul eveniment ce nu a fost suficient analizat este faptul ca in 2007 s-a lansat razboiul online, cyber-razboiul. Tara care a creat acest tip de razboi al viitorului este Rusia, prin atacurile informatice impotriva guvernului, politiei si bancilor estone. Beijingul a preluat imediat conducerea pe frontul informatic, iar in luna iunie Pentagonul acuza armata chineza ca a intrat in calculatoarele folosite de subalternii secretarului Apararii, Robert Gates. Pentru a contracara noul tip de atacuri, aviatia militara a SUA a decis sa infiinteze Comandamentul pentru Cyberspatiu. Acesta va deveni complet operational pina in octombrie 2009 si va fi insarcinat cu apararea calculatoarelor oficialilor si armatei americane. 500 de luptatori ai cyberspatiului se vor antrena pentru lupta impotriva inamicilor. La peste 20 de ani de la lansarea Internetului, se pare ca urmatoarea revolutie a stiintei razboiului se va petrece online, comenteaza “Foreign Policy”.

Osama, parasit de mentor

Salman al-Awdah, cleric ce ii fusese mentor lui Osama bin Laden in trecut, a decis in luna septembrie sa ii intoarca spatele fostului sau elev. Intr-o declaratie facuta la televiziunea saudita, in plin Ramadan, clericul s-a lansat intr-un atac la adresa metodelor lui Bin Laden: “Citi oameni nevinovati, batrini, copii, sint ucisi in numele al-Qaeda?… Ce am cistigat in urma distrugerii unei tari intregi, precum Irakul sau Afganistanul?”. Salman al-Awdah era acelasi care in 2004 cerea, alaturi de alti 25 de clerici, insurgentilor din Falluja sa atace trupele americane, ca pe “o datorie justificata”. Se pare ca si cei mai radicali islamisti incep sa se rupa de ideile promovate de Bin Laden, iar declaratiile lui al-Awdah ar putea constitui un moment-cheie pentru o schimbare majora.

Petrolul irakian, sub paza americana

In ciuda apelurilor pentru retragerea armatei americane din Irak, Pentagonul s-a angajat sa pazeasca rezervele irakiene de petrol pe termen nelimitat. In luna noiembrie, marina SUA a inaugurat o instalatie militara la terminalul de petrol Khor al-Amaya, in nordul Golfului Persic. Impreuna cu terminalul de la Basra, acesta este vital pentru economia globala: cele doua sint capabile sa pastreze 10% din cererea zilnica de petrol la nivel mondial. Inaltii ofiteri americani sustin ca nu doresc sa pazeasca la nesfirsit terminalele, ci asteapta doar ca marina irakiana sa ajunga la un nivel suficient de inalt de profesionalism. Dar, conform “The Wall Street Journal”, patrulele irakiene de coasta sint de-abia la nivelul de barcute ruginite, iar marinarii irakieni de-abia s-au antrenat prima data cu munitie de razboi.

Valuri de cubanezi

Conform unui studiu al Universitatii din Miami, aproape 77.000 de cubanezi au trecut in SUA in 2006 si 2007. Cifra este cu atit mai ingrijoratoare cu cit reprezinta dublul fata de numarul de cubanezi ce si-au parasit tara in 1994, cind Castro deschisese porturile pentru toti cei care doreau sa imigreze. 38.000 de insulari alesesera atunci calea Americii de Nord. De data aceasta insa cauzele exodului nu mai sint politice, ci economice.

Orez ca laptele de mama

In luna mai, Departamentul de Agricultura al SUA a aprobat cultivarea de orez care produce proteine umane. Fara a exista o dezbatere publica de proportii, 1.300 de hectare au fost insamintate in SUA de catre Ventria Bioscience cu acest tip special de orez, care produce proteine ce se gasesc in mod normal in laptele de mama. Compania californiana spera sa comercializeze orezul sub forma unui produs destinat combaterii diareii, boala ce ucide 3 milioane de copii in toata lumea, in fiecare an.

Armata thailandeza se imbogateste

Dupa preluarea puterii, printr-o lovitura de stat fara varsare de singe, in septembrie 2006, generalii thailandezi au trecut la indeplinirea prioritatilor: cresterea cheltuielilor militare. Pina acum, bugetul armatei a crescut cu 66% si va ajunge la 5 miliarde in 2008. Ofiterii sustin ca inlocuiesc doar echipamentele invechite pentru a putea combate islamistii separatisti din sud. Cumparaturile armatei cuprind insa un submarin militar rusesc, rachete chinezesti si avioane de vinatoare suedeze in valoare de un miliard. Acest tip de armament nu este foarte potrivit pentru combaterea unei insurgente locale.

Epidemie de febra galbena

Schimbarile climatice favorizeaza raspindirea bolilor precum febra hemoragica, iar milioane de oameni risca sa cada prada acestei maladii ce cauzeaza dureri ingrozitoare ale incheieturilor. Anul acesta s-a inregistrat cel mai mare numar de oameni infectati de virusul transportat de tintari din acest deceniu. In cazurile usoare, simptomele dureaza o saptamina. In 5% din cazuri insa boala se dezvolta intr-o forma potential fatala, ce cauzeaza hemoragii externe si interne. In America Latina, numarul de cazuri s-a dublat fata de anul trecut, ajungind la un milion.

Evreii americani intorc spatele Israelului

Stephen Walt si John Mearsheimer au lansat o carte controversata, “Lobby-ul israelian”, in care arata ca sustinatorii Israelului au o influenta prea mare asupra politicii externe a SUA. In aceeasi saptamina cu lansarea cartii, un studiu social arata ca tinerii evrei americani sint mai putin inclinati sa sprijine Israelul decit niciodata. Doar 48% dintre evreii americani sub 35 de ani considera ca distrugerea Israelului ar fi pentru ei o “tragedie personala”, fata de 77% in cazul celor de peste 65 de ani. Doar 54% dintre tineri au declarat ca “se simt confortabil cu ideea existentei unui stat evreu”.

Robotii au intrat pe cimpul de lupta

Armata americana a introdus in luna iunie primii roboti inarmati in Irak, anuntind o noua epoca pentru stiinta razboiului. Daca pina acum robotii erau folositi pentru detectare de mine si dezamorsare de bombe, acesti noi roboti, SWORDS, sint dotati cu mitraliere M249. Cei trei roboti utilizati in Irak, in valoare de 250.000 de dolari fiecare, sint trimisi sa execute misiuni periculoase care ar pune viata soldatilor in pericol. 1,7 miliarde de dolari sint alocati pentru perioada 2006-2012 pentru construirea de astfel de roboti.

Zidul Mexicului, taiat la jumatate

In febra alegerilor partiale din 2006, congresmanii republicani care incercau sa ii asigure pe electori ca lupta impotriva imigratiei ilegale au trecut legea Zidului de Securitate. Prin aceasta lege se autoriza construirea unui zid dublu la granita dintre SUA si Mexic, ce urma sa aiba o lungime de 1.120 de kilometri. Congresul a alocat insa, in acel moment, suficienti bani pentru construirea a doar 600 de kilometri de zid. Banii pentru restul constructiei ar fi urmat sa fie alocati in anul fiscal urmator. Maretele planuri au fost insa abandonate, iar pe restul lungimii va exista un zid “virtual” de supraveghere cu radare.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !