Schimbarea rezervorului nu poate fi realizată oriunde, ci doar într-un atelier autorizat de RAR pentru lucrări la instalațiile GPL. După montaj, proprietarul trebuie să păstreze documentele eliberate de service, deoarece acestea vor fi solicitate la următoarea inspecție tehnică.

Un rezervor cu termenul de utilizare depășit determină respingerea vehiculului la ITP. În plus, utilizarea unei instalații GPL neomologate sau neconforme poate avea consecințe mai grave. În cazul unui control în trafic, polițiștii pot dispune reținerea certificatului de înmatriculare, aplicarea unei amenzi și chiar retragerea plăcuțelor de înmatriculare.

Interesul pentru alimentarea cu GPL rămâne ridicat în România, datorită costurilor reduse de exploatare. Potrivit datelor comunicate de Registrul Auto Român, aproximativ 55.000 de vehicule au fost prezentate anul trecut pentru înscrierea mențiunii „GPL” în cartea de identitate, ceea ce arată că tot mai mulți șoferi aleg această soluție. Tocmai de aceea, verificarea periodică a instalației și respectarea termenului de valabilitate al rezervorului sunt esențiale pentru siguranță și pentru circulația legală a autovehiculului.

În perioada 13-20 iulie, absolvenții clasei a VIII-a trebuie să completeze fișa de înscriere la școala de proveniență, în prezența părinților sau a reprezentanților legali și cu sprijinul profesorilor diriginți. Liceele și specializările trebuie trecute în ordinea preferințelor, folosind codurile din broșura de admitere a județului respectiv.

Ministerul Educației și Cercetării recomandă completarea unui număr cât mai mare de opțiuni și verificarea atentă a tuturor codurilor și datelor introduse. Un cod greșit sau prea puține variante înscrise pot duce la repartizarea la o specializare nedorită ori chiar la nerepartizarea candidatului.

Cum se verifică și se validează fișa

După introducerea opțiunilor în aplicația informatică, elevii primesc fișa tipărită și trebuie să verifice, înainte de semnare, dacă toate datele și codurile au fost înscrise corect. Sistemul repartizează fiecare candidat la prima specializare din lista sa pentru care îndeplinește condițiile de admitere.

În zilele de 13 și 14 iulie se desfășoară înscrierea candidaților pe locurile speciale destinate elevilor romi și celor cu cerințe educaționale speciale. În același interval are loc și înscrierea în învățământul special, urmată de repartizarea candidaților.

Elevii care vor să urmeze un liceu din alt județ pot opta pentru un singur județ. Fișa poate fi completată fie la școala de proveniență, fie la centrul special de admitere din județul ales, folosind codurile specializărilor din broșura de admitere a acestuia.

După repartizarea computerizată, candidații admiși trebuie să depună dosarele la licee în perioada 23-28 iulie. Între 29 și 31 iulie, comisiile de admitere vor analiza cazurile speciale, precum situațiile medicale, schimburile de elevi, repartizarea gemenilor, redistribuirea pe locurile libere sau solicitările privind un liceu mai apropiat de domiciliu. În general, este necesar să existe locuri disponibile, iar candidatul să aibă cel puțin media ultimului admis la clasa solicitată, excepție făcând situațiile care îi privesc pe gemeni.

Locurile rămase libere după prima etapă vor fi afișate la 31 iulie. A doua etapă de admitere este programată în luna august, cu înscrieri între 10 și 12 august și repartizări în zilele de 17 și 18 august.

Ani mai târziu, după ce s-a recuperat complet, l-a trecut pe medicul care i-a salvat viața la categoria „membru al familiei” pe Facebook. Pentru dr. Alin Blaga, șeful Secției de Neurochirurgie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, această poveste spune mai bine decât orice statistică motivul pentru care o cască poate însemna diferența dintre viață și moarte.

Sunt puține momente care reușesc să emoționeze un medic, după ani petrecuți în sălile de operație. Pentru dr. Alin Blaga, unul dintre ele s-a petrecut la mult timp după externarea unui pacient.

„Sunt multe cazuri care îți rămân în suflet, dar unul dintre ele mă impresionează de fiecare dată când mi-l amintesc. Era un copil de 11 ani, care a suferit un accident cu bicicleta. Mergea cu viteză mică, însă nu purta cască. A ajuns la noi cu fracturi multiple de craniu, un hematom extradural mare și într-o stare clinică foarte gravă. A fost operat de urgență, apoi a petrecut aproximativ trei luni și jumătate în spital. Deși prognosticul inițial era rezervat și existau multe motive de îngrijorare, copilul s-a recuperat complet și astăzi are o viață normală. Poate cel mai emoționant moment a fost când, ani mai târziu, am văzut că pacientul m-a trecut pe Facebook la categoria «membru al familiei». Astfel de momente îți amintesc de ce ai ales această profesie și îmi confirmă că, dacă ar fi să o iau de la capăt, aș alege fără ezitare tot neurochirurgia”, mărturisește șeful Secției de Neurochirurgie a SCJU Bihor.

Dincolo de funcția de conducere, Alin Blaga este medic primar neurochirurg. A ales această specialitate încă din timpul facultății, atras de precizia și complexitatea ei, iar după doi ani de pregătire într-un centru medical din regiunea Bayern, Germania, a revenit în România pentru a pune în practică experiența acumulată. Astăzi conduce una dintre cele mai moderne secții de neurochirurgie din vestul țării și spune că, în ultimii ani, vede tot mai des pacienți răniți în accidente cu trotinete electrice, biciclete și motociclete.

O căzătură de câteva secunde poate schimba definitiv o viață

Dacă în urmă cu câțiva ani, majoritatea victimelor erau copii și adolescenți, astăzi în saloanele Neurochirurgiei ajung tot mai mulți adulți care folosesc trotineta electrică sau bicicleta pentru deplasările zilnice. Cea mai gravă greșeală pe care o observă medicul este convingerea că o cască nu este necesară atunci când drumul este scurt.

„Recent am avut cazul unui adult care a mers cu motocicleta fără cască doar aproximativ 50 de metri. A lovit o bordură, iar în prezent este internat în terapie intensivă, cu șanse foarte reduse de recuperare. Un accident grav nu ține de distanța parcursă, ci de o fracțiune de secundă, iar casca poate face diferența dintre viață și moarte”, afirmă dr. Alin Blaga.

Cele mai grave traumatisme pe care le tratează sunt hemoragiile intracraniene, fracturile de craniu și leziunile coloanei cervicale. De multe ori, spune medicul, un pacient pare perfect conștient imediat după accident, însă în interiorul craniului se dezvoltă o hemoragie care îi poate pune viața în pericol.

„Semnele de alarmă sunt pierderea cunoștinței, durerea de cap intensă sau care se accentuează, vărsăturile, confuzia, somnolența, tulburările de vedere și de echilibru. În neurochirurgie există chiar expresia «talk and die» sau «walk and die», care descrie pacienții ce par inițial în afara oricărui pericol, dar care, în doar câteva zeci de minute, pot intra în comă din cauza unei hemoragii cerebrale”, explică neurochirurgul.

În astfel de situații, martorii trebuie să evite mutarea victimei dacă nu există un pericol iminent, deoarece o eventuală leziune a coloanei cervicale poate fi agravată printr-o simplă mobilizare.

Casca rămâne cel mai eficient tratament înainte de accident

Pentru Alin Blaga, toate comportamentele riscante din trafic contribuie la producerea accidentelor, însă lipsa căștii este elementul care apare cel mai frecvent în cazurile dramatice. „Circulatul cu viteză, printre mașini, trecerile bruște de pe carosabil pe trotuar, folosirea telefonului, deplasarea a două persoane pe aceeași trotinetă ori consumul de alcool cresc riscul de accident, însă cea mai mare problemă pe care o observăm în prezent este lipsa căștii de protecție. Chiar și la viteze mici sau în urma unor traumatisme aparent minore pot apărea leziuni cerebrale grave. Protejarea cutiei craniene prin purtarea căștii este esențială și poate face diferența dintre un incident ușor și o tragedie”, spune medicul. Experiența din sala de operație l-a convins că multe dintre traumatismele grave ar fi avut o cu totul altă evoluție dacă victima ar fi purtat cască.

„Am văzut numeroase cazuri în care purtarea căștii ar fi redus semnificativ gravitatea traumatismului. Casca poate face diferența dintre viață și moarte sau dintre o recuperare completă și o dizabilitate permanentă, ori chiar o stare vegetativă. Cele mai multe accidente se produc în doar câteva secunde, motiv pentru care casca trebuie purtată la fiecare deplasare, indiferent cât de scurtă este”, afirmă Alin Blaga.

În același timp, șeful Secției de Neurochirurgie subliniază că dotările moderne ale SCJU Bihor permit astăzi diagnosticarea rapidă și intervenții de mare precizie, care cresc semnificativ șansele de supraviețuire și recuperare ale pacienților. Mesajul cu care încheie discuția este unul pe cât de simplu, pe atât de important: „Festina lente – grăbește-te încet. Respectați regulile de circulație, adaptați viteza și purtați întotdeauna casca de protecție. Sunt gesturi simple, dar care pot face diferența dintre un incident minor și un accident care schimbă definitiv viața unui om”.

Reglementările în vigoare impun angajatorilor să evalueze riscurile la care sunt expuși lucrătorii care utilizează echipamente cu ecran de vizualizare și să adopte măsuri pentru protejarea sănătății acestora. Printre acestea se numără și efectuarea unor controale oftalmologice înainte de începerea activității, la intervale periodice sau ori de câte ori apar probleme de vedere asociate muncii la calculator.

Dacă în urma evaluărilor medicale se stabilește că un angajat are nevoie de un dispozitiv de corecție special pentru a-și desfășura activitatea în condiții normale, angajatorul trebuie să îl pună la dispoziție sau să suporte costul acestuia. Decontarea nu poate fi înlocuită prin acordarea unui spor salarial general, ci trebuie să respecte procedura prevăzută de legislația din domeniul securității și sănătății în muncă.

Noțiunea a fost clarificată și la nivel european, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a analizat un litigiu provenit din România. Instanța a arătat că această categorie poate include ochelarii prescriși pentru corectarea sau prevenirea problemelor de vedere generate ori agravate de activitatea desfășurată în fața monitorului.

Prin urmare, nu orice pereche de ochelari este eligibilă pentru decontare. Este necesar ca recomandarea medicală să stabilească o legătură directă între necesitatea dispozitivului și activitatea profesională.

Diferențe între sectorul public și cel privat

În instituțiile publice există un plafon legal pentru decontarea acestor cheltuieli. Valoarea maximă care poate fi suportată este de 500 de lei pentru fiecare angajat, cu condiția prezentării documentelor medicale și fiscale necesare. Dacă dispozitivul costă mai mult, diferența rămâne în sarcina salariatului.

În schimb, pentru angajatorii din mediul privat, legislația nu stabilește o limită valorică. Costurile pot fi acoperite integral, atât timp cât sunt respectate cerințele legale și există documente care justifică necesitatea medicală a dispozitivului.

Specialiștii atrag atenția că tratamentul fiscal favorabil al acestor cheltuieli depinde de respectarea procedurilor legale. Decontarea trebuie să se bazeze pe recomandarea medicului de medicina muncii, pe rezultatul consultului oftalmologic și pe dovada achiziției dispozitivului.

În schimb, dacă o companie acordă tuturor angajaților o sumă fixă pentru ochelari, fără o justificare medicală individuală, există riscul ca acești bani să fie considerați venituri salariale și să fie impozitați ca atare.

Experții în legislația muncii recomandă firmelor să adopte o procedură internă clară privind acordarea acestor beneficii. Documentul ar trebui să stabilească actele necesare, condițiile de acordare, eventualele limite privind costurile și intervalele la care poate fi solicitată o nouă decontare.

De asemenea, angajatorii sunt sfătuiți să păstreze toate documentele care justifică suportarea cheltuielilor, inclusiv evaluările de risc, recomandările medicale și facturile de achiziție. O evidență completă poate evita problemele în cazul unui control fiscal și demonstrează că măsura a fost luată pentru protejarea sănătății salariaților, nu ca un beneficiu salarial acordat fără temei legal.

A adormit când era tâlhărit

Tâlhăria a fost comisă într-o după-amiază de la jumătatea lunii noiembrie a anului trecut, când victima, băută bine, s-a întâlnit cu un vecin, pe care l-a chemat în curtea sa. Au stat de vorbă, iar la un moment dat a venit și fiul vecinului, care a susținut că a fost trimis de mama lui să-i ceară bărbatului un borcan cu bulion și unul cu pastă de ardei. Tânărul s-a îndreptat direct spre cămară, moment în care proprietarul gospodăriei s-a pus în fața lui, ca să-l oprească. Nu a reușit, fiind împins și trântit la pământ. În ajutorul fiului său a intervenit și vecinul victimei, care a profitat de faptul că bărbatul căzut era afectat de alcoolul consumat și l-a imobilizat. Bărbatul agresat a relatat ulterior un episod hilar: în timp ce era ținut de vecinul său la pământ și era amețit de băutură, pur și simplu a adormit. Când s-a trezit, a constatat că din cămară i-au dispărut zeci de borcane cu murături, bulion, compot și pastă de ardei. Interesant este că abia după 10 zile bărbatul și-a făcut curaj și a mers la Poliție, unde a descris tot ce s-a întâmplat.

Murăturile furate, găsite la percheziție

Anchetatorii au percheziționat locuința vecinilor agresori și au descoperit acolo sticlele cu bulion care au fost furate de la victimă. O altă probă au constituit-o interceptările făcute la câteva zile după descindere, când bărbatul acuzat de tâlhărie și-a sunat soția și i-a reproșat că nu a ascuns la timp borcanele furate: „Când ai văzut Poliția la poartă, tu n-ai știut să le iei și… (…) Amu’ aicia ești tu tătă vina, mă, că n-ai mărs și să arunci alea de acolo.”

Polițiștii au mai aflat că, aflând că a fost reclamat autorităților, agresorul l-a chemat pe vecinul său și i-a cerut să-și retragă plângerea depusă împotriva lui și a fiului său. „I-a promis persoanei vătămate că se vor înțelege și că îi va cumpăra bunurile sustrase, îi va lucra pentru ele sau îi va da bani”, au menționat procurorii orădeni în rechizitoriu. Mai mult, într-o convorbire telefonică, soția celui acuzat de tâlhărie ar fi susținut că l-ar fi amenințat pe reclamant ca să renunțe la acuzații: „Nu spune el nimic! Că i-am atras atenția că aci nu mai stă (…), de mine se teme”. În schimb, cel agresat a susținut că femeia i-ar fi promis că va avea relații intime cu el dacă își retrage reclamația. Pe acest fond, după ce a consumat băuturi alcoolice, bărbatul a semnat în fața unui avocat un act prin care a explicat că e în relații bune cu cei pe care i-a acuzat și că atunci când s-a dus la Poliție era băut și ar fi dat declarații nereale.

Condamnări cu suspendare

Anchetatorii au aflat de presiunile făcute asupra victimei, astfel că, pe lângă acuzația de tâlhărie, vecinul agresor a fost inculpat și pentru influențarea declarațiilor, fiind condamnat de Judecătoria Oradea la un an și 7 luni de închisoare, cu suspendare.

Judecat pentru tâlhărie, fiul său a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare, tot cu suspendare, iar soția lui a fost condamnată la 8 luni de închisoare, cu suspendare. Judecați conform procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, toți trei vor presta muncă în folosul comunității timp de 80 de zile și vor plăti câte 1.000 de lei, pentru cheltuieli de judecată. Sentința dată la începutul lunii iulie de Judecătoria Oradea poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

În urma accidentului rutier, un minor, de 4 ani, este investigat medical la fața locului, urmând a fi transportat la spital pentru îngrijiri medicale.

Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Bihor, comisar-șef Alina Fărcuța, în urma testării conducătorului autoturismului cu aparatul etilotest, s-a constatat că acesta prezenta o concentrație alcoolică de 0,70 mg/l alcool pur în aerul expirat. Celui în cauză îi vor fi recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Traficul rutier se desfășoară pe un sens, alternativ, dirijat de polițiștii rutieri.

Polițiștii rutieri urmează să efectueze cercetarea la fața locului, în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului rutier, iar cercetările vor fi continuate sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.

„De-a lungul sezonului, experiența și calmul său s-au văzut de multe ori în momentele decisive. Iar aruncările de la distanță transformate atunci când echipa avea cea mai mare nevoie au rămas printre momentele importante ale parcursului nostru. Îți mulțumim pentru fiecare luptă, pentru fiecare coș important și pentru profesionalismul cu care ai reprezentat clubul nostru. Îți dorim mult succes în continuarea carierei! 𝐌𝐮𝐥𝐭̦𝐮𝐦𝐢𝐦, 𝐓𝐡𝐨𝐦𝐚𝐬!”, se sune în comunicatul postat pe pagina de facebook a CSM Oradea.

La rândul său, Jaizec Lottie a fost cel mai bun pasator al echipei, cu o medie de 4,48 pase decisive pe meci. Lottie a fost legitimat la CSM SU Raiffeisen tot la începutul sezonului trecut. Din păcate, el a suferit ulterior mai multe accidentări succesive, fiind indisponibil o mare perioadă din timpul petrecut la formația noastră.

„Îți mulțumim pentru perioada petrecută în tricoul CSM Oradea și pentru profesionalismul arătat pe parcursul colaborării noastre. Îți dorim mult succes în următorul capitol al carierei și cât mai multe realizări, atât pe plan sportiv, cât și personal. Î𝐭̦𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭̦𝐮𝐦𝐢𝐦 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐭̦𝐢 𝐝𝐨𝐫𝐢𝐦 𝐧𝐮𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞!”, se arată în comunicatul de pe pagina de facebook a CSM Oradea.

Până la ora actuală, CSM CSU Raiffeisen a transferat cinci jucători străini: Daniel Akin (Marea Britanie), Malik Osborne, Bodie Daniel Hume, David Nichols și Josh Jefferson (toți din SUA).

Update:

Din nefericire, în ciuda eforturilor depuse de echipajele medicale, victima nu a răspuns manevrelor de resuscitare, medicul declarând decesul acesteia.

Știrea inițială:

La locul evenimentului au fost mobilizate un echipaj de prim ajutor din cadrul Secției de Pompieri Beiuș și echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD Oradea, cu medic.

„Victima, un bărbat în vârstă de 28 de ani, se află în stop cardio-respirator, iar echipajele medicale îi aplică manevre de resuscitare la fața locului”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, plutonier Alina Butaci.

Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Bihor, comisar-șef Alina Fărcuța, accidentul a fost anunțat prin 112, la ora 17:32. Evenimentul rutier s-a produs pe DN 79, între localitățile Brătești și Răbăgani.

Din primele investigații efectuate de polițiști la fața locului, s-a constatat că un autotren a acroșat un pieton, în condiții care urmează să fie stabilite în urma cercetărilor. Traficul rutier nu este afectat.

Polițiștii Biroului Rutier Beiuș urmează să efectueze cercetarea la fața locului, în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului.

Misiunea este în dinamică.

FOTO: Accident mortal în Răbăgani: bărbat lovit de un autotren

Conform anchetatorilor din Danemarca, Ciurar avea o predilecție pentru laptopuri, PC-uri, telefoane și tablete pe care le-a sustras din sediile unor firme de electronice, dar și din școli.

Zeci de obiecte electronice, furate din școli

Cele mai profitabile lovituri le-a dat în Taastrup, o suburbie a capitalei daneze Copenhaga. În luna august 2025 a intrat de patru ori într-un club pentru copii și tineret din localitate, de unde a furat 16 computere. La începutul lunii octombrie a aceluiași an a spart o școală din orașul danez și, acționând alături de un complice neidentificat, a sustras 40 de tablete. Anterior, în primăvara anului trecut a mai intrat în două școli din altă localități, de unde a furat trei laptopuri și cinci carcase PC.

Printre victimele lui Claudiu Ciurar s-a numărat și un magazin de bijuterii, pe care l-a spart cu ajutorul unui alt bărbat și a furat mai multe podoabe, dar și o firmă de jocuri, pe care a „vizitat-o” în două rânduri. Polițiștii danezi au stabilit că bihoreanul a furat diferite obiecte electronice și dintr-o instituție publică, precum și dintr-un centru de cercetare.

Ciurar a fost arestat în noiembrie 2025, iar în luna martie a acestui an, Tribunalul Glostrup l-a condamnat la un an și 9 luni de închisoare. Trimis într-un penitenciar danez, bărbatul a cerut să fie mutat într-o închisoare din România pentru a-și executa în țară restul de pedeapsă. În această săptămână, Curtea de Apel Oradea a admis solicitarea, a recunoscut sentința de condamnare dată de Justiția daneză și a dispus transferul lui Claudiu Ciurar într-un penitenciar din România.

„Periculozitate sporită, îndrăzneală şi specializare”

Potrivit anchetei derulate de polițiștii Biroului de Combatere a Infracțiunilor contra Patrimoniului Oradea, alături de colegii lor de la Poliția Băile Felix și de la Secția 5 de Poliție Rurală Oradea, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, Rostaș a fost implicat în patru furturi comise în perioada noiembrie – decembrie 2024, alături de Amir Hussein Andrei Gharamaleki, de 22 de ani, din Cernavodă, și orădeanul Codruț Ciurar (29 de ani).

Cei trei aveau reguli clare: în timp ce Gharamaleki și Ciurar intrau în locuințe și furau lucrurile de valoare pe care le găseau, Rostaș îi aștepta în apropiere, într-o mașină din care supraveghea zona. Casele în care intrau erau filate anterior timp de mai multe zile, dintr-o altă mașină, urmând ca transportul din noaptea loviturilor să fie făcut cu un autoturism diferit, au stabilit anchetatorii. Hoții foloseau mănuşi pentru a nu lăsa amprente și își schimbau încălțămintele după fiecare lovitură, pentru a îngreuna munca anchetatorilor. „Modul în care inculpaţii au săvârşit fapta denotă o periculozitate sporită, o îndrăzneală şi o specializare în fapte de furt calificat”, au concluzionat procurorii orădeni.

Primul furt a fost comis la 16 noiembrie 2024, când a fost spartă o locuință din Sânmartin, de unde hoții au sustras 11.850 de euro și o verighetă din aur, a cărei valoare a fost estimată de proprietar la 2.000 de lei.

Două săptămâni mai târziu, spărgătorii au intrat într-o casă din Oradea. Au furat 6.000 de lei și o brățară de aur, pe care polițiștii au recuperat-o ulterior. Însă proprietara locuinței a declarat că hoții i-au răvășit imobilul, reparațiile pe care a fost nevoită să le facă depășind 8.000 de lei. În seara de 5 decembrie 2024, Codruț Ciurar și Andrei Gharamaleki au intrat în două locuințe din Oșorhei, unde au căutat prin toate încăperile după bunuri de valoare, dar au fost nevoiți să plece cu mâinile goale.

Trecut infracțional

În perioada în care cei trei au comis furturile, locuitorii cartierului orădean Episcopia au reclamat mai multe spargeri în zonă și au organizat patrule civile, pentru a opri furturile. Hoții au fost prinși în seara de 5 decembrie, după „vizitele” în cele două locuințe din Oșorhei, localitate în care au fost blocați în trafic de către polițiști. În mașina condusă de Rostaș au fost găsite obiectele, încălțămintea și hainele folosite de suspecți pentru comiterea faptelor. Cei trei au fost reținuți de polițiștii Biroului de Combatere a Infracțiunilor contra Patrimoniului Oradea și apoi arestați până la finalul anului 2024.

Prin sentința definitivă a Curții de Apel Oradea, Codruț Ciurar a primit 3 ani și 6 luni de închisoare, iar Amir Hussein Andrei Gharamalek a fost condamnat la 4 ani de închisoare. Alături de Crișan Rostaș, ei au fost obligați să plătească pagubele pe care le-au produs și cheltuieli de judecată în valoare totală de 10.000 de lei.

În cazierul lui Rostaș sunt trecute o pedeapsă de 8 ani, primită în trecut pentru tâlhărie, dar și o condamnare din 2024, când a fost condamnat la un an la închisoare pentru că a vândut substanțe interzise unui investigator sub acoperire. În plus, a suferit ulterior și condamnări în străinătate.