FOTO: FC Bihor – CSL Ștefănești foto: Teodor Biriș

 

CLASAMENT

„La data de 28 august, în jurul orei 20:00, acesta a fost depistat de polițiștii Secției nr. 5 de Poliție Rurală Oradea, după ce, în timp ce conducea un autoturism pe strada Triumfului din localitatea Sântandrei, județul Bihor, la intersecția cu strada Crișului, a pierdut controlul asupra direcției, a părăsit partea carosabilă și a acroșat un cap de pod.

Evenimentul rutier a fost unul fără victime”, a transmis purtătorul de cuvânt al Poliției Bihor, agent șef Alin Laza.

În urma testării cu aparatul etilotest, s-a constatat că bărbatul prezenta o concentrație alcoolică de 1,47 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Șoferului i-au fost recoltate probe biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Cercetările sunt continuate de polițiștii Secției nr. 5 de Poliție Rurală Oradea, sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.

– TIFF Oradea a ajus la a 9-a ediție. Cum s-a schimbat festivalul de la prima ediție până acum și ce a rămas neschimbat?

Claudia Droc: Ce repede trece timpul! Eu am preluat gestiunea festivalului TIFF Oradea, început de Cristian Hordilă, festival manager TIFF şi Tudor Giurgiu, președinte TIFF, la cea de-a treia ediție, în 2020. Festivalul a crescut, s-au înmulțit filmele, numărul de locații care ne găzduiesc, am început să avem nu doar proiecții de film ci și evenimente, activități pentru copii, mici concerte. Mă bucur să văd în fiecare an un public din ce în ce mai numeros, dar și o parte de public fidel. Cred că am început să facem parte din țesutul orașului, iar pentru asta sunt recunoscătoare atât publicului, cât și partenerilor locali care ni se alătură și cred în acest festival.

Sprijinul Visit Oradea și al Primăriei a rămas neschimbat – alături de ei construim în continuare un festival de film pentru oraș. Neschimbat a rămas și ADN-ul festivalului: filme care pun întrebări, care nu te lasă indiferent, descoperiri din toate colțurile lumii, filme în premieră și avanpremieră națională.

– Spuneați că Oradea a devenit „un oraș de suflet” pentru echipa TIFF. Ce anume face relația cu orașul și publicul orădean diferită față de alte orașe-caravană?

Claudia Droc: Așa și este, e un oraș de suflet, în care echipa revine cu cea mai mare plăcere la fiecare ediție și care își notează în agendă datele ediției viitoare, când ediția curentă abia s-a încheiat! Mai mult decât un oraș-bijuterie, Oradea este un oraș însuflețit de oamenii care ne sprijină și care cred în puterea culturii. Avem o echipă locală din ce în ce mai numeroasă, iar voluntarii răspund întotdeauna prezent, ceea ce ne bucură și ne face să credem în multe ediții viitoare!

În fiecare an, descoperim în Oradea ceva nou, ceva renovat, un muzeu, o galerie, un parc, cafenele, restaurante, business-uri de familie, dovada clară că aici se face viitorul nostru!

– Care este criteriul după care alegeți, în fiecare an, mixul de filme, fie ele românești în avanpremieră, filme maghiare de succes sau clasice restaurate? Ne puteți da câteva repere din programul din acest an?

Claudia Droc: Programul, conceput alături de echipa TIFF și în special de Mihai Chirilov, director artistic TIFF, reflectă pe de-o parte o selecție din cele mai iubite filme din ediţia clujeană, care are loc în luna iunie, dar și filme noi, premiere și avanpremiere românești, filme românești premiate în marile festivaluri internaționale ale verii (Karlovy Vary, Locarno, Sarajevo, Veneția), precum și o selecție de filme maghiare recente, multe fiind hituri de box-office în Ungaria. Anul acesta, programul va fi unul…dens, cu cele mai multe avanpremiere pe care le-am avut în ultimii ani, dar și cu cele mai noi filme premiate! Mai mult nu pot pune deocamdată, programul va fi publicat în curând pe site-ul oradea.tiff.ro.

– Tradiția cine-concertelor cu muzică live e deja o marcă TIFF Oradea. Ce pregătiți în actuala ediție la acest capitol?

Claudia Droc: Ne bucurăm să știm că în aproape 10 ediții am construit această tradiție. Sinagoga Sion și Oradea Heritage ne găzduiesc în fiecare an într-un cadru incredibil, în care muzica sună altfel. Anul acesta vom avea doua evenimente speciale la Sinagogă, o experiență imersivă în natura din Oradea, precum și proiecția unui film clasic ajuns la frumoasa vârstă de 100 de ani, acompaniat de muzică live. Mai multe detalii în curând!

– Ce presupune logistic aducerea unei echipe de film (regizor, actori) la o proiecție specială și cum alegeți care producții vor avea parte de această interacţiune cu publicul?

Claudia Droc: Ne dorim ca o parte cât mai mare din filme să fie acompaniate de prezența unor invitați – experiența de festival este alta atunci când la final ai parte de o discuție cu regizorul sau cu actorii filmului. Fiecare ediție aduce puțin peste 20 de invitați în Oradea, care interacționează cu publicul cu ocazia prezentării filmelor lor. Publicul a fost întotdeauna dornic de astfel de întâlniri cu actorii lor preferați sau a avut curiozitatea să descopere talente noi!

Pentru noi înseamnă să curatoriem un program în care vom avea o șansă cât mai mare de a avea invitați notabili, iar logistica presupune un om dedicat în echipa noastră care se ocupă de tot ce înseamnă venirea unei echipe de film la Oradea.

– Festivalul se desfășoară în aceleași locaţii consacrate: Piața Unirii Open Air, Teatrul de Stat, Filarmonica, Sinagoga Sion, Sala Transilvania. Luați pe viitor în calcul și alte locații, sau credeți că formula actuală funcționează cel mai bine?

Foto: Alexandru Niţescu

Claudia Droc: Suntem recunoscători să putem reveni la fiecare ediție în locații atât de frumoase și de îndrăgite de publicul orădean. Echipele din fiecare instituție ne sprijină în organizarea festivalului și acceptă să se transforme, timp de câteva zile, în săli de cinema!
În fiecare an luăm în calcul și locații alternative, nu neapărat săli de spectacol, în care să putem organiza evenimente care să surprindă publicul.

– Şi la ediţia din acest an vor avea loc ateliere de animație stop-motion. Cum a apărut ideea de a extinde festivalul spre componenta educațională, pentru copii?

Claudia Droc: Festivalul internațional de film Transilvania a avut încă de la începuturile sale o secțiune pentru copii, cu filme dedicate mai multor categorii de vârstă, precum și ateliere care să permită copiilor să înțeleagă ce înseamnă un film.
Ne-am dorit să aducem acest proiect și în cadrul TIFF Oradea și iată că de câțiva ani, atelierele pentru copii sunt întotdeauna pline! Pentru asta mulțumim și partenerilor precum ProTimeR care, pe plan local, ne permit să ajungem la comunitățile de copii și părinți pentru care sunt gândite aceste activități.

– Anul trecut a avut mare succes evenimentul din Palatul Vulturul Negru, Eyes Wide Shut Ball, inspirat de filmul-cult al lui Stanley Kubrick. Pregătiţi ceva similar pentru ediţia din acest an?

Claudia Droc: Anul trecut am pornit o adevărată aventură în organizarea acelui eveniment, iar o echipă întreagă a transformat superbul Palat Vulturul Negru într-un cadru de film. Ne pare bine că publicul a apreciat și a văzut clădirea emblematică a orașului cu alți ochi. Anul acesta pregătim altfel de evenimente speciale, care ne vor duce prin alte colțuri ale orașului și ale regiunii! Și întotdeauna legat de film, bineînțeles.

– TIFF Oradea e co-organizat de Asociația Festivalul de Film Transilvania și Primăria Oradea, prin Visit Oradea. Cum funcționează practic această colaborare, an de an?

Claudia Droc: Suntem împreună în acest proiect încă de la bun început și lucrăm în colaborare pe multe aspecte ale festivalului. TIFF Oradea este rezultatul unei dorințe comune și al unui real parteneriat, atât de idei, cât și de organizare. Colaborarea a început alături de Mihai Jurca și continuă alături de Alexandru Chira – director general Visit Oradea și de întreaga lui echipă, cărora le mulțumesc pentru tot sprijinul și față de care îmi cer scuze pentru avalanșa de mailuri care va urma.

– Dacă ar fi să recomandați cuiva care n-a fost niciodată la TIFF Oradea un singur motiv să vină la ediţia din acest an, care ar fi acela?

Claudia Droc: Oradea, cea mai frumoasă sală de cinema din România.

Pentru proprietarii de case, primul lucru important de știut este că nu există o regulă generală prin care orice copac aflat pe proprietate privată poate fi doborât fără nicio formalitate.

Legea privind spațiile verzi stabilește obligații referitoare la întreținerea și protejarea vegetației, inclusiv în ceea ce privește arborii care pot pune în pericol oamenii sau bunurile. În plus, autoritățile locale pot stabili proceduri și reguli proprii privind intervențiile asupra vegetației din intravilan.

De aceea, înainte de a tăia un arbore matur, proprietarul ar trebui să verifice la primăria de care aparține terenul dacă este necesară o aprobare, un aviz sau o altă formalitate. Cu alte cuvinte, faptul că arborele se află în curtea ta nu este, singur, un răspuns suficient.

Nucul are un regim aparte

O situație care îi poate surprinde pe proprietarii de case este cea a nucului. Nucii și castanii comestibili beneficiază de un regim special în legislația pomicolă. Pentru tăierea lor este prevăzută obținerea unei autorizații, inclusiv atunci când pomul se află pe proprietate privată.

Mai mult, legislația prevede, în anumite situații, și obligația plantării prealabile a cinci pomi tineri din soiurile recomandate și autorizate. Prin urmare, dacă ai un nuc bătrân în curte și vrei să îl elimini pentru a face loc unei construcții, unei terase sau unui foișor, nu este recomandat să începi direct lucrările.

Pentru nucii și castanii comestibili răzleți, solicitarea pentru autorizație se adresează Direcției pentru Agricultură competente, iar serviciul de emitere a autorizației este gratuit. O verificare suplimentară este necesară dacă arborele are un statut special.

Arborii remarcabili beneficiază de un regim distinct de protecție. În cazul acestora, doborârea nu este permisă pur și simplu pentru că arborele se află pe un teren privat.

Intervenția este legată de situații bine determinate, printre care existența unui pericol pentru oameni sau bunuri care nu poate fi înlăturat prin alte măsuri, uscarea completă a arborelui ori doborârea sa naturală.

În astfel de cazuri intervine și Garda Forestieră, fiind necesară evaluarea arborelui și obținerea avizului prevăzut de legislație.

Una este să tai o creangă uscată, alta este să dobori copacul

Curățenia de toamnă nu înseamnă neapărat eliminarea întregului arbore. Dacă o creangă este uscată, ruptă sau reprezintă un risc pentru casă, gard, mașină ori pentru persoanele care trec prin zonă, proprietarul trebuie să ia măsuri pentru înlăturarea pericolului. Asta nu trebuie însă confundat cu doborârea copacului de la bază.

Nici termenul „toaletare” nu înseamnă că orice intervenție asupra coroanei este automat permisă. Tăierile severe, care modifică radical coroana, pot ridica probleme diferite de simpla îndepărtare a unor ramuri uscate sau bolnave. Situația trebuie analizată și în funcție de specia și statutul arborelui, precum și de regulile locale.

Pentru un proprietar care vrea să facă ordine în curte în septembrie sau octombrie, câteva verificări pot evita problemele ulterioare.

1. Identifică specia copacului – dacă este nuc sau castan comestibil, se aplică regulile speciale din legislația pomicolă.
2. Verifică dacă arborele are un statut de protecție – un arbore remarcabil nu poate fi tratat ca un copac oarecare din curte.
3. Întreabă la primărie dacă este necesară o aprobare – regulile aplicabile vegetației din intravilan pot include și proceduri stabilite la nivel local.
4. Dacă există un pericol, documentează situația – în cazul unui copac uscat, rupt sau instabil, fotografiile și o evaluare de specialitate pot fi utile pentru justificarea intervenției.
5. Nu confunda întreținerea cu eliminarea arborelui – îndepărtarea unor ramuri uscate nu este același lucru cu tăierea completă a unui copac matur.

Riscul nu este doar unul teoretic. În funcție de situație, nerespectarea regimului legal aplicabil poate atrage sancțiuni și, în anumite cazuri, obligații privind refacerea vegetației. De aceea, câteva minute petrecute la primărie sau la instituția competentă înainte de începerea lucrărilor pot fi mai importante decât pare.

Și Codul silvic aflat în vigoare face distincții între fondul forestier, vegetația forestieră din afara fondului forestier și arborii izolați. Prin urmare, regulile aplicabile unei păduri nu trebuie transferate automat unui copac aflat în curtea unei case.

Potrivit unui comunicat transmis vineri. 28 august de ANSPDCP, investigația a fost declanșată după ce Gerocossen SRL a notificat autoritatea cu privire la o încălcare a securității datelor cu caracter personal, în conformitate cu obligațiile prevăzute de regulamentul european GDPR, a relatat startupcafe.ro.

În urma verificărilor, autoritatea a stabilit că incidentul a fost provocat de un atac informatic asupra infrastructurii IT a companiei.

Date personale, accesate fără autorizație

Atacul a dus la divulgarea neautorizată sau la accesul neautorizat la date personale aparținând unor persoane vizate. Este vorba despre date de identificare și date de contact, potrivit ANSPDCP.

Problema identificată de autoritate nu a fost însă doar existența atacului informatic. ANSPDCP a concluzionat că Gerocossen nu dispunea de măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru nivelul de securitate necesar, raportat la riscurile asociate prelucrării datelor. Mai exact, autoritatea a constatat că firma nu avea suficiente mecanisme pentru a asigura confidențialitatea și integritatea sistemelor și serviciilor prin care erau prelucrate datele personale.

În urma investigației, Gerocossen SRL a fost sancționată cu o amendă de 5.000 de euro. Pe lângă amendă, compania trebuie să ia și măsuri pentru îmbunătățirea securității infrastructurii IT. Printre acestea se numără implementarea unor sisteme de monitorizare și jurnalizare a accesului în infrastructura utilizată pentru prelucrarea datelor personale.

ANSPDCP a cerut, de asemenea, ca log-urile de acces să fie păstrate pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile și să existe un proces de back-up al acestora.

Un brand românesc lansat în urmă cu 36 de ani

Gerocossen este unul dintre brandurile românești cu o istorie îndelungată în industria cosmeticelor. Compania a fost lansată în 1990 de Stanca Cismaru, Elvira Sas și Radu Aurel Bogdan, trei antreprenori care au pus bazele afacerii în primii ani de după Revoluție.

În prezent, Gerocossen produce și comercializează mai multe game de cosmetice, inclusiv prin propriul magazin online. Produsele companiei au la bază ingrediente precum mierea de manuka bio, keratina, uleiul de argan organic, celulele stem din struguri, algele marine sau extractul de melc.

Dincolo de incidentul de securitate, datele financiare arată că firma continuă să aibă o activitate semnificativă pe piața locală.

În 2025, Gerocossen SRL a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 15,2 milioane de lei și un profit net de circa 294.000 de lei. Compania avea 48 de angajați, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor.

Cazul Gerocossen arată, încă o dată, că un atac informatic nu se încheie neapărat odată cu remedierea breșei. Pentru companiile care gestionează date personale, obligațiile de securitate prevăzute de GDPR pot continua să aibă consecințe importante chiar și atunci când incidentul este provocat de un atac extern.

FOTO: PRIMĂRIA ȘTEI

Potrivit informațiilor primite de la primarului Iulian Balaj, toate investițiile au fost recepționate încă la începutul lunii august. Proiectele au fost derulate fără cofinanțări din partea orașului și fără cheltuieli neeligibile suportate din bugetul local. Contractele de lucrări au fost stabilite astfel încât valoarea acestora să se încadreze în bugetele aprobate pentru fiecare investiție.

Cea mai mare parte a investițiilor a fost direcționată către modernizarea clădirilor de învățământ și eficientizarea energetică a acestora.

Printre proiectele finalizate se numără reabilitarea energetică a 10 clădiri rezidențiale, investiție de aproximativ 12,5 milioane de lei, reabilitarea și modernizarea Primăriei Ștei, cu o valoare de circa 5,8 milioane de lei, precum și lucrările la Școala Gimnazială „Miron Pompiliu”, în valoare de aproximativ 9,7 milioane de lei.

Tot în domeniul educației au fost realizate investiții la sala de sport a Școlii Gimnaziale „Miron Pompiliu”, în valoare de circa 2,7 milioane de lei, la Liceul Tehnologic „Unirea”, Corp C1, unde investiția a fost de aproximativ 9,8 milioane de lei, respectiv la Colegiul Național „Avram Iancu”, cu o valoare de aproximativ 9,2 milioane de lei.

Atelierul-școală și școala de șoferi au beneficiat de o investiție de aproximativ 2,7 milioane de lei, iar la Școala Mică „Nicolae Iorga” au fost efectuate lucrări de circa 3,2 milioane de lei.

Lista investițiilor din unitățile de învățământ este completată de modernizarea Internatului Liceului Tehnologic „Unirea”, în valoare de aproximativ 5,5 milioane de lei, respectiv a Internatului Colegiului Național „Avram Iancu”, cu o valoare de aproximativ 9,3 milioane de lei. Printr-un alt proiect, unitățile de învățământ din oraș au fost dotate și echipate cu materiale și echipamente în valoare de aproximativ 4,4 milioane de lei.

Investiții importante au fost realizate și în domeniul sănătății. Dispensarul Ștei a beneficiat de lucrări în valoare de 991.642 de lei, în timp ce Spitalul Orășenesc Ștei a fost modernizat prin două proiecte, cu valori de aproximativ 3,2 milioane de lei pentru Corpul C1 și aproximativ 4,7 milioane de lei pentru corpurile C2 și C4.

În domeniul serviciilor sociale a fost realizat Centrul de Asistență și Recuperare pentru Persoane Vârstnice, investiție de aproximativ 6,1 milioane de lei. Un alt proiect, în valoare de 832.049 de lei, a vizat realizarea Centrului Comunitar.

În ceea ce privește administrația și dezvoltarea urbană, modernizarea clădirii Primăriei Ștei a fost completată de elaborarea în format GIS a Planului Urbanistic General al orașului, proiect în valoare de 304.616 lei.

„Am finalizat toate cele 17 proiecte finanțate prin PNRR, care însumează peste 91 de milioane de lei și vizează 25 de clădiri. Pentru orașul Ștei este o etapă importantă, pentru că investițiile acoperă domenii esențiale, de la educație și sănătate, până la servicii sociale și eficiență energetică. Am urmărit ca lucrările să fie realizate în limitele bugetelor aprobate, astfel încât orașul să nu suporte cofinanțări sau cheltuieli neeligibile”, ne-a declarat primarul Iulian Balaj.

Valoarea totală a investițiilor, raportată la numărul de locuitori ai orașului, depășește 15.000 de lei pentru fiecare locuitor, doar în cadrul programului PNRR.

Potrivit administrației locale, în paralel cu finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR, în Ștei sunt în derulare și alte investiții în infrastructura urbană, medicală, socială și culturală, pe care primăria dorește să le finalizeze până la sfârșitul anului viitor.

Instanța: „gravitate concretă medie a infracţiunii”

Primul incident a avut loc în seara de 22 mai 2024, în jurul orei 22:42, când o cameră de supraveghere montată pe un bloc a surprins momentul în care bărbatul acuzat de distrugere, Marian C., s-a apropiat de autoturismul parcat de păgubit în fața unui bloc și a zgâriat portbagajul mașinii. A revenit după 15 minute și a repetat gestul, după care a intrat în bloc.

Dimineața, persoana vătămată și-a găsit mașina de serviciu avariată și a anunțat Poliția. Reparațiile l-au costat pe deținător 1.000 de lei.

Deși identificat repede după imaginile surprinse de sisteme de supraveghere, inculpatul a recidivat după mai bine de o lună. Pe 26 iunie 2024, la ora 22, bărbatul a fost filmat când a zgâriat o altă mașină de serviciu pe care același păgubit a parcat-o în zona în care a fost comisă prima faptă.

De această dată, Marian C. a acționat în două etape. Prima dată a scrijelit cu un obiect portiera dreapta spate, iar după aproape o jumătate de oră a revenit și a zgâriat portiera din partea dreapta față și portbagajul autoturismului. Pagubele au fost substanțial mai mari, de aproape 7.000 de lei.

În primă fază, acuzatul nu a recunoscut faptele, dar a revenit asupra declarațiilor în fața instanței, când a cerut să fie judecat conform procedurii simplificate. Judecătorul de caz a decis să-i aplice o amendă penală, precizând că „faptele nu au fost săvârşite prin violenţă, iar prejudiciile produse au o valoare relativ redusă, împrejurări ce relevă o gravitate concretă medie a infracţiunii”.

Hotărârea Judecătoriei Oradea nu cuprinde referiri la motivele care l-au determinat pe autor să comită faptele.

Spre deosebire de fondurile în care sunt strânse contribuțiile pe parcursul perioadei active, fondurile de plată vor fi destinate exclusiv achitării pensiilor private. Proiectul ASF prevede două categorii: fonduri pentru retragere programată și fonduri pentru pensii viagere.

Un fond de plată va putea fi înființat doar de un furnizor autorizat de pensii private. Acesta va funcționa în baza unui contract de societate, iar activele fondului trebuie să rămână separate de cele ale furnizorului.

În procesul de autorizare vor fi verificate și contractele încheiate cu depozitarul activelor și auditorul financiar. Totodată, denumirea fondului va trebui să indice clar tipul de pensie oferit.

Documentația transmisă către ASF va include, printre altele, proiectul contractului de plată, actele privind autorizarea furnizorului, contractele cu depozitarul și auditorul, precum și contractul de societate.

ASF va avea la dispoziție 30 de zile pentru a decide dacă aprobă sau respinge cererea. Dacă sunt solicitate documente ori informații suplimentare, termenul se va relua după completarea dosarului.

Contractul va trebui să arate clar cât primește pensionarul

Regulile propuse de ASF stabilesc și informațiile care trebuie să apară în contractul de plată. Printre acestea se află suma transferată în fond, tipul de pensie ales, valoarea și durata plăților, data plății și costurile suportate de beneficiar.

Un principiu important prevăzut în proiect este că totalul sumelor plătite trebuie să fie cel puțin egal cu valoarea activului care a stat la baza contractului, după aplicarea comisioanelor prevăzute de lege.

Furnizorii nu vor putea majora comisioanele pe durata unui contract aflat deja în plată. Contractul va trebui să precizeze și modalitatea prin care pensionarul își primește banii, inclusiv dacă plata se face prin bancă sau prin serviciile poștale.

În cazul pensiilor viagere, documentul va trebui să includă suplimentar informații despre cuantumul inițial al pensiei, modul de calcul și, dacă este cazul, regulile de indexare și drepturile beneficiarilor sau ale supraviețuitorilor.

Participanții nemulțumiți de modificări vor putea pleca fără penalități

Proiectul introduce reguli și pentru situațiile în care contractul de societate al unui fond este modificat. Membrii trebuie informați, iar aceștia vor avea cel mult 20 de zile lucrătoare pentru a-și exprima opțiunea.

Cei care nu sunt de acord cu schimbările vor putea solicita transferul către un alt fond de plată, fără penalități. Costurile transferului vor reveni furnizorului.

În schimb, lipsa unui răspuns în termenul stabilit va fi considerată acceptare tacită, potrivit proiectului. Pentru aprobarea modificărilor va fi necesară majoritatea membrilor, dacă documentele fondului nu prevăd o altă regulă.

Cum se leagă noile fonduri de plata pensiilor private

Regulile ASF vin în contextul noului mecanism de plată a pensiilor private, care urmează să se aplice de la începutul anului 2027. Acesta schimbă etapa finală a economisirii pentru pensie, prin introducerea unor structuri distincte pentru plata banilor acumulați.

Totodată, noul sistem permite participantului să solicite, o singură dată, plata unui avans din suma acumulată înainte de începerea plăților periodice, în condițiile stabilite de lege.

Proiectul ASF nu este însă definitiv. Pentru a produce efecte juridice, norma trebuie adoptată de Autoritate și publicată în Monitorul Oficial.

Sighiștel este una dintre cele cinci localități componente ale comunei Câmpani, alături de Câmpani, Fânațe, Hârsești și Valea de Sus. Conform datelor rezultate în urma recensământului din 2022, localitatea are 278 de locuitori.

În cazul satului Valea de Sus, proiectul este încă la început. Primăria Câmpani a semnat cu firma de proiectare documentele necesare pentru elaborarea proiectului viitoarei capele mortuare. După finalizarea documentației, vor putea fi parcurse etapele necesare pentru pregătirea investiției și execuția lucrărilor.

Valea de Sus are, potrivit datelor recensământului din 2022, 240 de locuitori. Anul trecut, autoritatea locală a făcut demersuri pentru satul Valea de Sus privind intabularea în domeniul public a unui teren de 758 mp, respectiv achiziționarea și trecerea tot în domeniul public a unui teren de 2.032 mp, suprafața necesară pentru construirea viitoarei capele.

Primarul comunei Câmpani susține că aceste investiții sunt necesare pentru comunitățile din Sighiștel și Valea de Sus și că administrația locală urmărește să transforme proiectele pregătite în lucrări efective.

„Sunt două investiții necesare pentru comunitățile noastre, pe care ne dorim să le ducem la bun sfârșit, în cele mai bune condiții. Continuăm să transformăm proiectele asumate în investiții concrete pentru oameni și pentru fiecare localitate a comunei”, ne-a transmis primarul Giani Bura.

Sprijinul se adresează fermierilor care cultivă cartofi pentru consum și este condiționat de respectarea unor criterii privind suprafața cultivată, producția obținută și valorificarea acesteia.

Pentru a putea solicita ajutorul, producătorii trebuie să cultive cel puțin 0,3 hectare cu cartofi de consum. O altă condiție esențială este obținerea unei producții de minimum 12 tone la hectar.

Suprafața trebuie să fie înscrisă în Registrul agricol, iar fermierii trebuie să poată demonstra atât obținerea producției, cât și valorificarea cartofilor, prin documentele prevăzute de schema de sprijin.

Plata nu se face automat pentru întreaga suprafață declarată, ci pentru suprafața cultivată și verificată ca fiind eligibilă.

Cine poate cere banii

Schema este disponibilă atât producătorilor persoane fizice, cât și unor forme de organizare juridică. Pot depune cereri:

• persoanele fizice care dețin atestat de producător valabil până la sfârșitul anului 2026;
• persoanele fizice autorizate;
• întreprinderile individuale;
• întreprinderile familiale;
• persoanele juridice care desfășoară activități agricole.

Beneficiarii trebuie să respecte și regulile aplicabile ajutoarelor de minimis din agricultură.

Valoarea de 300 de euro pe hectar reprezintă plafonul maxim al ajutorului, nu o sumă garantată pentru fiecare fermier eligibil.

Dacă totalul cererilor depuse și aprobate va depăși bugetul de 26,625 milioane de lei, sprijinul va fi diminuat proporțional pentru toți beneficiarii, astfel încât plățile să se încadreze în fondurile disponibile.

Nivelul aprobat este mai mare decât cel de 200 de euro pe hectar, prevăzut inițial în proiectul pus în dezbatere publică. În perioada de elaborare a schemei au fost analizate și variante de sprijin mai ridicat, însă suma stabilită în final pentru anul 2026 este de maximum 300 de euro pe hectar.

Fermierii care solicită ajutorul trebuie să țină cont și de plafonul european pentru ajutoarele de minimis. O întreprindere sau o întreprindere unică nu poate primi, cumulat, mai mult de echivalentul a 50.000 de euro în ultimii trei ani pentru ajutoarele de minimis acordate în sectorul producției agricole primare. În calcul intră și alte forme de sprijin de minimis primite în această perioadă.