Între iulie 2025 și mai 2026, autoritățile fiscale au încheiat 1.102 controale privind situația fiscală a persoanelor fizice. În urma acestora, au fost stabilite obligații fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei.

ANAF a dispus, în același timp, măsuri asigurătorii în valoare de aproximativ 124 de milioane de lei, inclusiv popriri și sechestre menite să asigure recuperarea eventualelor datorii.

Cum ajung persoanele fizice în atenția ANAF

Verificările sunt realizate de Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice, structura specializată a ANAF care analizează situația fiscală a contribuabililor.

Inspectorii pot compara informațiile privind veniturile declarate cu datele referitoare la patrimoniu, tranzacțiile efectuate și fluxurile financiare. În cazul în care apar diferențe semnificative, situația contribuabilului poate intra într-o analiză mai amănunțită.

Printre situațiile întâlnite de autorități se numără depuneri importante de numerar în conturi bancare, cumpărări de imobile sau alte bunuri cu bani cash, împrumuturi acordate propriilor firme ori operațiuni de majorare a capitalului social.

O explicație des întâlnită în timpul verificărilor este că banii provin din economii mai vechi, din venituri realizate în străinătate sau din sume primite de la alte persoane.

Problema apare atunci când contribuabilul nu poate prezenta documente care să demonstreze că banii existau efectiv, că au provenit din sursa indicată și că aceasta poate fi verificată.

Un alt domeniu urmărit de autorități îl reprezintă veniturile obținute peste hotare.

Schimbul internațional de informații fiscale le oferă administrațiilor fiscale acces la un volum tot mai mare de date. Astfel, faptul că un venit a fost realizat într-o altă țară nu înseamnă automat că acesta rămâne în afara radarului ANAF.

În anumite situații, informațiile transmise de administrațiile fiscale străine ajung în România după termenul în care contribuabilul trebuie să își depună declarația fiscală. Din acest motiv, o persoană poate fi solicitată ulterior să clarifice diferențele dintre ceea ce a declarat și datele primite de autorități.

Printre veniturile pentru care au fost constatate nereguli se află și cele provenite din chirii, activități independente, tranzacții cu instrumente financiare sau alte surse din afara României.

Ce se întâmplă cu averile foarte mari

Unele dintre verificările finalizate în perioada analizată au generat sume foarte mari de plată. În Prahova, cea mai importantă creanță fiscală stabilită în cadrul unui control individual a ajuns la 23,1 milioane de lei. În București, alte două verificări au dus la obligații suplimentare de 22,5 milioane de lei și 21,6 milioane de lei.

Doar în mai 2026, ANAF a emis 56 de decizii de impunere pentru persoane fizice, valoarea totală a obligațiilor fiscale suplimentare stabilite fiind de 54,6 milioane de lei.

ANAF are o categorie distinctă pentru persoanele fizice cu avere mare. În această categorie intră rezidenții fiscali din România ale căror averi sunt estimate la peste echivalentul a 25 de milioane de euro.

Autoritățile mențin un grup special destinat acestor contribuabili, iar analiza poate lua în calcul și situația soțului sau soției, precum și a anumitor rude și afini.

Pentru identificarea diferențelor dintre venituri și avere, ANAF folosește inclusiv instrumente de analiză a datelor și informații provenite din cooperarea fiscală internațională.

Impozitul ajunge la 70% când sursa banilor nu poate fi identificată

Una dintre cele mai importante consecințe pentru contribuabili vizează sumele a căror proveniență nu poate fi stabilită.

Din 1 iulie 2024, veniturile a căror sursă nu poate fi identificată sunt supuse unei cote de impozitare de 70%. La suma rezultată se pot adăuga dobânzi și penalități, în funcție de situația concretă.

În acest context, documentele care pot demonstra proveniența banilor devin esențiale atunci când ANAF solicită clarificări. Economiile în numerar, împrumuturile între persoane sau banii proveniți din străinătate pot necesita justificări documentare, mai ales atunci când valorile sunt consistente și nu se regăsesc în veniturile declarate.

Datele privind controalele din ultimul an indică, astfel, o schimbare importantă în modul în care este analizată situația fiscală a persoanelor fizice: nu mai este suficientă verificarea izolată a unei declarații, ci este urmărită imaginea de ansamblu dintre venituri, tranzacții, patrimoniu și sursa fondurilor.

Cum va arăta anul școlar 2026-2027

Din punct de vedere administrativ, anul școlar începe la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027. Pentru majoritatea elevilor însă, cursurile vor începe luni, 7 septembrie 2026, iar ultima zi de școală va fi 18 iunie 2027. Cei mai mulți elevi vor avea 36 de săptămâni de cursuri, însă există câteva excepții prevăzute de ordinul Ministerului Educației.

Elevii claselor a XII-a și a XIII-a seral sau cu frecvență redusă vor încheia cursurile mai devreme, la 4 iunie 2027, după 34 de săptămâni de școală. Absolvenții clasei a VIII-a vor termina anul școlar la 11 iunie 2027, după 35 de săptămâni, pentru a putea susține Evaluarea Națională. În schimb, în învățământul tehnologic și profesional, durata cursurilor va fi de 37 de săptămâni, cu excepțiile prevăzute de legislație. Structura pe cinci module se păstrează și în acest an școlar, la fel și programele „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, care vor fi organizate în intervalul 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027, în perioada stabilită de fiecare unitate de învățământ.

Rămâne și vacanța mobilă din luna februarie, stabilită de fiecare inspectorat școlar. Aceasta va putea fi programată în intervalul 15 februarie – 7 martie 2027, după consultarea elevilor, părinților și cadrelor didactice.

Două discipline noi intră în oferta de opționale

Printre noutățile anului școlar se numără și două discipline opționale introduse în oferta națională aprobată de Ministerul Educației. Este însă important de făcut o precizare: niciuna dintre aceste materii nu devine obligatorie pentru toți elevii. Cele două discipline opționale nou aprobate, „Ora de GIS” și „Economie circulară și consum responsabil”, intră în oferta națională a disciplinelor opționale și vor putea fi studiate doar în școlile care aleg să le introducă în oferta educațională și doar de elevii care le selectează. „Ora de GIS”, destinată liceenilor, îi familiarizează pe elevi cu utilizarea sistemelor informatice geografice (GIS), instrumente folosite pentru analizarea și reprezentarea datelor pe hărți digitale.

Pe parcursul cursului, elevii vor învăța să colecteze și să interpreteze informații geografice, să creeze hărți tematice și să folosească aplicații digitale pentru analizarea unor probleme precum dezvoltarea orașelor, schimbările climatice, gestionarea riscurilor naturale sau protecția mediului. Cursul pune accent pe activități practice și pe utilizarea unor aplicații folosite deja în administrație, cercetare, urbanism și amenajarea teritoriului. Cel de-al doilea opțional nou, „Economie circulară și consum responsabil”, se adresează elevilor de clasa a VII-a și urmărește formarea unor deprinderi legate de utilizarea eficientă a resurselor, reducerea risipei și protecția mediului. Elevii vor învăța ce înseamnă economia circulară și cum poate fi prelungită durata de viață a produselor prin reutilizare, reparare și reciclare.

Cursul îi încurajează să analizeze impactul propriilor obiceiuri de consum, să înțeleagă legătura dintre alegerile zilnice și protejarea resurselor naturale și să propună soluții pentru reducerea deșeurilor în comunitatea din care fac parte. Introducerea acestor discipline în oferta națională nu înseamnă însă că ele vor apărea automat în orarul tuturor elevilor. Fiecare unitate de învățământ stabilește anual ce materii opționale organizează, în funcție de resursele disponibile și de opțiunile exprimate de elevi și părinți.

Admiterea la liceu începe să se schimbe, dar nu pentru toți elevii

Una dintre cele mai importante modificări prevăzute de noua Lege a învățământului va începe să se aplice treptat odată cu anul școlar 2026-2027, însă nu îi va afecta imediat pe toți elevii. Actualii elevi care intră în clasa a VIII-a în această toamnă sunt prima generație vizată de noile reguli. Din 2027, colegiile naționale care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege vor putea organiza un concurs propriu de admitere pentru cel mult jumătate dintre locurile disponibile.

Examenul va avea loc după Evaluarea Națională și va putea fi organizat doar de unitățile de învățământ care aleg această variantă. Concursul nu va deveni obligatoriu pentru toate liceele, iar metodologia de desfășurare este stabilită de Ministerul Educației. Potrivit legii, probele vor fi adaptate profilului sau specializării pentru care candidează elevii, iar subiectele vor fi elaborate la nivel național. La concurs se vor putea înscrie doar absolvenții care au obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale.

Elevii care nu participă la concurs sau care nu reușesc să obțină un loc vor intra, în continuare, în procedura obișnuită de repartizare computerizată, pe baza mediei și a opțiunilor completate. Tot prin repartizare vor fi ocupate și locurile rămase libere după organizarea concursurilor. Pentru anul școlar care începe în septembrie, Guvernul a aprobat și majorarea cifrei de școlarizare pentru clasa a IX-a, numărul locurilor în învățământul liceal de zi urmând să crească la 184.000, odată cu integrarea fostei rute profesionale în liceul tehnologic.

Oferta de opționale continuă să se extindă

Pe lângă cele două discipline noi introduse în oferta națională în acest an, „Ora de GIS” și „Economie circulară și consum responsabil”, elevii vor avea la dispoziție și alte opționale aprobate în anii anteriori, dacă școlile aleg să le includă în oferta educațională.

Printre acestea se numără „Elemente de educație media digitală”, adresată elevilor de clasa a VI-a, care urmărește dezvoltarea spiritului critic în raport cu informațiile și conținutul din mediul online, precum și disciplina „Educație pentru viață: Alege! Acționează! Inspiră!”, destinată elevilor din clasele V-VII și axată pe autocunoaștere, responsabilitate, colaborare și dezvoltarea abilităților sociale.

Lista opționalelor poate fi completată și cu alte opționale aprobate la nivel național, precum educație digitală, dezvoltarea gândirii critice, strategii metacognitive, managementul emoțiilor sau disciplina „Ora cu și pentru animale”, dedicată protecției și îngrijirii animalelor. Toate aceste cursuri fac parte din Curriculumul la Decizia Elevului din Oferta Școlii, ceea ce înseamnă că ele nu sunt obligatorii.

Fiecare unitate de învățământ decide anual ce opționale organizează, în funcție de resursele disponibile și de opțiunile exprimate de elevi și părinți. Dincolo de aceste noutăți, anul școlar 2026-2027 păstrează aceeași structură generală din ultimii ani. Pentru cei mai mulți elevi, schimbările vor fi punctuale, însă ele pregătesc terenul pentru transformările mai ample pe care sistemul de învățământ le va implementa în anii următori.

Prima faptă a fost comisă în luna septembrie a anului trecut, când Varga a sărit gardul unei gospodării al cărei proprietar era plecat la muncă în străinătate. A furat un burlan de aproape 3 metri de pe casă, dar a fost observat de un localnic și înregistrat de o cameră de supraveghere în timp de căra în spate obiectul furat, prin sat. Ulterior, după ce polițiștii au intrat pe fir, hoțul a returnat burlanul în valoare de aproape 500 de lei.

Urmele hoțului, curățate de păgubit

La începutul lunii octombrie, o femeie i-a anunțat pe agenții Secției 3 Poliție Rurală Biharia că ușa casei părintești din Șușturogiu a fost forțată de persoane necunoscute, iar din interior au fost furate o butelie, farfurii, lenjerii de pat și produse alimentare. Reclamanta a dezvăluit că hoții au intrat de două ori în locuință. Mai întâi în timpul verii, când au răvășit totul prin casă. Atunci, fratele femeii nu a anunțat Poliția și, împreună cu fiica sa, a făcut curățenie și a reparat o ușă.

Bărbatul a revenit în casă la pe 1 octombrie 2025, când a găsit din nou ușile forțate și a constatat lipsa unei butelii. Nici atunci nu a sesizat autoritățile, dar a anunțat-o pe sora sa, care a reclamat furtul la Poliție.

Anchetatorii l-au prins pe autorul furtului, Dinu Varga, după ce acesta a vândut butelia furată la un magazin din sat. Cumpărătorul a auzit ulterior că Varga a spart o locuință și a depus mărturie împotriva suspectului.

Hoțul a recunoscut parțial faptele și a explicat că ideea de a intra în cea de-a doua locuință i-a venit în timp ce se afla la cules de ciuperci și a văzut casa în paragină. A susținut că a furat doar un burlan și o butelie, dar nu și celelalte bunuri care i-au fost imputate. În timpul procesului el s-a împăcat cu prima

victimă, motiv pentru care a fost condamnat doar pentru cea de-a doua faptă. Sentința Judecătoriei poate fi atacată la Curtea de Apel Oradea.

Dinu Varga nu este la prima faptă de acest fel. El a fost condamnat anterior la 2 ani și 2 luni de închisoare și a fost eliberat la termen în septembrie 2024.

Legea 168/2026, aplicabilă din 8 august, stabilește un obiectiv clar: reducerea treptată a utilizării biomasei forestiere și a combustibililor fosili solizi pentru încălzirea locuințelor și pentru sistemele centralizate de termoficare.

În acest scop, autoritățile locale și centrale vor trebui să creeze programe prin care proprietarii interesați să poată schimba centralele, sobele sau alte instalații de încălzire considerate vechi și ineficiente.

Vizate sunt, în principal, echipamentele care au o vechime mai mare de 10 ani sau un randament mai mic de 65%. Înlocuirea ar urma să se facă treptat, până în 2040, iar ținta stabilită de lege este de cel puțin 250.000 de unități de încălzire schimbate.

Printre soluțiile care pot fi finanțate se numără pompele de căldură, sistemele geotermale, colectoarele solare, instalațiile fotovoltaice destinate alimentării pompelor de căldură, sistemele de stocare a energiei termice și alte tehnologii care contribuie la reducerea consumului de lemn și combustibili fosili.

Există însă și o excepție. Dacă trecerea la o tehnologie modernă nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau nu este justificată economic pentru o anumită locuință, instalația veche poate fi înlocuită cu un echipament pe bază de biomasă forestieră, dar unul mai eficient și care respectă cerințele de sustenabilitate.

Un aspect important pentru proprietarii de locuințe este că legea nu introduce o obligație generală de înlocuire a sistemelor existente. Participarea la programele de sprijin va fi voluntară, iar schimbarea instalației se va face numai la solicitarea proprietarului.

Finanțarea programelor ar putea proveni din fonduri europene și naționale, inclusiv din Fondul pentru Modernizare, Fondul Social pentru Climă, Fondul pentru Mediu și programele gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu.

Pentru ca aceste scheme să poată fi lansate, Ministerele Investițiilor și Proiectelor Europene, Energiei, Dezvoltării și Mediului trebuie să stabilească până la 31 august 2026 regulile de aplicare. Acestea vor include criteriile de eligibilitate, valoarea ajutorului și măsurile destinate gospodăriilor vulnerabile sau afectate de sărăcie energetică.

Anul 2025 a adus o schimbare importantă în peisajul amenințărilor cibernetice din România. Atacatorii s-au orientat tot mai mult către identitatea digitală, conturile utilizatorilor și fraudele financiare, iar metodele folosite au devenit mai sofisticate.

Raportul anual al DNSC, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, arată că amenințările cibernetice au fost caracterizate în 2025 de o trecere de la atacuri predominant volumetrice către atacuri mai țintite, cu impact direct asupra utilizatorilor și organizațiilor.

Phishingul, fraudele și conturile compromise au explodat

Phishingul a rămas principalul vector de atac. În 2025 au fost raportate 4.975 de incidente, față de 2.917 în anul precedent, ceea ce înseamnă o creștere de 70,6%. Phishingul a ajuns astfel să reprezinte 36,09% din totalul incidentelor raportate către DNSC.

Atacurile sunt, însă, tot mai greu de recunoscut. Mesajele sunt redactate mai corect în limba română, folosesc elemente grafice care imită identitatea unor instituții sau companii reale și sunt distribuite simultan prin e-mail, aplicații de mesagerie și rețele sociale. DNSC atrage atenția și asupra utilizării inteligenței artificiale pentru pregătirea unor astfel de campanii.

Și fraudele au cunoscut o creștere puternică. Numărul incidentelor de fraudă și tentativă de fraudă a ajuns la 3.937 în 2025, față de 2.061 în 2024, o creștere de 91%.

Cea mai spectaculoasă evoluție a fost însă înregistrată în cazul compromiterii conturilor. Numărul incidentelor a crescut de la 248 la 1.125, ceea ce reprezintă o majorare de 353%.

O parte importantă a acestor atacuri a fost legată de campaniile „Votează pe Adeline”, prin care atacatorii încercau să preia accesul la conturile de WhatsApp ale victimelor. Au fost vizate, de asemenea, conturi de Facebook și Instagram.

Dimensiunea fenomenului este și mai evidentă în datele colectate automat. Senzorii DNSC au înregistrat în 2025 25.307.028 de evenimente de securitate cibernetică. Printre acestea s-au numărat milioane de încercări de penetrare prin campanii de phishing, atacuri de tip brute-force și scanări pentru colectarea de informații.

Ransomware-ul lovește și sectorul financiar-contabil

Dacă phishingul și fraudele vizează în special utilizatorii, ransomware-ul continuă să reprezinte o amenințare majoră pentru companii și instituții.

În 2025, atacurile ransomware au crescut cu peste 153% față de 2024. DNSC a sprijinit în urma unor astfel de incidente 22 de instituții publice, 115 persoane fizice și 119 persoane juridice.

Un detaliu important din raport este că atacurile ransomware au înregistrat o creștere semnificativă inclusiv în sectorul financiar-contabil, fenomen asociat și cu activitatea unei grupări de atacatori de origine română.

Pentru firmele de contabilitate, riscul este cu atât mai important cu cât acestea lucrează cu volume mari de date financiare și fiscale. Un atac care blochează sistemele sau criptează fișierele poate afecta nu doar activitatea firmei, ci și relația cu numeroșii clienți pentru care sunt gestionate documente și informații contabile.

În total, DNSC a detectat și gestionat 256 de incidente ransomware majore în 2025. Atacurile au vizat organizații din domenii diverse, inclusiv administrație publică, sănătate, energie, industrie și producție. Raportul indică menținerea interesului grupărilor ransomware pentru organizațiile din România, modelul predominant fiind Ransomware-as-a-Service.

Sectorul bancar a fost, procentual, cel mai afectat dintre sectoarele analizate de DNSC, majoritatea incidentelor fiind de tip phishing și vizând utilizatorii serviciilor financiar-bancare. Pe locul următor s-au aflat serviciile poștale și de curierat. În sănătate au fost raportate, printre altele, incidente ransomware și atacuri de tip SQL Injection.

DNSC a identificat, în evaluările sale, și probleme care pot facilita producerea unor incidente grave: lipsa personalului specializat, planuri insuficiente de răspuns la incidente, control incomplet al infrastructurii IT și expunerea la phishing și ransomware.

Alegerile prezidențiale, unul dintre marile teste de securitate cibernetică

2025 a fost și anul în care protejarea procesului electoral în mediul digital a devenit o prioritate.

În perioada alegerilor prezidențiale din mai, DNSC a sprijinit autoritățile în monitorizarea și gestionarea riscurilor cibernetice. Zece experți ai Directoratului au făcut parte din Echipa Lucrări Campanie Online, constituită la Biroul Electoral Central, contribuind la procesarea a peste 5.800 de decizii privind conținutul electoral online.

În paralel, DNSC a analizat peste 1.600 de conturi suspecte de pe TikTok, Facebook și Instagram. Dintre acestea, 103 au fost identificate cu un comportament posibil automatizat și raportate platformelor. În zilele alegerilor, echipa CSIRT națională a asigurat monitorizarea infrastructurii digitale și capacități de răspuns la incidente 24 de ore din 24.

Ulterior, pe baza experienței acumulate în timpul alegerilor prezidențiale din România și al alegerilor parlamentare din Republica Moldova, DNSC a identificat și analizat o rețea coordonată de 1.188 de conturi TikTok cu comportament neautentic, asociate unor campanii desfășurate în mai multe țări.

Raportul arată astfel că amenințarea cibernetică nu mai poate fi privită doar prin prisma unor servere atacate sau a unor site-uri blocate. În 2025, țintele au fost tot mai des conturile personale, identitatea digitală, banii și datele organizațiilor.

„În timp ce se întorcea de la programul de plimbare în aer liber a agresat-o pe persoana vătămată, agent supraveghetor de Poliție penitenciară, aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu, împingând-o și aplicându-i o lovitură cu pumnul în zona feței, a cărei gravitate a fost evaluată la una-două zile de îngrijiri medicale”, se arată într-o informare a Parchetului Oradea, transmisă de prim-procurorul Lucian Pașca și de purtătorul de cuvânt al unității de parchet, procurorul Răzvan Dreana, la solicitarea Jurnalului bihorean.

Imediat după comiterea faptei, Darius Lupaș a fost imobilizat de ceilalți agenți. El a fost trimis în judecată pentru ultraj, prin rechizitoriul Parchetului Oradea, emis pe 21 iulie, iar fapta de care este acuzat îi poate aduce încă o condamnare cu închisoarea de la un an și 6 luni la 7 ani și 6 luni.

Și-a ucis tatăl cu 14 lovituri de cuțit

Darius Lupaș a fost condamnat, printr-o hotărâre definitivă dată în iulie 2024, la 13 ani de închisoare, pentru că și-a ucis tatăl cu nu mai puțin de 14 lovituri de cuțit. Crima a avut loc la 12 decembrie 2023, în apartamentul din Oradea al victimei, Dinu Lupaș, un om de afaceri de 53 de ani, din zona Beiușului, cunoscut sub apelativul „Chiaburu’”. Tatăl și fiul locuiau împreună de o perioadă și aveau dese certuri.

Cu o seară înaintea omorului, tânărul a consumat substanțe interzise, iar scandalul cu tatăl său a pornit după ce victima i-ar fi reproșat fiului său că nu a golit scrumiera. La un moment dat, Lupaș jr. a luat un briceag, gest la care bărbatul de 53 de ani a reacționat cerându-i să plece din apartament și amenințându-l că-l dezmoștenește. Atunci Darius Lupaș s-a repezit asupra părintelui său și l-a înțepat de mai multe ori cu cuțitul în zona gâtului, după care l-a înjunghiat în abdomen.

Bărbatul care sângera abundent a ieșit pe casa scării și i-a cerut ajutorul unui locatar. Între timp, agresorul s-a tăiat cu briceagul la gât și a fugit în curtea blocului, unde s-a înțepat în abdomen și a încercat să-și taie venele. A fost prins de polițiști și dus, alături de tatăl său, la Spitalul Județean. În ciuda eforturilor medicilor, Lupaș senior nu a mai putut fi salvat.

În schimb, fiul ucigaș a avut nevoie de 12 zile de îngrijiri medicale, iar la examenul toxicologic a fost depistat pozitiv la fentanil (opioid sintetic, folosit ca drog) şi benzodiazepină (substanță psihotropă). Specialiștii au stabilit că în momentul comiterii crimei avea discernământ, dar că se manifesta imprevizibil în cazul consumului de substanțe psihoactive, având o personalitate de tip impulsiv-exploziv.

El nu și-a recunoscut fapta, dar judecătorul de caz a decis că există probe certe de vinovăție, printre care imagini surprinse de camerele de supraveghere al Tribunalului sătmărean și din benzinăriile unde muncitorul a folosit bonurile pentru a-și alimenta mașina personală cu benzină.

Procesul a fost strămutat în Oradea după ce toți magistrații de la judecătoriile din Satu Mare, Carei și Negrești-Oaș au formulat declarații de abținere. Sentința nu este definitivă, fiind deja atacată cu apel de părțile implicate, motiv pentru care dosarul va fi preluat de Curtea de Apel Oradea.

Bonuri dispărute după program

Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, inculpatul a fost acuzat că pe 8 noiembrie 2022, în intervalul cuprins între orele 17:30 și 18:00, ar fi pătruns cu ajutorul unei chei în biroul gestionarului Tribunalului Satu Mare și a sustras patru bonuri de combustibil de câte 50 de lei fiecare. Documentele se aflau într-un dulap deschis, au stabilit anchetatorii, iar dispariția lor a fost observată a doua zi.

Conform anchetatorilor, camerele de supraveghere din sediul instanței l-au surprins pe muncitor intrând de două ori în biroul gestionarei, unde a petrecut mai puțin de cinci minute. În aceeași zi, după aproape o jumătate de oră, dar și a doua zi dimineața, bărbatul a fost filmat în benzinărie, alimentându-și mașina cu bonuri luate.

Acuzatul a respins varianta furtului și a susținut că în acea zi, după terminarea programului de muncă al instanței, a intrat în mai multe birouri, dar nu și în cel indicat de acuzare, ca să facă reparații la instalația electrică. A susținut că bonurile de combustibil i-au fost date pentru a alimenta o motocoasă pe care o folosea pentru îngrijirea celor trei curți ale sediului tribunalului sătmărean.

Bărbatul a declarat că timp de mai mulți ani a cumpărat din banii proprii benzina și uleiul necesar pentru utilaj. Ar fi întocmit un referat prin care a solicitat combustibil, iar după o perioadă ar fi primit cele patru bonuri valorice fără să semneze vreun înscris. Inculpatul a susținut că a luat documentele în timpul programului de lucru, din biroul care era deschis, dar nimeni nu s-ar fi aflat înăuntru.

Muncitorul a precizat că în cei aproape 30 de ani de când este angajat al instanței, a avut dreptul să intre în birouri chiar și în afara programului pentru verificări și reparații. El a explicat că alimentat cu acele bonuri autoturismul propriu pentru că nu avea o canistră și scotea apoi benzina din rezervor când era nevoie.

Furt simplu, nu furt calificat

În replică, gestionara instanței sătmărene a explicat că motocoasa nu a fost folosită foarte des, pentru că o curte a imobilului e betonată integral, în alta nu creștea iarba din cauza unui nuc, iar în a treia erau multe pietre și se lucra mai mult cu sapa. Femeia a precizat că o singură dată a primit un referat de necesitate pentru combustibilul necesar motocoasei, fiind eliberat atunci un bon de 50 lei.

„Nu a existat nicio situaţie în care bonurile valorice să fie lăsate pe masă să le ridice șoferii sau inculpatul”, au consemnat anchetatorii în declarația luată martorei. Aceasta a arătat că dădea documentele doar în mână, moment în care erau rupte din cotor și se semna de primire.

„Transmiterea unor bonuri cu valoare economică fără completarea documentaţiei aferente acestei proceduri este exclusă”, a concluzionat Judecătoria Oradea, care a stabilit că inculpatul este vinovat că a luat fără drept cele 4 bonuri valorice, „cu privire la care nu s-a întocmit nici un referat de necesitate și nu s-a urmat procedura de eliberare pe bază de semnătură”.

Totuși, instanța a schimbat încadrarea faptei angajatului de la Tribunalul Satu Mare din furt calificat în furt simplu, deoarece nu s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă că a folosit chei potrivite pentru a pătrunde în birou.

Vând case din containere modulare ideale pentru frizerie, magazin, birou etc. Tel.0742- 892- 461.

(BF0002/20.07)

21:00 – INITIO: Smoke on Water – Amfiteatrul Promenadei Crișului Repede

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” a artistului Ioan Aurel Mureșan (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Svetlana Utto Predescu „Atelier și plein air” (expoziție temporară);
• Expoziția „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorie între materie, lumină și memorie” a artistei Cristina Fazecaș (expoziție temporară);
• Expoziția „Moștenire și destin. 130 de ani de la deschiderea primului muzeu din Oradea” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția foto „Momente neuitate” (expoziție temporară);
• Expoziția „Abstract” (expoziție temporară);
• Expoziția „Oniric. Între vis și realitate în grafica contemporană românească” (expoziție temporară);
• Expoziția artistului plastic Marcel Munteanu „Armonii mediteraneene” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Rezonanțe în timp. Exerciții de modă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Frecvențe ale memoriei – Radioreceptoare dintr-o altă epocă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Obsession (Obsesia)

foto: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

ANGAJĂM FEMEIE DE SERVICIU

Căutăm o persoană serioasă, responsabilă și atentă la detalii pentru postul de femeie de serviciu.

Cerințe:

• Seriozitate și punctualitate;
• Spirit de organizare și atenție la curățenie;
• Experiența constituie un avantaj, dar nu este obligatorie.

Oferim:

• Contract de muncă;
• Salariu motivant;
• Tichete de masa
• Program de lucru stabil;
• Mediu de lucru plăcut.

Pentru mai multe informații sau pentru programarea unui interviu, vă rugăm să ne contactati la nr.de tel.:0751.294.421

Advertorial: CH 28475