În primul sfert, ambele echipe s-au succedat la conducere. Steaua a terminat sfertul în avantaj, după ce orădenii au încasat două goluri în ultimele 7 secunde!
Gazdele au început în trombă cea de-a doua secvență a întâlnirii, cu trei goluri consecutive, înscrise de Negrean, Vancsik și Velkic, scor 7-5, dar Steaua a egalat. Gardasevic a ratat apoi un penalty, dar tot el a marcat apoi pentru 8-7. Ambele echipe au mai marcat o dată, iar tabela a indicat la pauza mare scorul de 9-8.

Diferența s-a menținut și după al treilea sfert, scor 13-12. Cea de-a patra secvență a meciului a început cu un penalty ratat de Gardasevic (al treilea!), după care Steaua a egalat prin Neamțu, scor 13-13. A urmat apoi o veritabilă prăbușire a orădenilor care au primit trei goluri consecutive și meciul era practic jucat. Rezultatul final, 14-16, consemnează victoria meritată a Stelei.

Cel de-al doilea meci al finalei va avea loc duminică, 17 mai, de la ora 20:00, tot la Bazinul Olimpic „Ioan Alexandrescu”.

CASETA TEHNICĂ

Bazinul Olimpic „Ioan Alexandrescu”. Spectatori: circa 800
CSM Oradea – CSA Steaua București 14-16 (4-5, 5-3, 4-4, 1-4)
CSM Oradea: Dobozanov, Gavriș – portari; Belényesi 1, Negrean (căpitan) 2, M. Gheorghe 1, Oltean 1, N. Ilisie 1, Insinna, Gardasevic 5 (1 din penalty, Remeș, Velkic 1, Vancsik 1, Czenk, Luncan 1, R. Orsos. Antrenor: Petar Kovacevic. Secund: Ciprian Câmpianu
CSA Steaua: M. Țic, Drăgușin – portari; Bota, Vl. Georgescu 6 (1 din penalty), Fulea 1, Neamțu 3, Pîrîianu 1, Vucinic, Antipa, Colodrovschi 1, Oanță, Iudean 1, Țepeluș 1, Jaukovic 1, Fenec 1. Antrenor: Djordje Filipovic
Arbitri: Alexandru Mustață (București), Dominic Sava (Oradea.
Observatori FR Polo: Brosovszki Attila (Arad), Gheorghe Dunca (Oradea)
Raportul eliminărilor: 15-16
Descalificări pentru 3 faulturi: M. Gheorghe

Șeful Guvernului afirmă că diferența dintre salariile din sistemul public și cele din mediul privat continuă să crească, în timp ce România se confruntă cu o situație vulnerabilă la nivel european: venituri fiscale reduse, dar cheltuieli salariale foarte ridicate.

Potrivit datelor prezentate de premier, în România există aproximativ 1,28 milioane de posturi în sectorul public, iar aproape 40% din veniturile colectate de stat sunt folosite pentru plata salariilor bugetarilor.

„Astăzi avem, orice s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală care sunt disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări, raportate la veniturile bugetare pe care le avem”, a declarat Bolojan.

Acesta a explicat că noua lege a salarizării, asumată de guvernele anterioare, ar trebui să aducă mai multă transparență și echitate în sistem, dar și o corelare mai clară între salarii și productivitatea muncii.

„Avem politici salariale care sunt decuplate de dinamica productivității muncii. Ce constatăm? Că decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat se adâncește”, a spus Bolojan.

Presiune uriașă pe buget

Premierul interimar a atras atenția și asupra presiunii uriașe pe bugetul statului. Cheltuielile salariale din sectorul public au ajuns la aproximativ 166 de miliarde de lei, adică 8,1% din PIB, procent pe care Executivul spune că nu îl mai poate depăși în anii următori.

„Astăzi avem 8,1% din PIB și nu vom putea avea o pondere mai mare în anii următori, pentru că efectiv nu ne putem permite”, a afirmat acesta.

În aceste condiții, Guvernul vede doar două variante pentru reforma salarizării: majorări mici de salarii, dacă numărul angajaților rămâne același, sau reduceri de personal pentru a crea spațiu bugetar necesar unor corecții mai consistente și diminuării inechităților.

„Prin urmare, creșterile care pot fi făcute începând de anul viitor trebuie să țină cont de aceste date și nu avem decât două posibilități reale: fie o corecție de amplitudine mică, dacă nu este afectat numărul de angajați din sectorul public, fie, dacă se doresc corecții mai mari și reducerea inechităților, singura soluție este reducerea bazei de cheltuieli publice, adică reducerea de personal acolo unde nu se justifică.”

Acesta a precizat că discuțiile privind reforma salarizării vor continua în perioada următoare între partide, Ministerul Muncii și reprezentanții diferitelor domenii profesionale, subliniind că măsurile trebuie să respecte angajamentele asumate de România privind deficitul bugetar și absorbția fondurilor europene.

Din informațiile primite se pare că este vorba despre hantavirus, dar cel mai probabil este vorba despre varianta virusului care nu se transmite de la om la om, ci de la contactul cu rozătoare.

A fost declanşată o anchetă epidemiologică de către Direcţia de Sănătate Publică, atât în Arad, cât şi la spitalul din Ştei.

Șefa Direcției de Sănătate Publică Bihor a confirmat informația. „Echipele încă nu s-au întors de la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Stei. A fost demarată ancheta epidemiologică”, a spus Daniela Rahotă.

Citește întreaga știre aici

Imaginile publicate de șoferi pe grupul de Facebook INFO TRAFIC BIHOR arată că unul dintre autoturismele implicate, un Volkswagen, a ajuns pe parapetul median din beton care separă sensurile de mers.

Comisarul-șef Alina Fărcuța, purtătoarea de cuvânt a IPJ Bihor, a declarat că este vorba despre „un eveniment rutier fără victime”. Aceasta a precizat că, la momentul intervenției, circulația era dirijată de polițiștii rutieri și se desfășura restricționat, pe o singură bandă.

Potrivit plutonierului Alina Butaci, purtătoarea de cuvânt a ISU Bihor, apelul la 112 a fost primit în jurul orei 17:00. La fața locului au fost mobilizate echipaje din cadrul Detașamentului 1 Oradea, inclusiv un echipaj de terapie intensivă mobilă și motocicleta SMURD. Cu toate acestea, intervenția medicală nu a fost necesară, întrucât accidentul nu s-a soldat cu victime.

Mai mult, conform sentinței Judecătoriei Beiuș, consultată de Bihon, femeia nu a ținut legătura cu cei mici nici telefonic, nici online.

Gabriela Urs a explicat, în declarația dată anchetatorilor, că în perioada 2019 – 2020 nu a putut plăti pensia de întreținere fie pentru că nu a fost angajată, fie pentru că nu a câștigat suficient pentru a-și acoperi toate cheltuielile. În toamna lui 2021 a lucrat o lună în Germania, iar din cei 1.200 de euro câștigați, i-a trimis tatălui copiilor 300 de euro.

Femeia și-a luat angajamentul că va achita restanțele și pensia lunară, dar instanța beiușeană a constatat că aceasta a dat dovadă de „o indiferență absolută” față de soarta copiilor săi. Ea nu s-a prezentat în fața completului de judecată, care a condamnat-o în septembrie 2025 la un an de închisoare, cu executare. Gabriela Urs nu a fost găsită la domiciliu pentru a fi dusă la penitenciar, astfel că a fost dată în urmărire națională și internațională.

În noiembrie 2025, după ce sentința a devenit definitivă, pentru că apelul a fost tardiv, femeia a formulat o cerere de revizuire, respinsă însă de Judecătoria Beiuș. Apelul declarat împotriva acestei decizii va fi judecat în luna iunie, de Curtea de Apel Oradea.

Între timp, pe 13 mai, arădeanca a fost adusă în țară și încarcerată într-un penitenciar, pentru executarea pedepsei.

Nemulțumirile vin după ce ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că ediția din acest an a programului va pune accent pe autoturismele produse sau asamblate în Uniunea Europeană. Pentru program a fost propus un buget de 300 de milioane de lei, considerat insuficient de reprezentanții industriei.

Reprezentanții APIA susțin că deciziile au fost discutate fără implicarea tuturor actorilor relevanți din piață. Potrivit asociației, au fost trimise patru solicitări oficiale către Ministerul Mediului pentru organizarea unor întâlniri de consultare, însă acestea nu ar fi primit un răspuns concret.

Organizația acuză lipsa de transparență și avertizează că politicile publice nu ar trebui stabilite doar pe baza unor consultări selective. În opinia producătorilor și importatorilor auto, deciziile luate fără o analiză economică și concurențială clară pot crea dezechilibre majore într-un sector deja afectat de incertitudini.

Controverse privind criteriul „fabricat în UE”

Una dintre principalele critici vizează valoarea bugetului alocat. APIA afirmă că suma de 300 de milioane de lei este departe de necesarul real al pieței și nu poate susține eficient procesul de reînnoire a parcului auto din România.

„Trebuie să accelereze reînnoirea parcului auto, nu să restrângă opțiunile consumatorilor”, tranmite APIA.

Asociația amintește că, în anii anteriori, bugetele Programului Rabla depășeau 1,2 miliarde de lei, înainte de reducerile consistente operate ulterior. Reprezentanții industriei consideră că diminuarea finanțării vine într-un moment în care populația ar trebui încurajată să renunțe la mașinile vechi și poluante în favoarea unor vehicule mai sigure și mai eficiente.

Cea mai sensibilă temă rămâne însă intenția autorităților de a favoriza exclusiv mașinile produse sau asamblate în Uniunea Europeană.

APIA susține că o astfel de abordare ridică probleme juridice și comerciale, în condițiile în care nu există, la nivel european, o definiție clară aplicabilă Programului Rabla privind ce înseamnă exact „produs” sau „asamblat” în UE.

În plus, asociația atrage atenția asupra unor posibile contradicții: anumite modele fabricate în afara Uniunii Europene ar putea rămâne eligibile dacă aparțin unor mărci europene. Potrivit reprezentanților industriei, acest lucru ar demonstra lipsa unor criterii clare și riscul apariției unor decizii arbitrare.

Industria cere reguli predictibile

Producătorii și importatorii auto avertizează că noile condiții ar putea afecta concurența și ar introduce un grad ridicat de impredictibilitate într-un domeniu care depinde de stabilitate și reguli uniforme.

„Piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre. Nu putem avea reguli reinterpretate politic de la un stat la altul și nici criterii construite în funcție de preferințe conjuncturale”, se mai arată în comunicat.

APIA subliniază că piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar toate vehiculele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană ar trebui tratate în mod egal în statele membre.

În acest context, organizația solicită reluarea dialogului cu autoritățile și construirea Programului Rabla pe baze economice clare, nu pe criterii considerate populiste sau insuficient fundamentate.

România are unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto din Uniunea Europeană, iar Programul Rabla a reprezentat, în ultimii ani, unul dintre principalele instrumente prin care șoferii au fost încurajați să înlocuiască mașinile vechi.

Industria auto avertizează că eventualele restricții și reducerea bugetului ar putea încetini tocmai procesul pe care programul ar trebui să îl accelereze: trecerea către vehicule moderne, mai sigure și cu emisii reduse.

Perioada de înscriere este 15 mai – 5 iunie 2026, iar anunțarea spectacolelor selecționate se face până la data de 20 iunie 2026. Spectacolele înscrise trebuie să se încadreze în specificul festivalului de teatru scurt: maximum 100 de minute, fără pauză.

Selecția spectacolelor va fi realizată de Victoria Balint- manager interimar al Teatrului Regina Maria, regizorul Bobi Pricop şi Raluca Rădulescu, jurnalistă și traducătoare de teatru. Mai multe detalii aici.

Festivalul Internațional de Teatru Oradea revine cu ediţia a 10-a în sezonul de toamnă, din dorința de a evita suprapunerea cu alte evenimente culturale majore din Oradea, oferind publicului posibilitatea de a se bucura pe deplin de fiecare manifestare artistică din oraș. Organizatorii îşi propun să aducă în fața publicului o selecție adaptată tendințelor teatrale actuale și nevoilor comunității locale.

În cadrul FITO vor avea loc şi lansări de carte, dar şi o dezbatere despre conceptul de teatru scurt, având în vedere modul în care noile forme artistice hibride redefinesc noțiunea de timp în teatru.

„Cea de a zecea ediție a Festivalului Internațional de Teatru Oradea marchează o etapă de transformare a unui adevărat brand pentru teatrul orădean: Festivalul de Teatru Scurt, care ajunge la cea de a 28-a ediție. În căutarea unor paradigme teatrale viabile azi, adecvate structurii publicului și intereselor comunității locale, fără a uita însă relevanța pentru lumea teatrală românească și internațională, vom organiza o serie de dezbateri cu spectatori și specialiști, despre ce înseamnă astăzi conceptul de teatru scurt, care sunt valențele lui într-o perioadă în care formele artistice hibride relativizează noțiunea de timp”, preciza anul trecut curatorul festivalului, Raluca Rădulescu.

Aşadar, FITO 2026 promite nu doar spectacole de excepție, ci și un cadru de reflecție asupra teatrului contemporan.

Astfel, se vor semnala averse cu caracter torenţial şi se vor acumula cantităţi de apă, în general de 20 – 50 l/mp. Temporar, vor fi descărcări electrice şi pe arii restrânse va cădea grindină.

Tot sâmbătă, vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor şi izolat vor fi vijelii, cu rafale ce vor ajunge la 40 – 60 km/h.

Duminică (17 mai), vremea se va răci, mai accentuat în regiunile sudice şi sud-vestice, unde va fi mai rece decât în mod normal la această dată.

ANM precizează că manifestări de instabilitate atmosferică se vor înregistra şi în după-amiaza şi în seara de vineri (15 mai), în vestul şi sud-vestul ţării, dar pe arii restrânse.

sursa: Agerpres

Destinația Anului este cea mai importantă competiție pentru destinații turistice din România, competiția bazându-se exclusiv pe obiectivitate. Câștigătorii sunt desemnați pe baza mai multor criterii, în luarea deciziei fiind luate în considerare voturile a peste 100 de experți, votul publicului, dar și o cercetare sociologică reprezentativă la nivel național. Astfel, Gala Destinația Anului a fost o celebrare a performanței și a implicării comunităților în turismul românesc, anunţă Visit Oradea.

Oradea a fost urmată în clasament de Mamaia și Timișoara, care au împărțit locul 2. Locul 3 a revenit Ținutului Zimbrului, una dintre destinațiile care s-au remarcat printr-o strategie coerentă și autentică de promovare turistică.

Foto: Visit Oradea

Premiul obținut de Oradea a fost acordat pentru campania „Efectul Oradea” care s-a desfăşurat timp de șase luni pentru promovarea orașului în București dar și pentru susținerea conectivității aeriene dintre cele două orașe cu scopul de a atrage turiștii către Oradea, în contextul existenței zborurilor regulate București–Oradea.

Prin social media, influenceri și promovare outdoor în stațiile de metrou din București, campania a fost implementată în două etape. În prima s-a folosit imaginea hubloului de avion ca simbol al descoperirii orașului, cu rol introductiv și emoțional, iar a doua a mizat pe contrast și autoironie, pornind de la mesajul: „Oradea. Orașul în care nu se întâmplă nimic. Vino să vezi dacă nu crezi.”

Acest premiu este important pentru Oradea deoarece destinațiile din acest concurs beneficiază de expunere și promovare, contribuind astfel la dezvoltarea sectorului turistic.

Aproape 450.000 de voturi au fost exprimate în această ediție, confirmând dorința românilor de a descoperi, susține și alege destinațiile din propria țară. Alături de votul publicului, clasamentul final a inclus evaluarea juriului de specialitate și rezultatele cercetării sociologice „Destinația Anului”.

Destinaţia Anului 2027 va începe în această toamnă, odată cu etapa de nominalizări. Până atunci, destinațiile premiate în această ediție îi invită pe turiști să le descopere sau să le redescopere.