În urma accidentului rutier, un minor, de 4 ani, este investigat medical la fața locului, urmând a fi transportat la spital pentru îngrijiri medicale.

Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Bihor, comisar-șef Alina Fărcuța, în urma testării conducătorului autoturismului cu aparatul etilotest, s-a constatat că acesta prezenta o concentrație alcoolică de 0,70 mg/l alcool pur în aerul expirat. Celui în cauză îi vor fi recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Traficul rutier se desfășoară pe un sens, alternativ, dirijat de polițiștii rutieri.

Polițiștii rutieri urmează să efectueze cercetarea la fața locului, în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului rutier, iar cercetările vor fi continuate sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.

„De-a lungul sezonului, experiența și calmul său s-au văzut de multe ori în momentele decisive. Iar aruncările de la distanță transformate atunci când echipa avea cea mai mare nevoie au rămas printre momentele importante ale parcursului nostru. Îți mulțumim pentru fiecare luptă, pentru fiecare coș important și pentru profesionalismul cu care ai reprezentat clubul nostru. Îți dorim mult succes în continuarea carierei! 𝐌𝐮𝐥𝐭̦𝐮𝐦𝐢𝐦, 𝐓𝐡𝐨𝐦𝐚𝐬!”, se sune în comunicatul postat pe pagina de facebook a CSM Oradea.

La rândul său, Jaizec Lottie a fost cel mai bun pasator al echipei, cu o medie de 4,48 pase decisive pe meci. Lottie a fost legitimat la CSM SU Raiffeisen tot la începutul sezonului trecut. Din păcate, el a suferit ulterior mai multe accidentări succesive, fiind indisponibil o mare perioadă din timpul petrecut la formația noastră.

„Îți mulțumim pentru perioada petrecută în tricoul CSM Oradea și pentru profesionalismul arătat pe parcursul colaborării noastre. Îți dorim mult succes în următorul capitol al carierei și cât mai multe realizări, atât pe plan sportiv, cât și personal. Î𝐭̦𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭̦𝐮𝐦𝐢𝐦 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐭̦𝐢 𝐝𝐨𝐫𝐢𝐦 𝐧𝐮𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞!”, se arată în comunicatul de pe pagina de facebook a CSM Oradea.

Până la ora actuală, CSM CSU Raiffeisen a transferat cinci jucători străini: Daniel Akin (Marea Britanie), Malik Osborne, Bodie Daniel Hume, David Nichols și Josh Jefferson (toți din SUA).

Update:

Din nefericire, în ciuda eforturilor depuse de echipajele medicale, victima nu a răspuns manevrelor de resuscitare, medicul declarând decesul acesteia.

Știrea inițială:

La locul evenimentului au fost mobilizate un echipaj de prim ajutor din cadrul Secției de Pompieri Beiuș și echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD Oradea, cu medic.

„Victima, un bărbat în vârstă de 28 de ani, se află în stop cardio-respirator, iar echipajele medicale îi aplică manevre de resuscitare la fața locului”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, plutonier Alina Butaci.

Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Bihor, comisar-șef Alina Fărcuța, accidentul a fost anunțat prin 112, la ora 17:32. Evenimentul rutier s-a produs pe DN 79, între localitățile Brătești și Răbăgani.

Din primele investigații efectuate de polițiști la fața locului, s-a constatat că un autotren a acroșat un pieton, în condiții care urmează să fie stabilite în urma cercetărilor. Traficul rutier nu este afectat.

Polițiștii Biroului Rutier Beiuș urmează să efectueze cercetarea la fața locului, în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului.

Misiunea este în dinamică.

FOTO: Accident mortal în Răbăgani: bărbat lovit de un autotren

Conform anchetatorilor din Danemarca, Ciurar avea o predilecție pentru laptopuri, PC-uri, telefoane și tablete pe care le-a sustras din sediile unor firme de electronice, dar și din școli.

Zeci de obiecte electronice, furate din școli

Cele mai profitabile lovituri le-a dat în Taastrup, o suburbie a capitalei daneze Copenhaga. În luna august 2025 a intrat de patru ori într-un club pentru copii și tineret din localitate, de unde a furat 16 computere. La începutul lunii octombrie a aceluiași an a spart o școală din orașul danez și, acționând alături de un complice neidentificat, a sustras 40 de tablete. Anterior, în primăvara anului trecut a mai intrat în două școli din altă localități, de unde a furat trei laptopuri și cinci carcase PC.

Printre victimele lui Claudiu Ciurar s-a numărat și un magazin de bijuterii, pe care l-a spart cu ajutorul unui alt bărbat și a furat mai multe podoabe, dar și o firmă de jocuri, pe care a „vizitat-o” în două rânduri. Polițiștii danezi au stabilit că bihoreanul a furat diferite obiecte electronice și dintr-o instituție publică, precum și dintr-un centru de cercetare.

Ciurar a fost arestat în noiembrie 2025, iar în luna martie a acestui an, Tribunalul Glostrup l-a condamnat la un an și 9 luni de închisoare. Trimis într-un penitenciar danez, bărbatul a cerut să fie mutat într-o închisoare din România pentru a-și executa în țară restul de pedeapsă. În această săptămână, Curtea de Apel Oradea a admis solicitarea, a recunoscut sentința de condamnare dată de Justiția daneză și a dispus transferul lui Claudiu Ciurar într-un penitenciar din România.

„Periculozitate sporită, îndrăzneală şi specializare”

Potrivit anchetei derulate de polițiștii Biroului de Combatere a Infracțiunilor contra Patrimoniului Oradea, alături de colegii lor de la Poliția Băile Felix și de la Secția 5 de Poliție Rurală Oradea, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, Rostaș a fost implicat în patru furturi comise în perioada noiembrie – decembrie 2024, alături de Amir Hussein Andrei Gharamaleki, de 22 de ani, din Cernavodă, și orădeanul Codruț Ciurar (29 de ani).

Cei trei aveau reguli clare: în timp ce Gharamaleki și Ciurar intrau în locuințe și furau lucrurile de valoare pe care le găseau, Rostaș îi aștepta în apropiere, într-o mașină din care supraveghea zona. Casele în care intrau erau filate anterior timp de mai multe zile, dintr-o altă mașină, urmând ca transportul din noaptea loviturilor să fie făcut cu un autoturism diferit, au stabilit anchetatorii. Hoții foloseau mănuşi pentru a nu lăsa amprente și își schimbau încălțămintele după fiecare lovitură, pentru a îngreuna munca anchetatorilor. „Modul în care inculpaţii au săvârşit fapta denotă o periculozitate sporită, o îndrăzneală şi o specializare în fapte de furt calificat”, au concluzionat procurorii orădeni.

Primul furt a fost comis la 16 noiembrie 2024, când a fost spartă o locuință din Sânmartin, de unde hoții au sustras 11.850 de euro și o verighetă din aur, a cărei valoare a fost estimată de proprietar la 2.000 de lei.

Două săptămâni mai târziu, spărgătorii au intrat într-o casă din Oradea. Au furat 6.000 de lei și o brățară de aur, pe care polițiștii au recuperat-o ulterior. Însă proprietara locuinței a declarat că hoții i-au răvășit imobilul, reparațiile pe care a fost nevoită să le facă depășind 8.000 de lei. În seara de 5 decembrie 2024, Codruț Ciurar și Andrei Gharamaleki au intrat în două locuințe din Oșorhei, unde au căutat prin toate încăperile după bunuri de valoare, dar au fost nevoiți să plece cu mâinile goale.

Trecut infracțional

În perioada în care cei trei au comis furturile, locuitorii cartierului orădean Episcopia au reclamat mai multe spargeri în zonă și au organizat patrule civile, pentru a opri furturile. Hoții au fost prinși în seara de 5 decembrie, după „vizitele” în cele două locuințe din Oșorhei, localitate în care au fost blocați în trafic de către polițiști. În mașina condusă de Rostaș au fost găsite obiectele, încălțămintea și hainele folosite de suspecți pentru comiterea faptelor. Cei trei au fost reținuți de polițiștii Biroului de Combatere a Infracțiunilor contra Patrimoniului Oradea și apoi arestați până la finalul anului 2024.

Prin sentința definitivă a Curții de Apel Oradea, Codruț Ciurar a primit 3 ani și 6 luni de închisoare, iar Amir Hussein Andrei Gharamalek a fost condamnat la 4 ani de închisoare. Alături de Crișan Rostaș, ei au fost obligați să plătească pagubele pe care le-au produs și cheltuieli de judecată în valoare totală de 10.000 de lei.

În cazierul lui Rostaș sunt trecute o pedeapsă de 8 ani, primită în trecut pentru tâlhărie, dar și o condamnare din 2024, când a fost condamnat la un an la închisoare pentru că a vândut substanțe interzise unui investigator sub acoperire. În plus, a suferit ulterior și condamnări în străinătate.

FOTO: Club Atletic Oradea – Minerul Rodna foto: Teodor Biriș

 

Cu un lot remaniat, CAO joacă sâmbătă în faza regională a Cupei României cu Minerul Rodna pe Stadionul Tineretului

După ce Eugen Tomac, desemnat inițial candidat la funcția de prim-ministru, și-a depus mandatul, a fost desemnat pentru această funcție liberalul Adrian Veștea, care nu a întrunit voturile necesare pentru învestirea în funcție.

Zilele trecute, într-o conferință de presă susținută după ce a participat la Summitul NATO de la Ankara, președintele Nicușor Dan a declarat că în acest moment nu simte că ar putea fi degajată o soluție pentru ieșirea din criza politică.

Președintele a menționat că, în această perioadă, a avut discuții ‘cu toată lumea’, iar liderii partidelor l-au informat despre discuțiile pe care le-au avut între ei.

‘În momentul acesta, strict în momentul acesta, eu nu simt că se degajează o soluție. (…) La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluția de majoritate pe care o văd și o să le adresez rugămintea să nu-mi spună numai mie, să vă spună și dumneavoastră, pentru că au principala responsabilitate’, a afirmat șeful statului.

Mai mult, Nicușor Dan a subliniat că în prezent cele două propuneri de premier – Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan – nu au șanse să strângă o majoritate parlamentară.

‘Cum am mai spus-o deja, nu voi propune un premier de care să știu că nu are nicio șansă să strângă majoritatea. Și, în momentul de față, cele două propuneri care au fost avansate nu au șanse să strângă majoritate. Și nu o să le propun, ca să fac un exercițiu de imagine’, a afirmat el.

Nicușor Dan a subliniat că majoritatea parlamentară nu este la președinte, ci răspunsul trebuie să vină de la liderii partidelor parlamentare.

Sursa: AGERPRES

Este important de precizat că termenul de zece zile începe să curgă din momentul semnării contractului, indiferent dacă acesta este autentificat la notar sau nu. În cazul contractelor de închiriere, legea nu impune autentificarea pentru ca documentul să fie valabil, fiind suficient un contract sub semnătură privată, semnat de ambele părți.

Legea stabilește totodată că închirierea locuinței nu îl exonerează pe proprietar de obligațiile pe care le are față de asociația de proprietari sau față de furnizorii de utilități. Chiar dacă, în practică, chiriașul este cel care achită cheltuielile de întreținere, răspunderea legală pentru plata acestora rămâne în sarcina proprietarului.

Astfel, dacă locatarul nu își respectă obligațiile și acumulează restanțe, asociația de proprietari poate solicita recuperarea sumelor direct de la proprietar. Acesta are ulterior posibilitatea să își recupereze prejudiciul de la chiriaș, în condițiile prevăzute în contractul de închiriere sau, dacă este necesar, prin intermediul instanței.

Aceeași regulă se aplică și în cazul contractelor de comodat sau al altor drepturi de folosință asupra locuinței. Din perspectiva asociației de proprietari, titularul obligației de plată rămâne proprietarul apartamentului.

Deși legea impune notificarea asociației cu privire la noii ocupanți ai locuinței, actul normativ nu prevede, în prezent, sancțiuni contravenționale pentru proprietarii care omit să respecte această obligație. Cu toate acestea, informarea asociației contribuie la o evidență corectă a locatarilor și la administrarea eficientă a condominiului.

Decizia nr. 36/2026, pronunțată în luna februarie și publicată ulterior în Monitorul Oficial, vine să unifice practica instanțelor, după ce existau interpretări diferite cu privire la procedura aplicabilă în dosarele privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere.

Magistrații au concluzionat că, atunci când obiectul procesului îl reprezintă exclusiv majorarea pensiei de întreținere, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani nu reprezintă o etapă obligatorie. În aceeași măsură, instanța nu este obligată să solicite întocmirea unui raport de anchetă psihosocială înainte de pronunțarea unei soluții.

Hotărârea nu interzice aceste măsuri, ci stabilește că ele pot fi dispuse doar dacă judecătorul apreciază că sunt necesare pentru soluționarea cauzei.

Problema a pornit de la interpretarea mai multor dispoziții din Codul civil. Pe de o parte, legea prevede că pensia de întreținere poate fi majorată, redusă sau chiar încetată atunci când intervin schimbări privind posibilitățile financiare ale părintelui obligat la plată ori nevoile copilului.

Pe de altă parte, Codul civil consacră dreptul copilului de peste 10 ani de a fi ascultat în procedurile care îl privesc, iar în anumite litigii referitoare la exercitarea autorității părintești sau la obligația de întreținere este prevăzută și realizarea unei anchete psihosociale.

ÎCCJ a apreciat însă că un litigiu care urmărește doar modificarea valorii pensiei de întreținere nu presupune automat administrarea acestor probe, întrucât instanța analizează în principal situația materială a părților și evoluția nevoilor copilului.

În practică, decizia ar putea contribui la soluționarea mai rapidă a proceselor privind majorarea pensiei de întreținere. Eliminarea caracterului obligatoriu al audierii copilului și al anchetei psihosociale reduce numărul etapelor procedurale, fără a împiedica instanța să recurgă la acestea atunci când circumstanțele dosarului o impun.

Astfel, judecătorii vor avea libertatea de a decide, de la caz la caz, dacă sunt necesare probe suplimentare pentru stabilirea unei soluții echitabile.

Publicarea deciziei în Monitorul Oficial îi conferă caracter obligatoriu, ceea ce înseamnă că toate instanțele din România vor aplica aceeași interpretare în litigiile privind majorarea pensiei de întreținere.