Pentru o placă de tip A, utilizată în mod obișnuit la autovehicule, tariful este de 26 de lei. Placa are dimensiunea de 112×520 mm.

Pentru anumite autovehicule și remorci care dispun de un spațiu special pentru o placă mai compactă, se poate utiliza tipul B, al cărui tarif este de 27 de lei. Aceasta măsoară 200 x 340 mm.

Motocicliștii plătesc 22 de lei pentru o placă de tip C, cu dimensiunea de 130 x 240 mm. Există și tipul D, de 150 x 300 mm, pentru care tariful este de 25 de lei.

Costurile cresc atunci când proprietarul solicită servicii suplimentare. Cei care vor un număr de înmatriculare preferențial trebuie să achite 45 de lei, sumă la care se adaugă contravaloarea plăcilor. Practic, alegerea unei combinații dorite presupune atât plata serviciului, cât și a plăcuțelor.

Șoferii care își vând mașina și doresc să păstreze combinația numărului de înmatriculare trebuie să achite 60 de lei pentru operațiune. În schimb, rezervarea unei combinații de număr costă 125 de lei.

Tarifele pot fi achitate prin internet banking, virament bancar sau mandat poștal în contul Trezoreriei Statului. Plata poate fi făcută și în numerar, la ghișeu, în momentul depunerii documentelor necesare pentru operațiune.

Astfel, costul final pentru obținerea numerelor depinde de tipul vehiculului și de opțiunile alese de proprietar, iar un număr preferențial sau rezervarea unei combinații implică taxe suplimentare.

Advertorial: CH 28495

foto: Primăria Oradea | grupul de Facebook INFO TRAFIC BIHOR & ORADEA

Asta fie pentru că zonele în care au avut loc astfel de incidente nu au fost supravegheate de camere video, fie dacă au existat, aceste sisteme nu au fost de ajutor la identificarea făptașilor, iar nimeni nu a văzut ce s-a întâmplat.

Doar pe parcursul acestui an, Judecătoria Oradea a confirmat renunțarea la urmărirea penală în mai bine de 10 astfel de cazuri, stabilind că anchetatorii au efectuat „toate activitățile investigative și de cercetare conform prevederilor legale în vederea identificării autorilor, însă fără rezultat”.

Mașini zgâriate, pagube de mii de lei

Unul dintre cele mai recente incidente s-a petrecut în primăvara acestui an, într-o parcare de domiciliu de pe strada Doina, din Oradea, unde un locatar și-a găsit mașina vandalizată. Proprietarul a constatat că au fost afectate capota autoturismului, plafonul și portbagajul, portierele din partea stângă și una dintre aripi. În plus, a fost avariat și parbrizul, fiindu-i cauzate pagube de peste 4.000 de lei.

„Cu ocazia investigațiilor efectuate la fața locului nu au fost identificați martori și nu au fost identificate camere de supraveghere care să surprindă imagini de interes operativ cu locul faptei”, au menționat procurorii orădeni în ordonanța de renunțare a urmăririi penale.

Un alt orădean care și-a lăsat mașina peste noapte pe locul de parcare din fața blocului, pe Strada Moldovei, s-a ales cu o pagubă de 2.000 de lei, după ce persoane necunoscute i-au zgâriat portierele din partea dreaptă. A bănuit-o pe o vecină, dar aceasta nu a recunoscut acuzația, iar imaginile surprinse de o cameră de supraveghere o arată trecând pe lângă autoturism, nu și atingându-l.

Tot prin zgâriere i-au fost avariate portierele mașinii unui orădean care și-a parcat autoturismul în curtea interioară a unui bloc de pe bulevardul Dacia. Vandalii rămași necunoscuți i-au lovit cu piciorul bara din spate a mașinii, aripa din dreapta, capota și una dintre oglinzile retrovizoare, cauzându-i daune de circa 3.000 de lei. Un prejudiciu similar a suferit șoferul unei autoutilitare care și-a găsit vehiculul zgâriat pe toată partea stângă. Nici în aceste cazuri autorii nu au fost identificați.

Atac cu piatra în curtea blocului

În vara anului trecut, alți trei proprietari de autoturisme din Oradea s-au ales cu pagube de sute de lei după ce vehiculele le-au fost avariate de indivizi necunoscuți. La o mașină parcată pe bulevardul Decebal i-a fost înțepată una dintre anvelope, iar alți doi proprietari au constatat că, la câteva zile distanță, lunetele autovehiculelor le-au fost sparte.

Într-unul din aceste din urmă cazuri, o cameră de supraveghere l-a surprins pe un individ care purta gluga trasă pe cap în momentul în care a luat o piatră de jos și a aruncat-o spre un vehicul. Păgubitul nu l-a recunoscut pe atacator, iar polițiștii au menționat că „pe parcursul cercetărilor nu au rezultat alte probe care să ducă la identificarea persoanei responsabile de săvârșirea infracțiunii, fiind epuizate toate resursele investigative în acest sens”.

Chiar în ziua de Crăciun a anului trecut, autori necunoscuţi au spart parbrizul unei mașini parcate pe Strada Someşului, din Oradea, iar cu o lună înainte, un bărbat a reclamat că și-a descoperit autoturismul parcat lângă Piața Rogerius având două jante lovite. În acest caz au fost verificate sistemele video din zonă, dar nu a fost identificat niciun suspect.

Un alt caz a fost cel al unui orădean care, într-o seară din luna noiembrie 2025, a parcat pe o stradă de lângă Liceul cu Program Sportiv Bihorul. Când a revenit la mașină a constatat că sigla de pe capotă i-a fost ruptă. Anchetatorii au cerut ulterior imaginile înregistrate de camera video a unei asociații de proprietari din zonă, dar li s-a transmis că acestea au fost șterse de sistem, după trecerea unei perioade.

foto: Primăria Aștileu

Cei 24 de tineri care au devenit majori în perioada 1 ianuarie 2026 – 30 iunie 2026 au primit o diplomă de cetățean al comunei Aștileu și un premiu simbolic în valoare de 150 de lei. Evenimentul face parte dintr-o tradiție inițiată și păstrată de 14 ani de către primarul comunei, Ionuț Lazăr. Anual, circa 50 de tineri sunt premiați de autoritatea locală. Festivitatea este organizată de două ori pe an și îi aduce împreună pe tinerii din Aștileu care au ajuns la vârsta majoratului în perioada respectivă. Întâlnirile au fost organizate constant în ultimii ani, devenind un moment așteptat de tinerii care ajung la vârsta de18 ani. Tradiția a fost concepută și pentru ca administrația locală să aibă un dialog direct cu tinerii. La întâlnirile organizate în anii anteriori, primarul a discutat cu aceștia despre planurile lor de viitor, studiile pe care vor să le urmeze, domeniile în care vor să lucreze și intenția de a rămâne sau nu în comunitate.

„Am avut din nou plăcerea și onoarea să ofer fiecărui tânăr din comuna Aștileu care a împlinit vârsta de 18 ani, în perioada 1 ianuarie 2026 – 30 iunie 2026, o diplomă de cetățean al comunei Aștileu și un premiu simbolic de 150 de lei. Semestrial, de câțiva ani facem aceste festivități cu tinerii, deoarece ei trec pragul răspunderii pentru acțiunile lor”, ne-a transmis primarul.

La finalul evenimentului, primarul Ionuț Lazăr le-a transmis tinerilor un mesaj de încurajare și le-a urat succes în noua etapă a vieții.

Mai multe ploi decât în mod normal sunt prognozate în Carpații Orientali și Meridionali. La polul opus, vestul și nord-vestul țării vor avea un deficit de precipitații, iar în rest cantitățile de apă vor fi apropiate de cele specifice perioadei.

În săptămâna 31 august – 7 septembrie 2026, temperaturile vor depăși mediile perioadei în vest, sud-vest, nord și centru. Pentru celelalte zone ale țării nu sunt estimate abateri importante de la valorile normale.

Ploile vor fi mai puține în sud-vestul României, în timp ce restul regiunilor vor înregistra cantități apropiate de mediile obișnuite pentru acest interval.

Între 7 și 14 septembrie 2026, vremea ușor mai caldă decât normalul perioadei se va menține în regiunile vestice, sud-vestice, nordice și centrale. În celelalte zone, valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale.

Sudul țării va avea parte de un interval mai sărac în precipitații. În restul teritoriului, cantitățile de apă estimate nu vor diferi semnificativ de cele normale pentru această săptămână.

În ultima perioadă analizată, 14–21 septembrie 2026, încălzirea se va extinde în cea mai mare parte a României, unde mediile termice sunt prognozate peste valorile specifice perioadei.

Din punct de vedere al precipitațiilor, nu sunt anticipate abateri importante în majoritatea regiunilor. Doar în vest și nord-vest este posibil ca ploile să fie ușor mai reduse decât în mod obișnuit.

Piața chiriilor din Oradea intră în perioada de toamnă fără o explozie a prețurilor, dar cu semne clare că interesul pentru locuințele disponibile începe să se intensifice.

Potrivit celor mai recente date Storia, aferente lunii iulie 2026, chiria medie solicitată în Oradea pentru o garsonieră a ajuns la 300 de euro pe lună, cu 7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut și cu 2% peste nivelul din iunie.

Pentru apartamentele cu două camere, care reprezintă unul dintre cele mai căutate segmente ale pieței, prețul mediu a rămas la 400 de euro pe lună. Nu s-a înregistrat nicio modificare nici față de iunie, nici față de iulie 2025.

În cazul locuințelor cu trei camere, tendința a fost inversă. Chiria medie a coborât la aproximativ 460 de euro, cu 8% sub nivelul din urmă cu un an și cu 6% mai puțin decât în luna precedentă.

Oradea, mai ieftină decât marile piețe din țară

Diferențele devin mai vizibile atunci când Oradea este pusă lângă cele mai scumpe piețe de închiriere. Luna trecuă, chiria medie pentru apartamentele cu una până la trei camere din cele zece orașe analizate de Storia a fost de aproximativ 536 de euro. Oradea se situează sub această valoare.

La Cluj-Napoca, media pentru locuințele cu una până la trei camere a ajuns la aproximativ 599 de euro, iar în București la 593 de euro. Brașovul și Constanța au fost la aproximativ 500 de euro, în timp ce Iașiul și Timișoara au rămas în jurul valorii de 450 de euro pentru un apartament cu două camere.

La Oradea, același tip de locuință poate fi găsit, la nivelul mediu al prețurilor solicitate, cu aproximativ 400 de euro.

Diferența față de Cluj-Napoca este de aproape 200 de euro lunar. Într-un an, pentru un chiriaș, aceasta înseamnă o economie de peste 2.300 de euro, dacă este comparat același tip de locuință la nivelul mediilor raportate.

De la 230 de euro în Arad la aproape 600 de euro în Cluj și București

Cel mai interesant semnal al pieței nu este însă prețul, ci cererea. În iulie, numărul contactărilor pentru apartamentele disponibile la închiriere a crescut cu 45% față de iunie și cu 10% comparativ cu iulie 2025.

Și vizualizările anunțurilor au urcat: cu 32% într-o singură lună și cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Creșterea vine într-o perioadă în care piața chiriilor intră în mod tradițional într-o etapă mai aglomerată. Studenții care își caută locuințe înaintea începerii anului universitar se adaugă chiriașilor care se mută pentru un nou loc de muncă sau celor care își schimbă locuința.

Pentru Oradea, acest lucru poate însemna o presiune suplimentară asupra ofertelor disponibile în următoarele săptămâni, chiar dacă datele din iulie nu indică o creștere generalizată a chiriilor.

Oradea nu este însă nici cea mai ieftină, nici cea mai scumpă piață dintre orașele analizate. Aradul rămâne în partea de jos a clasamentului. Acolo, o garsonieră a avut în iulie un preț mediu de aproximativ 230 de euro, iar un apartament cu două camere de 350 de euro.

La polul opus, Cluj-Napoca și Bucureștiul se mențin detașate. În Cluj-Napoca, o garsonieră a ajuns la aproximativ 400 de euro, un apartament cu două camere la 599 de euro, iar unul cu trei camere la circa 749 de euro.

În București, media pentru apartamentele cu una până la trei camere a fost de aproximativ 593 de euro, însă Capitala ascunde diferențe foarte mari între zone.
Astfel, în cazul apartamentelor cu trei camere, chiria medie putea ajunge la aproximativ 1.150 de euro în Sectorul 1, în timp ce în Sectorul 6 era de circa 600 de euro.

La Colegiul Național „Teodor Neș” a fost finalizat un proiect de renovare energetică și modernizare, cu o valoare totală de 7,4 milioane de lei. Lucrările au inclus izolarea termică a pereților, refacerea unor pardoseli, modernizarea instalațiilor și a sistemelor de încălzire, precum și intervenții în spațiile interioare. Pe clădire au fost montate panouri fotovoltaice, iar sistemul de producere a energiei electrice este funcțional. Unitatea de învățământ va beneficia și de mobilier nou.

Proiectul a inclus, de asemenea, măsuri privind siguranța împotriva incendiilor, comportarea clădirii în cazul unui seism și monitorizarea consumurilor energetice. Intervențiile au avut un grad mai ridicat de complexitate, deoarece imobilul Colegiului Național „Teodor Neș” este monument istoric. Clădirea de pe strada Republicii a fost construită în anul 1909, iar lucrările au fost proiectate și executate ținând cont de caracteristicile arhitecturale ale imobilului.

Un al doilea proiect finalizat este cel de la Liceul Teoretic „Arany János”, la corpul de clădire cunoscut drept „școala de lângă piață”. Investiția are o valoare de aproximativ 4,4 milioane de lei. Lucrările au început în vara anului 2024. Au fost realizate lucrări de izolare termică, au fost înlocuite ferestrele și ușile, iar acoperișul a fost izolat. În interior au fost refăcute unele spații, inclusiv prin înlocuirea pardoselilor din sălile de clasă. Proiectul a inclus și intervenții asupra rețelelor și instalațiilor existente. Necesitatea investiției a fost motivată de starea infrastructurii și de consumurile energetice ridicate ale clădirii.

Documentația elaborată de primărie indica probleme privind eficiența energetică și confortul termic, iar proiectul a urmărit reducerea consumului de energie și îmbunătățirea condițiilor pentru elevi și cadrele didactice. Liceul Teoretic „Arany János” își desfășoară activitatea în mai multe corpuri de clădire, iar investiția a vizat spațiul care a intrat în procesul de renovare. După finalizarea lucrărilor și parcurgerea procedurilor necesare, elevii se vor putea întoarce în sălile de clasă în noul an școlar.

„Pentru elevi, rezultatul acestor lucrări se va vedea în fiecare zi, de la primele ore de curs. Vor avea săli de clasă mai bine pregătite pentru activitatea didactică, un confort termic mai bun și condiții mai bune pentru a învăța. Ne dorim ca începutul noului an școlar să îi găsească pe elevi într-un mediu sigur și modern, în care să își poată desfășura activitatea în condiții normale”, a transmis primarul Török László.

Cele două investiții se adaugă lucrărilor finalizate la Liceul Tehnologic Nr. 1. Proiectul de aici a fost recepționat la începutul anului și a avut o valoare totală de 4,8 milioane de lei. Finanțarea a fost asigurată prin PNRR. La Liceul Tehnologic Nr. 1 au fost realizate lucrări de renovare energetică moderată, modernizarea instalațiilor și intervenții pentru reducerea consumului de energie.

Potrivit regulilor de plată comunicate de Casa Națională de Pensii Publice, pensiile virate în cont curent sau pe card sunt achitate în data de 12 a fiecărei luni, fără ca plata să depășească data de 13.

În septembrie, însă, ambele date sunt în weekend. 12 septembrie este sâmbătă, iar 13 septembrie este duminică. În aceste condiții, vineri, 11 septembrie 2026, este data estimată pentru virarea pensiilor în conturile bancare.

Deocamdată, această dată trebuie tratată ca o estimare bazată pe calendarul de plată și pe zilele lucrătoare din luna septembrie. Un eventual anunț oficial al CNPP privind programul exact urmează să clarifice situația.

Nici ora la care banii devin disponibili nu este aceeași pentru toți pensionarii. Aceasta poate varia în funcție de banca la care este deschis contul și de timpul necesar procesării plăților.

Când ajunge pensia prin Poșta Română

Pentru pensionarii care primesc banii în numerar, direct la domiciliu, nu intervine o modificare determinată de weekendul din 12 și 13 septembrie.

Distribuirea pensiilor prin Poșta Română este programată în perioada 1–15 septembrie 2026. Factorii poștali nu ajung însă la toate adresele în aceeași zi, deoarece distribuirea se face pe trasee și localități.

Prin urmare, pensionarii care primesc pensia prin poștaș trebuie să țină cont de programul obișnuit al zonei în care locuiesc.

În cazul în care pensionarul nu este găsit la domiciliu în momentul distribuirii, suma poate fi ridicată de la oficiul poștal indicat în aviz.

Pensia rămâne disponibilă la unitatea poștală pentru perioada prevăzută de regulile de plată. Dacă suma nu este ridicată în termenul stabilit, aceasta este returnată casei teritoriale de pensii, iar beneficiarul poate solicita ulterior reluarea plății.

Pensionarii care primesc pensia prin cont bancar nu primesc talonul de pensie odată cu banii. Documentul este transmis separat, la domiciliul beneficiarului.

Există și posibilitatea ca talonul de pensie să fie transmis în format electronic. Pentru acest serviciu, pensionarul trebuie să depună o solicitare prin intermediul platformei puse la dispoziție de Casa Națională de Pensii Publice.

Trecerea la ora de iarnă este programată în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026. La ora 04:00, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel că vor indica din nou 03:00.

Momentul schimbării este stabilit prin calendarul oficial pentru perioada 2022-2026, publicat de Comisia Europeană în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Potrivit documentului, în 2026 ora de vară începe duminică, 29 martie, și se încheie duminică, 25 octombrie.

Directiva 2000/84/CE prevede că revenirea la timpul standard are loc la ora 01:00 UTC. În cazul României, aflată înainte de schimbare la UTC+3, aceasta corespunde orei locale 04:00.

Prin urmare, ziua de duminică, 25 octombrie, va avea 25 de ore și va fi cea mai lungă zi calendaristică din 2026.

Dispozitivele conectate la rețea, precum telefoanele sau computerele, își pot modifica automat ora dacă sunt activate setările corespunzătoare pentru dată și fus orar. În schimb, ceasurile mecanice și aparatele care nu beneficiază de actualizare automată vor trebui reglate manual.

Așa-numita „oră de iarnă” reprezintă, de fapt, revenirea României la timpul standard. Ora de vară este cea care presupune deplasarea ceasurilor înainte cu 60 de minute.

Modificarea orei nu schimbă durata efectivă a luminii naturale, aceasta fiind determinată de anotimp și de poziția geografică. Se schimbă însă raportarea luminii la ora oficială: după revenirea la timpul standard, dimineața se luminează mai devreme după ceas, dar întunericul se instalează mai devreme după-amiaza.

Sistemul este aplicat coordonat la nivelul Uniunii Europene, pentru a evita diferențele între state care ar putea crea probleme în transporturi, comunicații sau funcționarea pieței interne.

Uniunea Europeană nu a renunțat la schimbarea sezonieră a orei

Deși eliminarea schimbării orei a fost discutată timp de mai mulți ani, procedura legislativă nu a fost finalizată. În consecință, România și celelalte state membre ale Uniunii Europene continuă să aplice regulile actuale.

Comisia Europeană a prezentat, în 12 septembrie 2018, o propunere prin care urmărea eliminarea modificării orei de două ori pe an. Inițiativa a venit după o consultare publică organizată în vara acelui an, la care au participat aproximativ 4,6 milioane de persoane.

Dintre cei care au răspuns, 84% s-au declarat în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră a orei. Rezultatele reflectau însă doar opiniile participanților la consultare și nu aveau caracterul unui referendum obligatoriu pentru întreaga populație a Uniunii Europene.

Parlamentul European și-a stabilit poziția în martie 2019 și a susținut eliminarea schimbării orei începând din 2021. Pentru ca măsura să devină însă aplicabilă era necesar și acordul Consiliului Uniunii Europene, urmat de negocierea și adoptarea formei finale a directivei.

Statele membre nu au ajuns până acum la o poziție comună în Consiliu, iar continuarea procedurii necesită formarea unei majorități calificate. Cum nu a fost stabilit un nou calendar pentru adoptarea unei decizii, sistemul actual de schimbare sezonieră a orei rămâne în vigoare.

1. Salariata gravidă și părinții aflați în concediu pentru creșterea copilului

O salariată gravidă nu poate fi concediată pentru simplul fapt că este însărcinată, cu condiția ca angajatorul să fi fost informat despre sarcină înainte de emiterea deciziei de concediere.

Protecția se aplică și pe durata concediului de maternitate, precum și în perioada concediului pentru creșterea copilului, până la vârsta de doi ani a copilului sau trei ani în cazul copilului cu handicap. Există însă situații în care protecția nu se aplică, printre acestea numărându-se falimentul, reorganizarea judiciară sau dizolvarea angajatorului, în condițiile legii.

2. Beneficiarii stimulentului de inserție

Părinții care revin la serviciu înainte de finalizarea concediului pentru creșterea copilului și beneficiază de stimulent de inserție au, la rândul lor, o protecție specială împotriva concedierii. OUG nr. 111/2010 prevede însă excepții, inclusiv în cazul reorganizării judiciare sau al falimentului angajatorului.

3. Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav

Un salariat aflat în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav nu poate fi concediat pe durata acestui concediu. Regula se aplică, în condițiile prevăzute de lege, pentru îngrijirea copiilor cu vârsta de până la șapte ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la 18 ani.

4. Concediul medical

Concediul medical este una dintre cele mai cunoscute situații de protecție. Pe durata incapacității temporare de muncă, angajatorul nu poate dispune concedierea. Interdicția privește emiterea deciziei de concediere în perioada protejată. Și aici există excepțiile prevăzute de Codul muncii, între care se află reorganizarea judiciară, falimentul sau dizolvarea angajatorului.

5. Concediul de odihnă

Nici salariatul aflat în concediu de odihnă nu poate fi concediat pe durata acestuia, cu excepția situațiilor expres prevăzute de lege. Astfel, protecția nu se aplică în cazul reorganizării judiciare, falimentului sau dizolvării angajatorului.

6. Exercitarea dreptului la grevă

Participarea legală la grevă nu poate constitui, în sine, motiv pentru concediere. Angajatorul nu poate transforma exercitarea unui drept legal într-un motiv de încetare a contractului de muncă. O protecție similară există și în cazul activității sindicale, în condițiile stabilite de legislația muncii.

7. Reprezentanții salariaților

Persoanele alese să reprezinte interesele angajaților beneficiază de protecție împotriva concedierii pentru motive legate de exercitarea mandatului. Scopul acestei protecții este ca reprezentanții salariaților să își poată îndeplini atribuțiile fără presiuni sau represalii din partea angajatorului.

8. Concedierea pe criterii discriminatorii este interzisă

Un angajat nu poate fi concediat pentru motive discriminatorii. Codul muncii interzice astfel de practici, inclusiv atunci când decizia are legătură cu sexul, vârsta, religia, etnia, handicapul, orientarea sexuală, situația familială sau apartenența sindicală. De asemenea, exercitarea unor drepturi recunoscute de lege nu poate fi folosită ca pretext pentru concediere.

9. Responsabilul cu protecția datelor

Și responsabilul cu protecția datelor (DPO) beneficiază de o garanție specială. Regulamentul GDPR prevede că acesta nu poate fi demis sau sancționat pentru îndeplinirea atribuțiilor sale. Protecția nu reprezintă însă o imunitate generală. Ea urmărește să îi permită DPO-ului să își exercite funcția independent, fără represalii pentru activitatea profesională.

10. Perioada de carantină

Codul muncii include printre situațiile protejate și perioada în care activitatea este suspendată ca urmare a instituirii carantinei. Regula a devenit deosebit de cunoscută în timpul pandemiei de COVID-19, însă prevederea legală nu este limitată la acel context. Faptul că un salariat se află într-o perioadă protejată nu înseamnă că acesta are o „imunitate” absolută față de concediere.

În fiecare caz trebuie analizate motivul concedierii, momentul emiterii deciziei și eventualele excepții prevăzute de lege. Pentru angajați, este important de știut că o concediere dispusă cu încălcarea unei interdicții legale poate fi contestată, iar respectarea procedurii și a termenelor legale este esențială.