„La sosirea forțelor de intervenție, acoperișul și etajul casei ardeau generalizat și deosebit de violent, existând un risc ridicat de propagare a flăcărilor la întreaga locuință și la două case situate la mică distanță de imobilul afectat. Pompierii au realizat dispozitive de stingere atât din interiorul, cât și din exteriorul clădirii, acționând simultan pentru localizarea și lichidarea focarelor și pentru protejarea construcțiilor învecinate”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, Locotenent-colonel Camelia Roșca.

Incendiu de amploare în Oșorhei 14.08.2026 FOTO: ISU Bihor

Echipajele au intervenit cu patru autospeciale de lucru cu apă și spumă, o autospecială tip ABROLL și o autospecială de lucru la înălțime, reușind să împiedice propagarea flăcărilor la încăperile de la parter și la demisolul casei și să salveze cele două locuințe învecinate, una dintre acestea fiind situată la circa 30 de centimetri de focare.

În urma evenimentului, au ars camerele de la etaj și acoperișul casei.

Cercetările efectuate au indicat drept cauză probabilă a incendiului, un coș de fum defect, necurățat și amplasat necorespunzător față de materialele combustibile.

Din fericire, nu au existat persoane rănite.

Clarificările au fost făcute de Casa Județeană de Pensii Alba, după ce mai mulți pensionari au cerut informații despre posibilitatea recuperării CASS.

Nu este nevoie de cereri pentru restituirea CASS

Casa Județeană de Pensii Alba transmite că, în prezent, nu există un temei legal care să permită restituirea contribuțiilor reținute în baza legislației actuale.

„În prezent, nu există un temei legal pentru restituirea CASS reținute în aceste condiții și, prin urmare, nu este necesară depunerea unei cereri în acest scop”, se arată în Ghidul pensionarului publicat de instituție, a scris Digi24.

Cu alte cuvinte, pensionarii care depun acum o cerere pentru recuperarea CASS nu obțin, prin simpla înregistrare a documentului, dreptul de a primi banii înapoi. Pentru ca o astfel de restituire să fie posibilă, ar trebui să existe o prevedere legală care să stabilească în mod clar cine beneficiază de bani, ce perioadă este vizată și cum se face plata.

Ce spune legea despre CASS pentru pensii

CASS se reține, începând cu 1 august 2025, pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei pe lună. Măsura a fost introdusă prin Legea nr. 141/2025. Contribuția este de 10%, însă nu se aplică întregii pensii. Se ia în calcul doar suma care depășește plafonul de 3.000 de lei.

De exemplu, în cazul unei pensii de 3.500 de lei, CASS se calculează pentru diferența de 500 de lei. Astfel, contribuția reținută este de 50 de lei pe lună.

Potrivit legislației actuale, măsura este prevăzută pentru perioada 1 august 2025 – 31 decembrie 2027.

Pensionarii nu trebuie să facă un calcul separat

CASS este reținută automat de instituția care plătește pensia. Beneficiarii nu trebuie să depună declarații și nici să achite separat contribuția.

În cazul pensiilor din sistemul public, calcularea și reținerea sumelor se realizează prin structurile Casei Naționale de Pensii Publice.

Pensionarul primește, astfel, suma netă, după aplicarea tuturor reținerilor prevăzute de lege.

De unde apare confuzia privind restituirea banilor

Situația actuală este diferită de cea din 2022, când contribuțiile de sănătate reținute anumitor pensionari au fost restituite în baza unui act normativ distinct.

Prin OUG nr. 4/2023, autoritățile au stabilit restituirea din oficiu a CASS încasate în perioada 1 ianuarie – 27 decembrie 2022. Banii au fost returnați în tranșe, în perioada martie 2023 – februarie 2024. Acea măsură nu înseamnă însă că și CASS reținută în prezent poate fi recuperată automat.

Ce trebuie să facă pensionarii

În lipsa unei noi legi sau a unei decizii judecătorești aplicabile care să dispună restituirea contribuțiilor, casele teritoriale de pensii nu au baza legală pentru a aproba astfel de solicitări.

„Seara, într-adevăr, ne bazăm pe importuri (…). La niște prețuri sensibil mai mari”, a declarat Bușoi la Antena 3 CNN, a relatat G4Media.

Energia cumpărată seara este mult mai scumpă

Potrivit secretarului de stat, prețurile de pe piața zilei următoare sunt în prezent de aproximativ două până la două ori și jumătate mai mari decât cele care ar fi rezultat în cazul unor contracte bilaterale.

Asta nu înseamnă că toată energia este cumpărată la cele mai mari prețuri. România vinde energie în anumite intervale și cumpără în altele, iar ceea ce contează pentru consumator este efectul mediu asupra costurilor.

„Vindem și la zero, dar nu vindem totul la zero. Cumpărăm poate și la 500, dar nu e totul la 500. Aici sunt niște prețuri medii. Așa cum vă spuneam, în general, sunt cam de 2-2,5 ori mai mari decât ce ar fi însemnat contractul bilateral”, a explicat Cristian Bușoi.

Deocamdată, oficialul consideră că o perioadă scurtă de importuri scumpe nu ar trebui să se transforme într-o creștere semnificativă pentru consumatori.

„Dacă această închidere va rămâne, va fi în vigoare 10 zile, 2 săptămâni, cred că efectul pe prețurile consumatorilor la renegocierea contractelor (…) va fi unul marginal, nesemnificativ”, a susținut Bușoi.

Întrebat ce ar însemna concret o astfel de perioadă, el a răspuns: „Dacă vorbim doar de o săptămână, două, foarte puțin”.

Problema apare dacă situația se prelungește.

În acest caz, efectele s-ar putea vedea mai târziu, atunci când furnizorii și consumatorii vor ajunge să renegocieze contractele.

„Pot apărea alte situații, în toamnă sau, mă rog, atunci când se vor renegocea contractele. Să fie o creștere mai mare, să zicem, de 10-15%”, a declarat secretarul de stat.

Bușoi a subliniat însă că este vorba despre o estimare care depinde de durata crizei și de evoluția prețurilor din regiune.

România are și o rezervă, dar energia produsă pe cărbune este scumpă

În cazul în care importurile nu vor mai putea acoperi necesarul de energie, România are la dispoziție și capacități de producție păstrate ca rezervă.

Una dintre acestea este grupul energetic Rovinari 4, din cadrul Complexului Energetic Oltenia. Unitatea are o putere nominală de 330 MW, iar aproximativ 300 MW ar putea fi disponibili.

Deocamdată, pornirea lui nu este considerată justificată economic.

Motivul este costul ridicat al energiei produse pe cărbune. La prețul combustibilului se adaugă certificatele de CO2 și costurile de personal.

„Pentru că și electricitatea produsă de acest grup nu este chiar ieftină. Pornirea ar însemna niște costuri, cărbunele este sensibil, destul de scump să zic așa. De asemenea, plătim certificate de CO2 pe orice electricitate pe care o generăm cu cărbune”, a mai susținut Bușoi.

Rovinari 4 rămâne astfel o plasă de siguranță pentru o eventuală situație în care România nu ar mai putea acoperi necesarul prin producția internă și importuri.

Există și o rezervă importantă de cărbune, însă folosirea grupului ar însemna că această rezervă ar trebui refăcută ulterior, a relatat G4Media.

Hidrocentralele, folosite cu grijă

O altă soluție aflată la dispoziția României este energia hidro.

Numai că și aici există o problemă: apa din lacurile de acumulare nu poate fi consumată fără să fie luată în calcul situația din lunile următoare.

Bușoi spune că energia hidro poate fi folosită în special în orele de vârf, când prețurile și necesarul de energie cresc.

Strategia este una de echilibru: folosirea apei atunci când aceasta poate reduce importurile, dar păstrarea unei rezerve pentru eventuale situații dificile.

„Și atunci o folosim pentru orele de vârf, ca să reducem importurile, și în caz de rezervă mai putem avea încă 300 MW, care împreună cu Rovinari 4 ar compensa total cei 680 MW, care ar fi pierderea prin Cernavodă 2”, a declarat Bușoi.

În spatele acestor calcule stă însă o problemă simplă pentru consumator: cu cât România este nevoită să cumpere mai multă energie scumpă din exterior și cu cât această situație durează mai mult, cu atât presiunea asupra prețurilor crește.

Deocamdată, mesajul Ministerului Energiei este că o perioadă scurtă de importuri la prețuri ridicate nu ar trebui să producă un șoc în facturi.

Dacă însă criza se prelungește până în toamnă și influențează contractele care vor fi renegociate, o creștere de 10-15% a prețurilor pentru consumatori devine un scenariu posibil, potrivit estimării prezentate de Cristian Bușoi, a relatat sursa menționată anterior.

61,4% dintre români spun că nu își permit șapte zile de vacanță pe an, în condițiile în care media Uniunii Europene este de 27,5%.

La mare distanță de România se află Grecia, cu 46,6%, urmată de Bulgaria și Ungaria, ambele cu 39,1%. La capătul opus al clasamentului sunt Luxemburgul, cu doar 10,6% dintre locuitori în această situație, Suedia, cu 12,4%, și Țările de Jos, cu 12,8%.

Între România și Luxemburg, diferența ajunge la 50,8 puncte procentuale. Dacă în Uniunea Europeană aproape trei persoane din zece nu își permit o vacanță de o săptămână, în România sunt mai mult de șase din zece.

Pentru mulți români, concediul nu mai este o cheltuială care intră automat în bugetul anual. Atunci când veniturile abia acoperă cheltuielile de zi cu zi, vacanța este una dintre primele cheltuieli care pot fi amânate sau eliminate.

Datele despre venituri explică, cel puțin în parte, această situație. În 2024, salariul mediu anual ajustat pentru un angajat cu normă întreagă era de 21.108 euro în România, față de 39.800 de euro la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor europene citate de Adevărul.

Mai puțini bani pentru vacanțe, mai puțini bani pentru turism

Hotelurile, pensiunile, restaurantele, agențiile de turism și transportatorii depind, în mare măsură, de banii cheltuiți de turiști. Iar unul dintre mecanismele care au susținut în ultimii ani cererea pentru turismul intern a fost reprezentat de voucherele de vacanță.

În 2025, valoarea voucherelor acordate angajaților din instituțiile publice a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei. În 2026, suma a rămas la 800 de lei, însă și numărul potențialilor beneficiari a fost redus. Pragul de venit net până la care se acordă voucherele a coborât de la 8.000 la 6.000 de lei.

Banii nu pot fi cheltuiți oriunde, ci sunt destinați serviciilor turistice, în special celor oferite în România. Pentru un angajat care are deja un buget restrâns, diferența dintre un voucher de 1.600 de lei și unul de 800 de lei poate însemna diferența dintre o vacanță plătită în mare parte cu acest beneficiu și una care presupune o contribuție importantă din propriul buzunar.

Efectele se văd deja în cifrele privind decontarea voucherelor.

În primele șase luni din 2026 au fost emise vouchere în valoare totală de 319.198.563,22 lei, iar valoarea celor decontate a ajuns la 289.246.403,92 lei. Față de aceeași perioadă din 2025, valoarea voucherelor emise a scăzut cu 2%, în timp ce valoarea celor decontate s-a redus cu 60%, potrivit datelor Ministerului Finanțelor centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT).

Numai în iunie 2026 au fost emise vouchere în valoare de 117.681.542,65 lei, iar cele decontate au totalizat 74.775.266 de lei.

„Odată cu stabilirea pragului de 800 de lei pentru angajați, decontările au scăzut la jumătate și s-au stabilizat, exact așa cum era anticipat. La nivelul voucherelor de vacanță emise, scăderea de la un an la altul este de doar 2%. În schimb, valoarea decontărilor continuă să scadă în 2026, după ce scăzuse și în 2025 cu 10%, deoarece anul trecut turiștii mai aveau vouchere de 1.600 de lei din emisiunile anterioare. Dispariția din piață a voucherelor cu valori mai mari duce, în mod firesc, la o diminuare a sumelor disponibile pentru vacanțe. Astfel, nu doar că numărul deținătorilor este mai mic, dar și bugetele acestora s-au redus, ceea ce diminuează apetitul pentru călătorii în România. Acest fenomen se reflectă deja în scăderea rezervărilor timpurii. Am cerut Guvernului prelungirea cu 5 ani a cadrului legal pentru emiterea voucherelor de vacanță 2027-2031 și o indexare a valorii cu rata inflației”, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel, citat de Adevărul.

Vouchere de vacanță în Moldova

ANAT atrage atenția și asupra unui model adoptat în Republica Moldova. Începând din 2026, angajatorii din sectorul privat pot acorda voluntar vouchere de vacanță, printr-un mecanism susținut fiscal de stat.

Valoarea acestora poate ajunge la 50% din salariul mediu lunar pe economie, adică aproximativ 8.700 de lei moldovenești în 2026. Pentru angajat, voucherul este neimpozabil și poate fi folosit exclusiv pentru servicii turistice în Republica Moldova, a relatat Adevărul.

În România, firmele private pot acorda în continuare vouchere de vacanță, însă acest lucru este opțional. Sumele sunt suportate integral de angajator, iar facilitatea fiscală permite deductibilitatea la calculul impozitului pe profit în limita prevăzută de legislație, a relatat Adevărul.

Au existat și propuneri pentru un mecanism prin care firmele plătitoare de impozit pe profit să poată deduce din impozitul datorat o parte din valoarea voucherelor acordate angajaților. Propunerea nu a fost însă transpusă în practică, a mai scris sursa menționată anterior.

Turismul românesc caută soluții

Industria turistică susține că are nevoie de măsuri care să stimuleze cererea, mai ales într-o perioadă în care puterea de cumpărare a românilor rămâne redusă.

Potrivit ANAT, în România sunt în derulare peste 2.000 de proiecte de investiții în turism, cu o valoare estimată la peste 6 miliarde de euro. În același timp, primul semestru din 2026 s-a încheiat cu un grad de ocupare de numai 25-30%, a relatat Adevărul.

Pentru hotelieri și proprietarii de pensiuni, problema este una simplă: dacă oamenii au mai puțini bani pentru vacanțe, camerele rămân goale. Iar când turiștii cheltuiesc mai puțin, încasările scad nu doar la cazare, ci și la restaurante, transport, agrement și alte servicii.

Voucherele pot aduce bani în piață, dar nu pot rezolva singure problemele turismului românesc. Prețurile ridicate, raportul dintre calitate și cost, diversitatea ofertei și competitivitatea destinațiilor rămân probleme pe care industria trebuie să le rezolve în paralel.

În ultimii ani au apărut investiții noi și tot mai multe unități de cazare, inclusiv în zona de all inclusive. Însă pentru ca aceste investiții să aibă clienți, trebuie să existe și oameni care își permit să plece în concediu.

Iar datele Eurostat arată cât de mare este, în România, această problemă: pentru mai mult de șase din zece persoane de cel puțin 16 ani, o săptămână de vacanță nu este încă o cheltuială obișnuită, ci una pe care bugetul familiei nu și-o permite.

Propunerea pornește de la ideea că mai mulți asigurători ar însemna mai multă concurență și, implicit, servicii mai bune pentru pacienți.

„În primul rând, pacienții vor putea să își aleagă asigurătorul și pachetul care răspund cel mai bine nevoilor lor, în interiorul unor reguli clare stabilite de stat. Mai mulți asigurători înseamnă presiune pentru servicii mai bune, contracte mai eficiente și soluții noi pentru pacienți”, a susținut Alexandru Rogobete, citat de Mediafax, a relatat Alba24.

Fostul ministru spune că ideea nu este nouă, însă de fiecare dată a fost abandonată înainte să ajungă să fie pusă în practică, din cauza faptului că o asemenea schimbare ar modifica semnificativ modul în care sunt administrați și cheltuiți banii din sănătate.

Rogobete consideră că sistemul actual nu mai este potrivit pentru realitatea din 2026 și că România are nevoie de o reformă mai amplă a modului în care funcționează asigurările de sănătate. Printre schimbările propuse se numără dezvoltarea asigurărilor complementare și a celor private, dar și apariția mai multor asigurători între care pacienții să poată alege.

Important este că pachetul medical de bază ar rămâne stabilit de stat. Cu alte cuvinte, concurența dintre asigurători nu ar trebui să însemne că unul oferă servicii medicale de bază, iar altul nu.

„Această reformă nu înseamnă renunțarea la componenta socială a asigurărilor de sănătate și nu înseamnă că oamenii fără venituri vor rămâne fără acces la servicii medicale.

Dimpotrivă. Statul trebuie să rămână garantul accesului la un pachet de servicii medicale pentru cei vulnerabili, pentru cei fără venituri și pentru cei care nu își pot permite o asigurare suplimentară.

Solidaritatea rămâne. Monopolul trebuie să dispară!”, a mai transmis Alexandru Rogobete, într-un interviu pentru Radio România Actualități, a relatat Alba24.

Cum ar putea funcționa sistemul

În varianta discutată, contribuția obligatorie la sănătate ar continua să fie plătită, ca și acum, către sistemul public. Diferența ar fi că pacientul ar putea alege casa de asigurări la care să fie înscris, iar banii aferenți contribuției sale ar urma să ajungă la asigurătorul ales. Toți asigurătorii ar trebui să ofere același pachet medical de bază. Diferențele ar putea apărea în ceea ce privește accesul la servicii, rețelele de clinici și spitale, timpul de așteptare, serviciile digitale sau alte beneficii.

De asemenea, pacientul ar urma să poată schimba periodic asigurătorul, dacă este nemulțumit de serviciile primite.

Ce probleme ar putea apărea

Una dintre principalele temeri este că asigurătorii ar putea fi tentați să atragă persoane tinere și sănătoase, care generează mai puține cheltuieli medicale, și să evite pacienții cu boli cronice sau cu tratamente costisitoare.

Au mai fost ridicate probleme legate de creșterea costurilor administrative, împărțirea bazelor de date între mai multe instituții și posibilitatea apariției unui sistem în care pacienții cu bani să aibă acces la servicii mai bune decât ceilalți.

Deocamdată, nu există un proiect de lege care să stabilească exact cum ar funcționa un astfel de sistem. Nu sunt stabilite nici calendarul, nici condițiile în care ar putea apărea mai mulți asigurători.

„Este foarte bună (discuția despre trecerea la euro – n.r.). Banca Națională a sprijinit și în trecut, inclusiv printr-un adevărat secretariat pentru trecerea la euro. Până prin 2018 aici, în sala asta, aveau loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro. Am mai spus de câteva ori. Noi am ajuns atunci, în discuțiile 2011-2012, am ajuns și la detaliu, pe unde să intre mașinile cu numerar în țară și care să fie sucursalele care au depozite mari și unde să postăm, ca să spunem așa, să așezăm stocul de numerar”, a spus Isărescu.

El a arătat că procesul a fost întrerupt în 2018 și a amintit că România îndeplinea criteriile în 2014, însă contextul extern nu era favorabil, pe fondul crizei Greciei și al crizei zonei euro.

„Atunci a fost perioada în care se vorbea chiar de dezmembrarea zonei, dispariția zonei euro. (…) Deci nu se discuta atunci să mai intre o nouă țară în zona euro”, a afirmat guvernatorul BNR.

Pe plan intern, Isărescu a amintit că, după îndeplinirea criteriilor în 2014, a urmat o perioadă în care s-au redus impozitele și au crescut cheltuielile, ceea ce a dus din nou la un deficit mare, ulterior intervenind pandemia și războiul.

Guvernatorul BNR a subliniat însă că trecerea la euro nu reprezintă un simplu schimb de monedă.

„Trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. Hai să schimbăm leu cu o monedă. Nu, este un proces politic complicat. Are componente și politice și sociale. Se duce până în toată societatea. Și nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, să zicem, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor hotărî acest lucru. Noi putem să contribuim la formularea corectă a unui parcurs”, a explicat Mugur Isărescu.

El a precizat că România nu are o alternativă la adoptarea monedei euro, întrucât și-a asumat acest obiectiv prin tratatul de aderare la UE.

„N-avem altă alternativă. Deci, în momentul în care am semnat tratatul de aderare, este trecut că vom trece la euro când condițiile vor fi cele necesare, când vom îndeplini condițiile. Nu avem statutul pe care l-a avut, de exemplu, Anglia sau Danemarca, să ne păstrăm moneda națională. Deci, decizia este deja luată”, a afirmat Isărescu.

El a adăugat că România este pregătită să înceapă procesul atunci când societatea va fi pregătită, însă în prezent nu este îndeplinit niciun criteriu.

„Noi suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită. Acum, dumneavoastră, mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. Prioritatea este să facem această corecție fiscală, să rezistăm, să o păstrăm, pentru că experiența din 2014 ne arată că dacă nu o păstrăm, nici nu putem să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb”, a spus el.

Isărescu a explicat că, după îndeplinirea criteriilor de performanță, România trebuie să rămână cel puțin doi ani în mecanismul cursului de schimb și să își păstreze stabilitatea indicatorilor.

El a subliniat că este necesară disciplina internă și asumarea deciziilor, apreciind că România trebuie să demonstreze că își poate menține indicatorii macroeconomici.

De asemenea, el a spus că nu poate indica deocamdată un termen pentru trecerea la euro.

sursa: Agerpres

Lucrările se vor desfășura între intersecția străzilor Meiului și Nojoridului cu Bulevardul Dimitrie Cantemir și compania Petrom. Vor fi afectate aproximativ 70 de metri de linie pe sensul dinspre Nufărul și circa 15 metri pe sensul spre Nufărul.

„Pe acest tronson am deraiat cu un tramvai ULF în urmă cu câteva săptămâni și sunt necesare lucrări la suprastructura liniei de cale”, a declarat pentru Bihon.ro directorul tehnic al OTL, Marius Nicoruț.

Cât vor dura lucrările

Reprezentanții OTL nu au putut spune exact cât timp va fi nevoie pentru intervenție. Durata lucrărilor va depinde de starea infrastructurii care va fi descoperită după decopertarea liniei.

„Câteva zile sau se poate și mai mult, vom ști sigur după ce decopertăm și avem acces la talpa șinei”, a explicat Nicoruț.

Luni dimineață, 17 august, pe traseu va circula un tramvai bidirecțional pe tronsonul dintre Bulevardul Dimitrie Cantemir și capătul de linie din Nufărul. Acesta va circula la un interval de aproximativ 15 minute. În cazul în care numărul de călători va fi prea mare, directorul tehnic a susținut că pe traseu vor fi trimise și autobuze.

De vineri, echipele se mută în Rogerius

La finalul săptămânii, OTL va desfășura o altă intervenție, de această dată în zona Pieței Rogerius. Lucrările sunt prevăzute să înceapă vineri noaptea și să continue până duminică noaptea.

În acești 15 ani, EuroAmanet s-a dezvoltat foarte frumos, prin seriozitate și multă muncă.

De la o locație în 2010 și de la doar câteva produse pe stoc s-a ajuns la 11 locații în Oradea și mii de produse pe stoc, din peste 50 de categorii diferite. Produsele pot fi vizualizate pe www.euroamanet.ro

Aceeași sumă împrumutată. Dobândă aproape DUBLĂ la alții.

La EUROAMANET: 0,10%/zi la aur — indiferent de sumă, fără praguri, fără surprize.

11 locații în Oradea

• str. Ady Endre nr. 50, Oradea; Tel: 0770.902.066 – NON STOP
• str. Transilvaniei nr. 33, Oradea; Tel: 0752.516.127
• str. Nufărului nr. 31, Oradea; Tel: 0738.752.533
• str. Decebal nr. 12, Oradea; Tel: 0799.876.206
• str. Republicii nr. 87, Oradea; Tel: 0771.163.206
• str. Calea Cazaban nr.55 bl Pc 2, Oradea; Tel: 0770.902.454
• str. Primăriei nr. 41, Oradea; Tel: 0770.901.180
• str. Nufărului nr. 82, Oradea; Tel: 0772.279.014
• str. Ialomiței nr. 1, Oradea; Tel: 0773.961.209
• str. Dimitrie Cantemir nr. 8, Oradea; Tel: 0773.960.464
• str. Bulevardul Dacia nr. 29, Oradea; Tel: 0772.127.751

Website https://www.euroamanet.ro/

Facebook https://www.facebook.com/euroamanet/

Instagram https://www.instagram.com/euroamanet/

TikTok https://www.tiktok.com/@euroamanet

EuroAmanet & Exchange – 15 ani de seriozitate, mii de produse la prețuri bune și curs excelent în Oradea!

EuroAmanet & Exchange – 15 ani de seriozitate, mii de produse la prețuri bune și curs excelent în Oradea!

Advertorial

Un colț de rai ascuns în Munții Apuseni, unde liniștea naturii se îmbină perfect cu confortul. Ciubăr, aer curat, teren de volei și peisaje spectaculoase, totul pregătit pentru o escapadă de neuitat.

Poiana Aleu Gurani/Pietroasa, poiana ascunsă în Munții Apuseni – până la 52 persoane! Acolo unde natura de cheamă!

Ai strâns gașca pentru prima ieșire de primăvară? Următorul pas e să găsești locul ăla unde toată lumea se simte bine și lasă telefoanele din mână, o poiană ascunsă în Munții Apuseni.

Aici, la Poiana Aleu, la doar 6 km de Pietroasa, în satul Gurani, pe malul Vaii Aleu și râului Crișul Pietros (afluent al Crișului Negru) au loc pentru toți. Pietroasa este situată la 90 km de Oradea și la 20 km de Beiuș.

Fie că plănuiți să bateți potecile la pas sau doar să vă bucurați de serile alea faine, petrecute la povești în ciubăr, cele 4 cabane pot găzdui până la 52 de persoane.

foto: Departe de agitație, doar verdeață, aer curat, răcoare și liniște la Poiana Aleu Gurani/Pietroasa, 14.08.2026

Descoperă experiențele și activitățile din Poiana Aleu:

• Natură neatinsă – Lasă în urmă agitația și descoperă poieni ascunse, păduri răcoroase și peisaje spectaculoase, chiar de la cabană.
• Avenuri în Apuseni – 4 cabane confortabile, perfecte pentru familii sau grupuri. Intimitate, liniște și tot spațiul de care ai nevoie.
• Relaxare în cabane retrase – Gustă tradiția și savoarea locului. Preparate autentice din bucătăria locală, gătite cu ingrediente proaspete și inspirate de rețete tradiționale bihorene.

Fără aglomerație

Fără vecini

Doar aer curat, munți și cer albastru cât vezi cu ochii.

Acolo unde natura te cheamă!

Dispun de patru cabane:

Cabana Aleu – 10 camere, 10 băi, bucătărie, loc de luat masa, terasă

Cabana Poiana – 6 camere, 3 bai, bucătărie, living, terasă

Cabana Roua – 2 camere, 1 baie, bucătărie, living, terasă

Cabana Verde – 2 camere, 1 baie, bucătărie, living, terasă

Pozele spun totul!

Singurul risc? Să nu vă mai vină să plecați.

Alegeți-vă weekendul și hai să ne auzim:

Tel: 0774 577 557

poianaaleu.ro/

www.facebook.com/poianaaleubihor/

Advertorial CH 27512

Compania orădeană Voltara se ocupă cu tot ce ține de branșamente panouri fotovoltaice și rețele electrice, executate de echipe autorizate ANRE.

La Voltara se montează panouri fotovoltaice, se fac bransamente electrice si retele de joasa si medie tensiune. Dupa ce sistemul pornește, rămân alături de tine cu mentenanța și monitorizare.

Fiecare lucrare e proiectată și executată conform atestatelor. Documentație corectă, racordare legală, garanție pe care o puteți revendica.

Se ocupă dee tot: analiză, dimensionare, proiect, dosar de racordare, montaj, punere in funcțiune, monitorizare. Tu semnezi, ei livrează.

foto: Voltara Oradea, profesionalism în montarea panourilor fotovoltaice, 14.08.2026

Lucrează cu branduri verificate, certificate IEC si CE. Un sistem bun se masoară în 25 de ani de producție.

Sistemul nu rămâne singur. Mentenanța, verificări periodice și intervenții rapide când producția scade.

Voltara a finalizat într-un an de la înființare, peste 50 de proiecte și a montat peste 150 de echipamente!

Website: https://voltara.ro/

Advertorial CH28451