Potrivit informațiilor transmise de edil, situația este legată de condițiile de secetă și de lipsa precipitațiilor, care au afectat debitul și calitatea apei din râul Barcău. Primarul Popoviciu a atașat mai multe imagini surprinse pe cursul de apă, care arată efectele dezastruoase ale secetei, în unele locuri de pe cursul râului pur și simplu nu mai există apă.

Sursa de apă brută pentru comuna Suplacu de Barcău este asigurată de OMV, care preia apa din râul Barcău pentru tratare și furnizare în rețea. În urma analizelor efectuate, inclusiv a probelor verificate de Direcția de Sănătate Publică Bihor, au fost constatate depășiri ale concentrației de aluminiu din apă. Totodată, turbiditatea ridicată a apei, pe fondul condițiilor hidrologice actuale, reprezintă o problemă pentru procesul de tratare.

Conform informațiilor primite de la primarul Popoviciu, apa nu poate fi tratată în acest moment astfel încât să îndeplinească toate condițiile necesare pentru a fi considerată potabilă. Prin urmare, apa din rețeaua comunei nu trebuie folosită pentru băut, gătit, putând fi utilizată doar pentru activități gospodărești.

Primarul Alin Popoviciu a anunțat că va colabora cu reprezentanții Apelor Române pentru verificarea cursului superior al râului Barcău, pentru a vedea cauzele pentru care s-au înregistrat concentrații mari ale aluminiului în apă și dacă există vreo firmă responsabilă pentru acest lucru. „Sperăm ca situația să se rezolve cât mai repede și să putem furniza apă de calitate pentru fiecare gospodărie din comuna noastră. ” a transmis primarul comunei Suplacu de Barcău. Până la remedierea situației și comunicarea oficială că apa îndeplinește din nou condițiile de potabilitate, locuitorii sunt sfătuiți să nu o consume.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, vicepremierul și ministrul Mediului sunt așteptați în comuna Bulz, cu ocazia recepției la terminarea lucrărilor realizate în cadrul unui proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Evenimentul este programat pentru ora 12:00, la Barajul Leșu, și este organizat de Administrația Bazinală de Apă Crișuri. Alături de premier și ministrul Mediului vor participa ministrul Dezvoltării, conducerea Administrației Naționale „Apele Române”, precum și reprezentanți ai autorităților județene și locale.

Recepția marchează finalizarea lucrărilor aferente proiectului „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a Acumulării Leșu”, o investiție realizată cu fonduri europene prin PNRR.

Foto: Marius Malan

Intervențiile au urmărit modernizarea infrastructurii și a echipamentelor barajului, dar și creșterea nivelului de siguranță în exploatarea acumulării. Proiectul a inclus implementarea unor sisteme moderne de monitorizare și control, menite să permită o supraveghere mai eficientă a comportării infrastructurii. În același timp, lucrările au avut în vedere măsuri pentru protejarea biodiversității și soluții de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

Prezența oficialilor guvernamentali la Leșu subliniază importanța investiției, atât pentru infrastructura hidrotehnică din Bihor, cât și pentru siguranța acumulării și gestionarea resurselor de apă într-un context în care fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente.

Barajul Leșu și acumularea aferentă reprezintă una dintre infrastructurile hidrotehnice importante din zona montană a județului Bihor. Modernizarea acestora vine după o perioadă în care investițiile în infrastructura de gospodărire a apelor au devenit o prioritate, inclusiv în perspectiva adaptării la schimbările climatice.

FC Bihor va întâlni echipa Crișul Sântandrei. Meciul va avea loc miercuri, 12 august, la Sântandrei, cu începere de la ora 17:30. Partidele din această fază a Cupei României nu au fost stabilite prin tragere la sorți, ci pe baza criteriului geografic, de către Departamentul Competiții al Federației Române de Fotbal.

Spre deosebire de FC Bihor, care intră direct în turul 3, Crișul Sântandrei, componentă a Ligii 3, a susținut deja două meciuri în actuala ediție a Cupei României. În primul tur, Crișul a eliminat Unirea Tășnad, scor 2-1, iar în turul secund a trecut de Lotus Băile Felix după o partidă dramatică, decisă după executarea penalty-urilor de departajare, scor 5-3.

Programul complet din Turul 3 al Cupei României (12 august, ora 17:30) este următorul:

• Progresul Mogoșoaia – Concordia Chiajna
• SCM Zalău – CS Gloria Bistrița
• CS Tunari – CSL Ștefănești
• CSM Jiul Petroșani – ACS Minerul Lupeni
• Crișul Sântandrei – FC Bihor Oradea
• CSO Băicoi – Metalul Buzău
• Minaur Baia Mare – CSM Olimpia Satu Mare
• ACS CIL Blaj – Sănătatea Cluj
• Oltul Curtișoara – CSM Slatina
• Academia de Fotbal Dunărea 1948 – Steaua București
• Timișul Șag – CSM Reșița
• Cetatea 1932 Suceava – ACS USV Iași
• CSM Târgu Jiu – SCM Râmnicu Vâlcea
• CSM Corona Brașov – Olimpic Zărnești
• CSM Adjud 1946 – Sporting Liești
• Dunărea Călărași – CS Afumați
• Flacăra Moreni – Chindia Târgoviște
• Agricola Borcea – Unirea Slobozia
• Progresul 1944 Spartac – FC Metaloglobus
• Politehnica Timișoara – CSC Dumbrăvița
• SC Popești-Leordeni – Dinamo București
• CSC 1599 Șelimbăr – AFC Hermannstadt
• CS Gheorgheni – VSK Gheorgheni – AFC ASA Târgu Mureș
• Viitorul Onești – ACS FC Bacău

Câștigătoarele celor 24 de meciuri se vor califica în play-off-ul Cupei României, ultima fază înaintea grupelor competiției.

Față de luna iunie, când rata șomajului era de 2,08%, indicatorul a scăzut cu 0,02 puncte procentuale. Diferența este una redusă, însă datele arată că numărul persoanelor aflate în evidențele AJOFM rămâne de ordinul miilor.

Din totalul celor 4.892 de șomeri înregistrați, 1.894 beneficiau de indemnizație de șomaj, în timp ce 2.998 erau persoane neindemnizate.

O diferență importantă apare în funcție de mediul de rezidență. Aproape trei sferturi dintre șomerii înregistrați la AJOFM Bihor provin din mediul rural.

Concret, 3.560 de persoane fără loc de muncă locuiau în mediul rural, în timp ce 1.332 proveneau din mediul urban. Astfel, aproximativ 73% dintre șomerii aflați în evidențele agenției sunt din localități rurale.

Datele indică, totodată, o problemă legată de accesul la ocupare în cazul persoanelor cu un nivel redus de educație.

Cea mai mare pondere în structura șomajului înregistrat în Bihor o au persoanele cu studii primare. Acestea reprezintă 35% din totalul șomerilor.

Urmează persoanele cu studii gimnaziale, cu 26%, în timp ce absolvenții de liceu reprezintă 18% din total. Șomerii cu studii profesionale au o pondere de 11%, iar cei cu studii superioare reprezintă 9%. Doar 1% dintre persoanele aflate în evidențele AJOFM au absolvit studii postliceale.

În ansamblu, datele arată că șomajul este concentrat în special în rândul persoanelor cu nivel scăzut de educație, în timp ce ponderea celor cu studii superioare este mult mai redusă.

Distribuția pe categorii de vârstă scoate în evidență o altă caracteristică importantă a șomajului din județ. Cea mai numeroasă categorie este cea a persoanelor cu vârsta de peste 55 de ani: 1.311 șomeri. Urmează grupa 40-49 de ani, cu 1.200 de persoane, și cea cuprinsă între 30 și 39 de ani, cu 858 de șomeri.

În categoria 50-55 de ani erau înregistrate 763 de persoane, în timp ce grupa 25-29 de ani număra 336 de șomeri. Cei mai puțini sunt tinerii sub 25 de ani, cu 424 de persoane în evidențele AJOFM.

Practic, persoanele de peste 40 de ani însumează 3.274 de șomeri, reprezentând aproximativ două treimi din totalul persoanelor înregistrate la AJOFM Bihor.

Profilarea realizată de AJOFM Bihor arată și nivelul de ocupabilitate al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. 51% dintre șomeri sunt considerați mediu ocupabili, iar 44% sunt greu ocupabili. Alte 4% dintre persoane sunt încadrate în categoria celor foarte greu ocupabile. Doar 1% sunt considerate ușor ocupabile.

În total, la sfârșitul lunii iulie, AJOFM Bihor avea în evidențe 4.892 de șomeri, iar rata șomajului în județ era de 2,06%, în ușoară scădere față de luna precedentă.

„Evenimentul rutier a fost unul fără victime”, a transmis agentul-șef de poliție Alin Laza, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Bihor.

În urma verificărilor, polițiștii au descoperit că bărbatul de 45 de ani avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Pe numele acestuia a fost deschis un dosar penal, iar polițiștii rutieri continuă cercetările pentru conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care are dreptul de a conduce suspendat.

„Este inevitabil ca, din nefericire, în următoarele zile să se închidă centrala. Perioada de minim durează o săptămână la intrarea în țară, iar până ajunge la Cernavodă mai trece încă o săptămână. Deci aproximativ două săptămâni nu va exista nivelul necesar”, a declarat Rândașu.

Oficialul Apelor Române a explicat că debitul Dunării măsurat la intrarea în țară a ajuns la numai 1.370 de metri cubi pe secundă. Este cea mai mică valoare consemnată până în prezent, sub recordul minim anterior, de 1.400 de metri cubi pe secundă.

Problemele sunt amplificate de absența ploilor în întregul bazin hidrografic al Dunării, iar prognoza pentru următoarele zile nu indică precipitații.

„În următoarele cinci zile nu plouă deloc în tot bazinul Dunării. Pur și simplu nu sunt precipitații pe întreg bazinul fluviului”, a afirmat Sorin Rândașu.

Menținerea debitelor foarte scăzute ar putea păstra nivelul Dunării sub valorile necesare în zona Cernavodă. Apa fluviului este utilizată de centrala nucleară pentru sistemele de răcire și procesele tehnologice.

Lucrările de decolmatare ar putea prelungi funcționarea Reactorului 2

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat că dificultățile legate de consumul și producția de energie se resimt în mai multe state europene, însă situația este mai complicată în țările de pe Dunăre și în cele care utilizează reactoare nucleare. Oficialul a precizat că lucrările de decolmatare continuă și ar putea prelungi funcționarea Reactorului 2, dar nu suficient pentru ca unitatea să rămână deschisă pe toată durata lunii august.

„Există unele dificultăți, un consum crescut și probleme de producție în mai toate țările europene, dar situația cea mai dificilă este a țărilor de pe Dunăre și a celor cu reactoare nucleare, în special România și Ungaria. Lucrările de decolmatare continuă și avem așteptări de la ele. Acestea trebuie să continue chiar și dacă se închide Reactorul 2. Am avut un scurt moment de satisfacție după scufundarea barjelor. Un mic rezultat s-a văzut și după eliminarea stâncii Pârjoaia. În calcule și modele, teoretic, nu s-a pus problema ca debitul să scadă sub 1.400 m3 la intrarea în țară. Așa cum arată prognoza pe următoarele 10 zile, cu aceste lucrări putem prelungi activitatea, dar nu putem trece toată luna august cu unitatea deschisă. Procedurile de siguranță prevăd o închidere în trepte pe o durată de 48 de ore. Decizia declanșării acestei proceduri va aparține inginerilor care răspund de siguranța echipamentelor”, a explicat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Luna iulie a venit cu un bilanț consistent pentru Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor. Inspectorii au verificat 130 de unități din județ și au descoperit numeroase nereguli privind legislația muncii și securitatea la locul de muncă.

În total, au fost dispuse 261 de măsuri pentru remedierea deficiențelor și au fost aplicate 191 de sancțiuni contravenționale. Dintre acestea, 157 au fost avertismente, iar 34 au fost amenzi, valoarea totală a acestora ajungând la 1.754.500 de lei. Cea mai mare parte a sumei vine din controalele privind munca nedeclarată.

În domeniul relațiilor de muncă, ITM Bihor a controlat 81 de unități și a aplicat 100 de sancțiuni: 70 de avertismente și 30 de amenzi, în valoare totală de 1.731.000 de lei.

Din cele 100 de sancțiuni, 10 au vizat munca nedeclarată. În aceste cazuri au fost aplicate nouă amenzi, în valoare totală de 1.610.000 de lei, și un avertisment. Inspectorii au identificat 10 unități în care 74 de persoane desfășurau muncă nedeclarată.

În nouă dintre aceste unități, 73 de persoane erau primite la muncă fără să aibă încheiat un contract individual de muncă. Angajatorii au primit opt amenzi, în valoare totală de 1,6 milioane de lei, și un avertisment.

Un alt caz a vizat o persoană care lucra peste durata timpului de muncă stabilită prin contractul cu timp parțial. Pentru această situație a fost aplicată o amendă de 10.000 de lei.

Potrivit ITM Bihor, muncă nedeclarată a fost depistată în domenii precum construcții, repararea și întreținerea autovehiculelor și creșterea ovinelor. Și persoanele fizice găsite lucrând fără contract individual de muncă au fost sancționate. Inspectorii au aplicat 13 avertismente.

Amenzi pentru angajatorii care nu și-au protejat oamenii de căldură

În perioada 20-24 iulie, ITM Bihor a desfășurat o campanie națională de verificare a angajatorilor din industria alimentară. Pe linia relațiilor de muncă au fost făcute șase controale. Au fost aplicate nouă sancțiuni: o amendă de 1.500 de lei și opt avertismente.

Printre problemele găsite de inspectori s-au numărat nerespectarea repausului săptămânal, transmiterea cu întârziere în Reges a contractelor individuale de muncă și netransmiterea suspendării contractelor.

În ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, au fost controlați șapte angajatori. Toți au fost sancționați, fiind aplicată o amendă de 10.000 de lei și 20 de avertismente.

Inspectorii au descoperit, printre altele, probleme legate de întreținerea instalațiilor și echipamentelor electrice și de acumularea prafului de făină pe suprafețele din spațiile de lucru.
ITM atrage atenția că astfel de depuneri pot reprezenta un risc inclusiv din cauza potențialului exploziv al prafului de făină.

O altă campanie a vizat respectarea măsurilor de protecție a angajaților în perioadele cu temperaturi extreme.

În perioada 29 iunie-3 iulie au fost verificați șapte angajatori. Cinci dintre aceștia au fost sancționați cu patru amenzi, în valoare totală de 10.000 de lei, și cinci avertismente.

Printre deficiențele constatate s-a numărat lipsa unor măsuri minime pentru reducerea expunerii angajaților la stres termic. Într-un caz, inspectorii au constatat că, într-o zonă de preparare a produselor alimentare, nu erau asigurate condițiile corespunzătoare de ventilație și organizare a activității, în condițiile unui disconfort termic accentuat.

Un alt angajator nu asigurase controlul medical periodic al lucrătorilor expuși la temperaturi ridicate.

Aproape 160.000 de salariați activi în Bihor

Datele oficiale arată că, la sfârșitul lunii iulie, în Bihor erau 23.813 angajatori activi și 159.939 de salariați activi. Numărul contractelor individuale de muncă active era de 180.130.
156 de angajați din industria mobilei, vizați de concedieri în septembrie

Pe lângă controalele și sancțiunile aplicate, ITM Bihor a primit în luna iulie și o notificare privind intenția de concediere colectivă.

Potrivit comunicatului, notificarea vizează concedierea, în cursul lunii septembrie 2026, a unui număr estimativ de 156 de salariați din județul Bihor, angajați în cadrul unor societăți care activează în domeniul fabricării mobilei.

Specialiștii ABA Crișuri au mers în teren pentru verificări și au prelevat probe din trei puncte, astfel încât să poată fi comparată situația apei înainte și după zona în care se producea evacuarea.

.FOTO: ABA Crișuri intervine pe Valea Nimăiești. Imagini din timpul lucrărilor, 11.08.2026

Probele au fost recoltate în 6 august, din zona evacuării de pe malul stâng al Văii Nimăiești, precum și din amonte și aval de aceasta. În paralel, echipele de intervenție au început să colecteze peștii morți găsiți în albie, operațiune care a continuat și în ziua următoare.

Rezultatele analizelor au confirmat impactul evacuării asupra cursului de apă. În punctul în care se producea evacuarea, temperatura apei a ajuns la 40 de grade Celsius, în condițiile în care limita prevăzută pentru evacuările de ape uzate cu încărcare termică este de 35 de grade.

O depășire importantă a fost înregistrată și în cazul amoniului. Laboratorul a identificat o concentrație de 24,1 mg/l, față de limita de 2 mg/l prevăzută de normativ. Practic, valoarea măsurată a fost de aproximativ 12 ori mai mare decât cea admisă.

Diferențele dintre probele recoltate în amonte și aval indică, de asemenea, o modificare semnificativă a caracteristicilor apei.

Cantitatea de oxigen dizolvat a scăzut de la 4,1 mg/l în amonte la 2 mg/l în aval, în timp ce temperatura apei a crescut de la 27 la 32 de grade Celsius. În cazul CCOCr, indicator care reflectă încărcarea apei cu substanțe oxidabile, valoarea a crescut de la 12 mg/l în amonte la 50 mg/l în aval.

Amendă de 40.000 de lei pentru Compania de Apă Oradea

În urma verificărilor și a rezultatelor analizelor, ABA Crișuri a sancționat, în 10 august, Compania de Apă Oradea cu o amendă de 40.000 de lei.

Sancțiunea a fost aplicată pentru evacuarea unor ape ale căror caracteristici nu respectau valorile indicatorilor prevăzuți în actele de reglementare.

Pe lângă amendă, ABA Crișuri a calculat și costurile intervenției echipei de poluare, care se ridică la 6.454 de lei. Potrivit administrației, această sumă urmează să fie recuperată de la poluator, în baza principiului european „poluatorul plătește”.

În paralel cu monitorizarea calității apei, autoritățile au început lucrări pentru îmbunătățirea condițiilor din albia Văii Nimăiești.

Din 7 august, angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor Bihor lucrează la cosirea vegetației și igienizarea albiei pe sectorul dintre Podul de la Piață și Podul de la Târg din Beiuș. Intervențiile vor continua pe parcursul acestei săptămâni.

Reprezentanții ABA Crișuri spun că lucrările sunt necesare și din cauza condițiilor dificile în care se află în prezent cursul de apă: nivelul scăzut al apei și dezvoltarea excesivă a vegetației au pus deja presiune asupra ecosistemului, peste care s-au adăugat efectele episodului de poluare.

„În această perioadă, ecosistemul acvatic din Valea Nimăiești se confruntă deja cu condiții dificile, generate de nivelul foarte scăzut al apei, vegetașia dezvoltată excesiv, peste care s-au suprapus efectele episodului de poluare accidentală. În acest context, lucrările de cosire a vegetației și de igienizare a albiei reprezintă o măsură de sprijin pentru îmbunătățirea condițiilor din cursul de apă și pentru reducerea presiunilor suplimentare asupra ecosistemului. Având în vedere nivelul foarte scăzut al apei, lucrările se desfășoară exclusiv manual, pentru a limita intervenția asupra albiei și pentru a proteja cât mai mult ecosistemul existent”, a explicat Pásztor Sándor, directorul ABA Crișuri.

Intervențiile nu se vor face însă uniform pe întregul sector. În apropierea Podului de la Târg vor fi păstrate mai multe pâlcuri de vegetație, după ce localnicii au semnalat prezența unei familii de vidre.

Și nuferii aflați în această zonă vor fi protejați. ABA Crișuri susține că lucrările sunt realizate astfel încât să reducă pe cât posibil impactul asupra ecosistemului și să ofere condiții mai bune pentru refacerea acestuia.

Administrația Bazinală de Apă Crișuri anunță că va continua să monitorizeze sectorul afectat și să verifice respectarea condițiilor de evacuare și a legislației în vigoare. Autoritățile urmăresc atât limitarea efectelor produse de episodul de poluare, cât și sprijinirea procesului de refacere a ecosistemului acvatic din Valea Nimăiești.

Însă pe 3 august, în ziua în care polițiștii s-au dus să-l ridice pe Alessandro Perria și să-l ducă în arest, acesta nu a fost de găsit, motiv pentru care a fost dat în urmărire.

Acuzații de trafic de canabis și cocaină în Oradea

Așa cum Bihon a relatat, cetățeanul italian este anchetat de procurorii DIICOT Oradea și de polițiștii antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Oradea sub acuzația că în perioada aprilie – mai 2026 „ar fi procurat, deținut și vândut, în municipiul Oradea, diferite cantități de canabis și cocaină”.

În același caz a fost inculpat și un orădean de 47 de ani, Vasile Marius Chirilă, care a fost prins în flagrant delict pe 2 iunie, în timp ce ar fi vândut 10 grame de cocaină. Tot atunci, în mașina bărbatului a fost găsită o altă cantitate din același drog, destinată vânzării.

„Pe parcursul urmăririi penale și în urma perchezițiilor domiciliare efectuate, au fost indisponibilizate aproximativ 100 de grame de cocaină, o cantitate de canabis, precum și alte mijloace de probă”, au transmis polițiștii antidrog și procurorii DIICOT Oradea după reținerea celor doi, pe 3 iunie.

În aceeași zi Tribunalul Bihor a dispus arestarea pe 30 de zile a lui Chirilă, acuzat de trafic de droguri de mare risc (3 acte materiale), în timp ce în cazul lui Perria a fost respinsă propunerea de arest la domiciliu, italianul fiind pus sub control judiciar pentru 60 de zile. În acest interval, el nu a avut voie să plece din țară și nici să comunice cu celelalte persoane din dosar.

Cocaină și canabis, vândute de un orădean și un italian. Primul a fost arestat, străinul a fost pus sub control judiciar

Și locuințele construite în blocurile mai vechi s-au scumpit. Pentru acestea, proprietarii au solicitat în medie 1.888 de euro pe metru pătrat, ceea ce înseamnă o creștere de 8% într-un singur an.

Evoluția prețurilor din Oradea se înscrie într-un context național caracterizat de scumpirea locuințelor. La nivelul orașelor analizate de Storia, prețurile medii cumulate pentru apartamentele noi și vechi au fost în iulie cu aproximativ 6% peste nivelul înregistrat în urmă cu un an.

Oradea se remarcă în special prin evoluția segmentului de locuințe noi. Creșterea anuală de 10% este similară celei înregistrate în Iași și este depășită doar de avansul consemnat în Constanța, unde apartamentele noi s-au scumpit cu 14%.

În cazul apartamentelor vechi, Oradea a înregistrat o creștere de 8%. Timișoara conduce acest clasament, cu un avans de 12%, urmată de Sibiu, cu 11%, și Craiova, cu 10%.

Cât costă un apartament nou în Oradea

La un preț mediu de 2.027 de euro pe metru pătrat, diferențele de suprafață se traduc rapid în zeci de mii de euro atunci când este calculat bugetul necesar pentru achiziția unei locuințe.

Pentru un apartament cu o cameră, folosind suprafața utilă minimă de 37 de metri pătrați prevăzută de legislația privind locuințele, valoarea orientativă rezultată este de aproximativ 75.000 de euro.

În cazul unui apartament cu două camere și o suprafață de 52 de metri pătrați, calculul ajunge la aproximativ 105.400 de euro.

Pentru un apartament cu trei camere, cu o suprafață minimă de 66 de metri pătrați, valoarea orientativă trece de 133.700 de euro.

Aceste valori sunt însă estimări matematice bazate pe prețul mediu pe metru pătrat și nu reprezintă neapărat suma pentru care se încheie efectiv o tranzacție. Prețul final poate varia semnificativ în funcție de cartier, anul construcției, finisaje, etaj, suprafață, loc de parcare și dotările imobilului.

În Oradea, diferența dintre cele două segmente ale pieței este vizibilă. Pentru apartamentele vechi, prețul mediu solicitat în iulie a fost de 1.888 de euro pe metru pătrat.

Aplicând aceeași metodă de calcul, un apartament cu două camere și 52 de metri pătrați ar avea o valoare orientativă de aproximativ 98.200 de euro.

Pentru o locuință cu trei camere și 66 de metri pătrați, valoarea rezultată ar fi de aproximativ 124.600 de euro.

Prin urmare, la suprafețe identice, diferența dintre un apartament nou și unul vechi poate ajunge la câteva mii sau chiar zeci de mii de euro, în funcție de proprietate.

Pragul de 2.000 de euro pe metru pătrat a devenit un reper important pentru piața locală. În iulie, media pentru apartamentele noi din Oradea s-a situat deja peste acest nivel, la 2.027 de euro/mp.

Pentru cumpărătorii aflați în căutarea unei locuințe, această evoluție înseamnă că bugetul necesar pentru achiziția unui apartament nou este sensibil mai mare decât în urmă cu un an.

În același timp, prețul mediu al apartamentelor vechi, de 1.888 de euro/mp, arată că locuințele din blocurile existente rămân o alternativă ceva mai accesibilă, deși și acest segment a înregistrat o creștere importantă într-un singur an.

Clujul rămâne mult mai scump

Chiar dacă Oradea a înregistrat creșteri importante, piața locală este încă departe de nivelurile de preț din Cluj-Napoca.

În iulie 2026, prețul mediu cumulat al apartamentelor noi și vechi din Cluj-Napoca a ajuns la 3.298 de euro pe metru pătrat. Apartamentele noi au avut o medie de 3.340 de euro/mp, iar cele vechi de 3.286 de euro/mp.

La polul opus, dintre marile orașe analizate, Bucureștiul a avut o medie cumulată de 2.160 de euro/mp, în timp ce Brașovul a ajuns la 2.342 de euro/mp.

Oradea rămâne, astfel, sub nivelurile de preț din Cluj-Napoca și Brașov, dar diferența față de anii anteriori se reduce pe măsură ce piața locală continuă să se scumpească.

Deși comparația cu iulie 2025 indică scumpiri consistente, evoluția pe termen scurt a fost mult mai temperată.

Datele Storia arată că, în majoritatea orașelor analizate, prețurile din iulie au rămas relativ apropiate de cele din iunie. Cu alte cuvinte, piața rezidențială nu a trecut printr-un nou val brusc de scumpiri într-o singură lună, ci continuă mai degrabă trendul de creștere acumulat în ultimele 12 luni.

Pentru Oradea, cifrele indică o piață în care atât locuințele noi, cât și cele vechi au câștigat valoare în ultimul an. Creșterea de 10% în cazul apartamentelor noi și de 8% pentru cele vechi plasează orașul printre piețele rezidențiale cu evoluții importante la nivel național.