La PISA 2025, elevii români au obținut, în medie, 419 puncte la Matematică, 413 la Lectură și 425 la Științe, toate sub mediile OECD. Mai grav este nivelul competențelor de bază: numai 48% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2 la Matematică, 52% la Lectură și 54% la Științe. OECD consideră nivelul 2 pragul de bază de la care un elev poate utiliza cunoștințele în situații simple și relevante.
La evaluare au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, eșantionul fiind reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani din România.

Într-o postare făcută duminică seara pe Facebook, Mihai Dimian consideră că principala problemă dezvăluită de rezultate nu este doar incapacitatea elevilor de a folosi în viața reală ceea ce învață, ci faptul că foarte mulți ajung la finalul gimnaziului fără să stăpânească nici cunoștințele de bază.

„Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului. Pentru a aplica în viața reală anumite cunoștințe, mai întâi trebuie să le știi și trebuie să le înțelegi. Dincolo de capacitatea efectivă a elevilor români de a aplica în viața reală sau în probleme legate de profesiile viitoare, ei au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței și nu prin acumularea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru media 5 la matematică”, susține ministrul Educației.

Evaluarea Națională și PISA nu măsoară același lucru

Dimian încearcă să explice și aparenta contradicție dintre rezultatele de la Evaluarea Națională și cele de la PISA. În 2024, aproximativ 31% dintre participanții la Evaluarea Națională au avut note sub 5 la Matematică, în timp ce PISA arată că 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul 2.

Ministrul atrage însă atenția că sunt populații și scale diferite. La Evaluarea Națională, procentul este calculat doar dintre cei prezenți la examen, iar la Matematică 46% au avut note sub 6. Dimian raportează rezultatele și la întreaga generație de elevi de clasa a VIII-a și ajunge la procente de 42% sub 5 și 54% sub 6. El precizează însă că nota 5 sau 6 de la Evaluarea Națională nu poate fi echivalată direct cu nivelul 2 PISA.

O altă interpretare pe care ministrul o contestă privește diferența uriașă dintre rural și urban. PISA a găsit un decalaj de 109 puncte la Matematică între elevii care învață în școli urbane și cei din școli rurale. Ministerul arată că decalajele sunt de aproximativ 100 de puncte și la Lectură și Științe.

Dimian explică însă că 89% dintre elevii testați erau deja în clasa a IX-a, iar clasificarea rural-urban se referă la localitatea în care se află liceul, nu neapărat la mediul din care provine copilul. Elevii cu rezultate bune din comune ajung frecvent, după Evaluarea Națională, la licee din orașe, ceea ce influențează puternic această diferență. Ministrul nu neagă decalajele dintre școala rurală și cea urbană, dar spune că cifra PISA nu poate fi citită pur și simplu ca o măsură a calității gimnaziilor de la sat și de la oraș.

Reforme și bani în plus pentru profesori dar fără rezultate mai bune pentru elevi

România nu este singura țară care a scăzut. Între 2022 și 2025, rezultatul României la Matematică a coborât cu nouă puncte, exact cât media OECD, la Științe scăderea a fost de trei puncte în ambele cazuri, iar la Lectură România a pierdut 16 puncte, față de 14 la nivelul OECD. Organizația arată că rezultatele medii la Matematică și Lectură au ajuns la cele mai scăzute niveluri înregistrate de PISA.
Ministrul invocă și efectele pandemiei, dar refuză să le transforme într-o explicație suficientă pentru situația României.

„Proiectul «România Educată» a fost lansat în anul 2021, au fost adoptate în 2023 noile legi ale educației, au existat creșteri salariale importante în 2023 și 2024 și au fost realizate investiții importante în infrastructura educațională. (…) Dar realitatea pe care trebuie să o privim fără să căutăm nici scuze, nici vinovați este aceasta: până la momentul testării PISA 2025, România nu reușise să transforme aceste reforme, investiții și resurse într-o îmbunătățire vizibilă a rezultatelor elevilor”, afirmă Mihai Dimian.

O explicație pe care acesta o pune pe masă este timpul mai redus petrecut de elevii români la școală. Datele OECD confirmă că România are mai puține ore obligatorii decât media organizației atât în ciclul primar, cât și în gimnaziu. În învățământul primar sunt 540 de ore anual, față de 804 în media OECD, iar în gimnaziu 834, față de 909. Vacanțele cumulate în ciclul primar ajung la 16,6 săptămâni, față de 13,5 în media OECD.

Activități remediale în „Școala altfel” și „Școala verde”, „pentru o perioadă”

„Nu voi milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală, însă, pentru o perioadă, «Școala altfel» și «Școala verde» trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. De asemenea, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română. Voi reveni cu detalii, în planul de măsuri”, a anunțat Dimian.

Legea educației prevede deja existența programelor de învățare remedială pentru elevii care au dificultăți sau au rămas în urmă, însă criteriul general al mediei sub 7 și participarea săptămânală anunțate de ministru ar reprezenta o concretizare mult mai largă a acestora.

În finalul mesajului, Mihai Dimian admite fără echivoc dimensiunea problemei: „Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri”. Înaintea unei noi reforme ample, spune el, ar trebui analizat de ce numeroasele schimbări făcute până acum nu au produs rezultatele așteptate.

Potrivit informațiilor prezentate de președintele CJ Bihor, Mircea Mălan, acordul de parteneriat dintre proprietarul clădirii, Județul Bihor, și cele instituții de cultură este un document care trebuie aprobat înainte de a depune cererea pentru obținerea banilor, fiind o condiție impusă de ghidul de finanțare. Necesitatea depunerii acestui proiect este dictată de starea necorespunzătoare a spațiilor în care funcționează cele două secții de teatru pentru copii Arcadia și Liliput, după cum a susținut președintele Mălan.

Proiectul vizează obiectivul „Măsuri de protejare și conservare a patrimoniului cultural și istoric din municipiul Oradea – lucrări de intervenții de restaurare și incinta teatrului Arcadia – Hanul Arborele Verde”. În această etapă nu sunt aprobate lucrările de restaurare propriu-zise, ci documentația necesară pentru pregătirea viitoarei investiții.

Hanul „Arborele Verde” se află pe strada Vasile Alecsandri nr. 8-10, în zona Ansamblului Vulturul Negru. Potrivit documentelor prezentate Consiliului Județean, imobilul este proprietatea Județului Bihor și se află în administrarea Teatrului „Regina Maria” și a Teatrului „Szigligeti Színház”.

Prin parteneriatul aprobat, cele trei instituții au stabilit responsabilitățile pentru pregătirea proiectului și accesarea finanțării. Consiliul Județean Bihor va coordona pregătirea proiectului și relația cu autoritățile competente, iar cele două teatre vor pune la dispoziție informațiile și expertiza necesare pentru stabilirea soluțiilor funcționale. Documentația tehnico-economică va trebui să stabilească, între altele, limitele intervenției, situația juridică și cadastrală a imobilului, starea tehnică a clădirii, elementele de patrimoniu care trebuie protejate, soluțiile de restaurare, indicatorii tehnico-economici și costurile estimate ale investiției. Toate intervențiile vor trebui fundamentate cu respectarea legislației privind protejarea monumentelor istorice.

Cele două teatre vor furniza date despre activitatea desfășurată în imobil, fluxurile de public și personal, necesitățile scenotehnice și cerințele de funcționare ale spațiilor. Potrivit documentelor aprobate, aceste informații sunt necesare pentru ca viitoarele soluții de restaurare să țină cont atât de valoarea istorică a clădirii, cât și de activitățile care se desfășoară în respectivul imobil.

Acordul prevede și că valoarea proiectului și structura cheltuielilor vor fi stabilite în funcție de regulile apelului de finanțare și, ulterior, de prevederile contractului de finanțare. Angajarea efectivă a fondurilor va putea fi făcută doar în baza actelor administrative și bugetare adoptate potrivit legii.

Măsura îi vizează în special pe operatorii care trimit volume mari de produse ieftine către consumatorii europeni. Printre platformele afectate se numără și marile site-uri asiatice de comerț online, precum Temu, Shein sau AliExpress.

Deocamdată, suma exactă nu a fost stabilită. Comisia Europeană urmează să fixeze nivelul taxei înainte ca aceasta să înceapă să fie aplicată.

Potrivit Consiliului UE, taxa este destinată să acopere o parte din costurile generate de verificarea și monitorizarea numărului tot mai mare de colete mici care ajung în Uniunea Europeană prin comerț electronic.

Important este că această taxă nu trebuie confundată cu taxa vamală de 3 euro introdusă deja de Uniunea Europeană.

Taxa de 3 euro se aplică deja din iulie

Din 1 iulie 2026, coletele cu valoare mai mică de 150 de euro care intră în UE sunt supuse unei taxe vamale temporare de 3 euro.

Calculul nu se face însă pur și simplu pentru fiecare colet. Taxa se aplică în funcție de categoriile de produse din expediere. Astfel, un colet care conține produse încadrate în trei categorii tarifare diferite poate ajunge să genereze 9 euro taxe vamale.

Această taxă de 3 euro este o măsură provizorie și va fi menținută până la operaționalizarea noii Platforme de date vamale a UE, prevăzută în prezent pentru 2028. Ulterior, sistemul va trece la aplicarea tarifelor vamale normale.

Pentru cumpărătorii români, costurile se adaugă peste o măsură introdusă la nivel național.

România percepe o taxă logistică de 25 de lei pentru fiecare colet care intră în țară și care conține bunuri cu valoare comercială sub 150 de euro, atunci când livrarea începe din afara Uniunii Europene. Obligația de plată revine furnizorului, expeditorului sau, după caz, entității care facilitează vânzarea printr-o platformă digitală.

Prin urmare, cumpărătorul nu ar trebui să achite separat aceste taxe la curier în momentul livrării. Costurile suportate de platforme și comercianți pot fi însă transferate în prețul produselor, în taxa de livrare sau în costul final al comenzii.

Platformele, și nu consumatorii, vor avea responsabilitatea vamală

Reforma europeană schimbă și modul în care sunt tratate comenzile provenite din afara UE.

Platformele și operatorii care vând produse către consumatorii europeni prin vânzări la distanță vor avea responsabilități mai mari în ceea ce privește formalitățile vamale și plata taxelor. Practic, autoritățile europene vor să mute o parte importantă a responsabilității de la cumpărător către comercianții și platformele care intermediază vânzarea.

În cazul operatorilor care nu își respectă în mod repetat obligațiile, noul cadru prevede inclusiv sancțiuni financiare importante. În cazurile grave, amenzile pot ajunge până la 6% din valoarea anuală a importurilor realizate de companie.

Explozia cumpărăturilor online a schimbat radical volumul de muncă al autorităților vamale europene.

Potrivit datelor prezentate de Consiliul UE, în 2024 au intrat pe piața europeană aproximativ 4,6 miliarde de colete mici, iar 91% dintre acestea au provenit din China. Volumul acestor transporturi a determinat autoritățile europene să considere actualul sistem vamal insuficient pentru noua realitate a comerțului electronic.

Bruxelles-ul susține că măsurile sunt necesare și pentru a proteja comercianții europeni, care concurează cu produse foarte ieftine vândute direct consumatorilor din UE.

Pentru românii obișnuiți să comande produse ieftine din afara UE, efectul cel mai vizibil ar putea fi creșterea costului final al comenzilor.

Nu înseamnă însă că, din 1 noiembrie, fiecare român va primi automat o factură suplimentară pentru noua taxă. Responsabilitatea este pusă în primul rând în sarcina platformelor și comercianților.

Impactul asupra prețurilor va depinde de modul în care companiile vor alege să suporte noul cost. Acesta ar putea fi inclus în prețul produselor, în costurile de transport sau în alte taxe percepute la finalizarea comenzii.

Pentru consumator, însă, rezultatul poate fi același: comenzile foarte ieftine din afara Uniunii Europene devin tot mai puțin ieftine.

Proiectul Ordinii de zi a ședinței este publicat pe site-ul Consiliului Județean Bihor – www.cjbihor.ro

SECRETAR GENERAL AL JUDEŢULUI,

Mărioara Carmen Soltănel

Eventualele sugestii sau observaţii se vor depune în scris la Direcția Judeșeană de Mediu Bihor, Bd Dacia nr. 25/A, Oradea, Tel.: 0259/444590, Fax.: 0259/406588, e-mail: office@djmbh.anmap.gov.ro.

Advertorial: CH 28631

„Nu mai sunt fonduri”. Trebuie să plătesc analizele?

Este probabil una dintre cele mai cunoscute replici din sistemul medical. Pacientul primește bilet de trimitere, sună la laborator și află că fondurile pentru analizele decontate s-au terminat. Soluția nu este însă întotdeauna să scoată portofelul.

În primul rând, biletul nu îl leagă de un anumit laborator și nici de casa de asigurări cu care lucrează medicul care l-a trimis. Poate merge la un laborator sau centru de imagistică aflat în contract cu oricare dintre casele de asigurări de sănătate din țară.

Există însă situații în care răspunsul „nu mai avem fonduri” nu ar trebui să oprească investigația. Unele analize și investigații sunt plătite de CAS chiar și peste suma contractată de laborator. Pe bilet apar anumite marcaje care fac diferența.

Aici intră analizele de prevenție, marcate PREV 1-7, cele pentru monitorizarea unor boli cronice: oncologice, diabet, boli cardiovasculare, boli rare, neurologice, cerebrovasculare sau renale, cele necesare în sarcină și investigațiile pentru confirmarea unei suspiciuni de cancer.

Pentru monitorizarea bolilor cronice incluse în categoriile MONITOR, investigațiile trebuie efectuate în cel mult cinci zile de la solicitare. CNAS precizează explicit că aceste categorii se decontează peste valoarea de contract.

Cu alte cuvinte, nu orice bilet înseamnă că laboratorul este obligat să facă imediat și gratuit analizele, indiferent de fondurile disponibile. Dar nici toate biletele nu pot fi refuzate cu simpla explicație că „s-a terminat plafonul”. Merită verificat ce scrie pe trimitere.

Dar dacă nu mă doare nimic? Un om nu trebuie să aștepte să se îmbolnăvească pentru a intra pe ușa medicului. Sistemul decontează și consultații de prevenție, în funcție de vârstă și de riscurile fiecărui pacient.

Medicul de familie poate recomanda analize, iar biletele PREV fac parte tocmai dintre cele pentru care investigațiile se decontează peste valoarea contractată de laborator. Așadar, omul care se simte bine, dar vrea să afle dacă este într-adevăr bine, nu trebuie să pornească automat de la ideea că toate analizele preventive se fac pe banii lui.

Trebuie să mă întorc iar la medicul de familie?

O altă imagine cunoscută este cea a pacientului care pleacă de la specialist cu impresia că următorul pas înseamnă obligatoriu încă o vizită la medicul de familie, pentru o nouă hârtie. Biletul de trimitere rămâne regula pentru accesul la multe consultații de specialitate, dar există excepții.

Mai important pentru pacientul care a ajuns deja la specialist este ce se întâmplă după prima consultație. Dacă specialistul consideră că mai sunt necesare consultații pentru stabilirea diagnosticului sau tratamentului, pentru a doua și a treia consultație solicitate de acesta nu mai este nevoie de un nou bilet de trimitere.

Nici specialistul nu este doar o stație intermediară de la care bolnavul trebuie trimis înapoi la medicul de familie. În limitele specialității sale, acesta poate prescrie tratament, poate recomanda analize și investigații, poate elibera trimitere către o altă specialitate sau pentru internare și poate recomanda îngrijiri medicale ori paliative la domiciliu și dispozitive medicale.

Pentru pacientul vârstnic, diferența nu este una birocratică. Poate însemna un autobuz în minus, o coadă în minus și o zi în care nu trebuie să mai plece de acasă doar pentru a obține încă o trimitere.

Pentru ce plătim CAS?

Întrebarea apare cel mai des tocmai atunci când lucrurile nu funcționează: când programarea este peste câteva săptămâni, când un cabinet nu mai are fonduri sau când pacientul ajunge să plătească din buzunar. În asemenea momente este ușor să rămână cu impresia că asigurarea de sănătate îi oferă doar medicul de familie și câteva rețete compensate.

Pachetul este mult mai larg. Prin sistem sunt decontate, în condițiile prevăzute pentru fiecare serviciu, consultații la medicul de familie și la specialiști, analize de laborator, radiografii, ecografii, investigații Doppler și investigații complexe precum CT sau RMN, spitalizare, medicamente compensate, recuperare, îngrijiri la domiciliu, dispozitive medicale și o serie de servicii stomatologice.

Ghidul enumeră, de pildă, printre investigațiile ce pot fi decontate CT-ul, RMN-ul, scintigrafia și angiografia.

Asta nu înseamnă că orice serviciu medical este gratuit, la orice furnizor și în orice moment. Furnizorul trebuie, de regulă, să fie în contract cu CAS, unele servicii necesită trimitere, există servicii sunt decontate doar parțial, iar pentru altele există limite. CNAS enumeră explicit și servicii care nu sunt plătite din fondul asigurărilor.

Un exemplu mai puțin cunoscut apare chiar în cazul spitalizării. Într-un spital public, medicamentele, materialele sanitare și investigațiile necesare cazului trebuie asigurate de spital. Dacă pacientul ajunge să cumpere medicamente care ar fi trebuit să-i fie oferite gratuit în timpul internării, poate solicita rambursarea banilor de la spital.

Dar dentistul? Nici aici răspunsul nu este „CAS nu plătește nimic”. Există cabinete stomatologice care lucrează în contract cu casele de asigurări, iar pachetul cuprinde atât servicii decontate integral, cât și servicii pentru care adultul suportă o parte din cost.

Consultația stomatologică, o dată la 12 luni pentru un asigurat adult, dar și tratamentul unei carii simple sunt, de exemplu, decontate integral la tariful stabilit de sistem. Pentru alte intervenții, precum tratamentul unor afecțiuni pulpare sau obturația dintelui după un asemenea tratament, decontarea pentru adulți este parțială.

În 2026, suma orientativă lunară pentru medicii stomatologi a fost menținută la nivelul din ultimul trimestru al anului precedent. De aceea, faptul că un serviciu există în pachet nu înseamnă că orice dentist îl va efectua gratuit, oricând.

Și dacă nu ești asigurat?

Ultima situație este poate cea mai surprinzătoare: omul care nu mai este asigurat nu rămâne automat doar cu dreptul de a fi tratat într-o urgență. Există un pachet minimal, dar și servicii acordate neasiguraților în anumite situații.

Un exemplu important este prevenirea și depistarea cancerului. Persoanele neasigurate pot merge la medicul de familie pentru consultații preventive, iar dacă acesta consideră necesar, le poate trimite la analize gratuite.

Pentru cei între 18 și 39 de ani sunt prevăzute două consultații preventive pe an, iar după 40 de ani numărul poate ajunge la trei, în funcție de situația pacientului.

Dacă apare o suspiciune de cancer, traseul poate continua cu analize, investigații, consultație de specialitate și spitalizare de zi pentru stabilirea diagnosticului. CNAS arată că aceste servicii de prevenție, depistare și confirmare sunt accesibile gratuit și pentru persoanele neasigurate.

Iar din 2026, anumite persoane fără venituri incluse în Programul național de oncologie dobândesc calitatea de asigurat și beneficiază de întregul pachet de bază până la vindecarea afecțiunii oncologice.

Ghidul asiguratului nu poate face cozile mai scurte și nici nu poate găsi un loc liber la laborator. Poate însă scuti un pacient de un drum făcut degeaba sau de o plată pe care nu trebuia să o facă.

Pentru un om tânăr, obișnuit să caute legislația pe telefon, diferența poate părea mică. Pentru un bătrân bolnav, care strânge într-o folie fiecare bilet, rețetă și rezultat de analiză, faptul să știe la ce ușă trebuie să bată și ce are dreptul să ceară poate conta aproape la fel de mult ca hârtia pe care o ține în mână.

Dintre acestea, 12 sunt destinate tinerilor proveniți din grupuri și comunități marginalizate, iar șase vor fi folosite ca locuințe de serviciu pentru specialiștii din sănătate și învățământ.

Trei dintre apartamente sunt adaptate pentru persoane cu dizabilități și se află la parter. Apartamentele au fost construite la standard nZEB plus, cu un consum redus de energie.

Conform proiectului, necesarul de energie primară este cu cel puțin 20% mai mic decât cel prevăzut pentru clădirile nZEB. Respectarea acestor cerințe a fost confirmată prin certificatele de performanță energetică. Investiția a inclus și instalarea unui punct de reîncărcare lentă pentru vehicule electrice, cu două puncte de reîncărcare.

Potrivit primarului orașului Săcueni, Béres Csaba, procedura pentru repartizarea apartamentelor a început. Comisia a stabilit lista de prioritate, iar aceasta a fost aprobată de Consiliul Local, urmând ca locuințele să fie repartizate beneficiarilor.

„Sunt modificări pe care le facem relativ frecvent la listele de investiții, fie pentru trecerea unei investiții la categoria lucrări de la studii, fie pentru promovarea unor extinderi la categoria studii de fezabilitate, fie pentru promovarea unor dotări care sunt solicitate de colegi în timpul anului”, a precizat acesta.

Potrivit directorului societății, fondurile pentru investițiile promovate sunt luate de la lucrări care nu evoluează în ritmul estimat la începutul anului. Cea mai mare sumă redistribuită în actuala modificare merge către reabilitarea căminelor de vane, a racordurilor și compensatoarelor de pe strada Ady Endre, pe rețeaua primară de termoficare. Alocarea crește de la 146.000 de lei la 2,64 milioane de lei. Lucrările vor fi făcute etapizat, urmând să fie începute mai întâi căminele care au cele mai mari probleme, în timp ce celelalte intervenții vor fi programate pentru anul viitor.

„Este o lucrare pentru care s-a pregătit proiectul și acum a fost pusă ca lucrare pe lista de investiții, iar o parte din bani au fost alocați conform proiectului, pentru că nu se va realiza în acest an toată investiția”, ne-a spus directorul Călin Ungur.

În schimb, suma pentru racordul termic primar și montarea unui mini-punct termic la Liceul Teologic Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” scade de la 2,05 milioane de lei la 26.000 de lei. De asemenea, investiția pentru reabilitarea clădirilor celor 50 de puncte termice este redusă, de la 3,78 milioane de lei la 2,78 milioane de lei.

Programul include și investiții noi. Pentru alimentarea cu energie termică a Grădiniței nr. 52 și a Creșei nr. 3 „Tărâmul Fermecat”, de pe strada Călugăreni, sunt prevăzuți 524.000 de lei. O altă lucrare nouă, în valoare de 20.000 de lei, vizează extinderea rețelei termice de transport pe strada Lămâiței.

La investițiile din surse proprii, suma pentru parcul fotovoltaic de la Santăul Mic crește la 65.000 de lei, în timp ce fondurile pentru studii și proiecte sunt reduse la 55.000 de lei. Au fost ajustate și unele dotări, inclusiv achiziția unor cupe pentru buldoexcavatoare și a unui tăietor hidraulic pentru cabluri subterane.

Încătușat din cauza comportamentului violent

În după-amiaza de 26 martie 2024, o femeie i-a anunțat pe polițiști că soțul său o amenință și o căuta cu mașina prin oraș. La scurt timp, bărbatul a fost observat de un polițist conducându-și mașina prin piața agroalimentară Ștei și prin spatele clădirii primăriei orașului. Agentul l-a urmărit și l-a sunat pe un coleg de la Biroul Rutier căruia i-a cerut să oprească mașina condusă de pensionar.

Autoturismul a fost blocat de un echipaj de Poliție, care i-a cerut bărbatului de la volan actele personale și ale vehiculului. Conform informațiilor din hotărârea Judecătoriei Beiuș, conducătorul auto ar fi refuzat să prezinte documentele, „a început să fie agitat și să manifeste un comportament violent, încercând să se sustragă de la control”.

A fost încătușat de polițiștii care au simțit că miroase a alcool și i-au cerut să sufle în etilotest. Pensionarul ar fi acceptat, în urma verificărilor stabilindu-se că avea 0,71 mg/l alcool pur în aerul expirat, respectiv 1,50 g ‰ alcool pur în sânge. Bărbatul a explicat că băuse pălincă și, fără să se simtă afectat de alcool, a urcat la volan deoarece ar fi fost sunat de soția sa, care i-ar fi cerut să vină pe o stradă din oraș.

Acuzatul: nu era drum public

Pensionarul a susținut că nu a condus pe o șosea publică, ci pe un drum neasfaltat care trecea pe lângă calea ferată și pe lângă niște garaje. Anchetatorii au primit de la Primăria Ștei confirmarea că strada pe care a circulat bărbatul este un drum public neamenajat, pietruit, care a fost deschis circulației rutiere.

Polițiștii au constatat că șteianul avea permisul de conducere suspendat încă din urmă cu un an, când s-a dus să cumpere înghețată pentru nepoți, deși băuse anterior. Pentru acea faptă a fost trimis în judecată, iar în vara lui 2024 a și fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

Acea pedeapsă a fost contopită cu cele aplicate pentru acuzațiile de conducere cu permisul suspendat și sub influența alcoolului – faptele din martie 2024 -, fiind stabilită o condamnare finală la aproape 2 ani de închisoare, tot cu suspendare. Sentința dată recent de Judecătoria Beiuș nu a fost atacată, deocamdată, cu apel.

Aceasta investiție este o investiție nouă. Aceasta solicitare de aviz este conforma cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Persoanele care doresc să obțina informații suplimentare cu privire la solicitarea Avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menționată.

Persoanele care doresc să transmită observații, sugestii și recomandări se pot adresa solicitantului la adresa sus menționată sau pot înainta observații în termen de 5 zile de la data publicării la Administrația Bazinală de Apă Crișuri, str. Atelierelor, nr. 6-8, municipiul Oradea, județul Bihor.

CH28615