Potrivit IPJ Cluj, citat de sursă, conflictul ar fi pornit pe fondul geloziei. Agresorul l-ar fi abordat mai întâi pe actualul partener al fostei iubite, un tânăr de 18 ani, cu care ar fi avut un schimb tensionat de replici.

Ulterior, bărbatul s-a deplasat la locuința fostei concubine, în vârstă de 18 ani, unde ar fi pătruns cu forța și ar fi agresat-o. În momentul în care mama fetei și sora acesteia, o minoră de 16 ani, au intervenit pentru a o apăra, acestea au fost atacate cu un obiect tăietor-înțepător.

Citește știrea întreagă aici.

Până în prezent, în lac s-au acumulat aproximativ 2,8 milioane de metri cubi de apă. În această etapă de testare, specialiștii au stabilit un prag maxim de 5 milioane de metri cubi, echivalentul a circa 15% din capacitatea totală a acumulării.

Procesul de reumplere a început oficial odată cu vizita în teren a vicepremierului Tánczos Barna și a ministrei mediului Diana Buzoianu, moment considerat un pas important în proiectul de modernizare a barajului Leșu.

Potrivit reprezentanților ABA Crișuri, barajul Leșu este în prezent singurul baraj din România modernizat prin finanțare PNRR, investiția fiind considerată strategică atât pentru siguranța construcției hidrotehnice, cât și pentru gestionarea resurselor de apă din zonă.

FOTO: Acumularea Leșu a atins pragul de 10% grad de umplere, 26.05.2026

Specialiștii monitorizează permanent comportamentul construcției și al echipamentelor hidromecanice, iar până acum toate elementele funcționează în parametrii proiectați. Chiar dacă lacul este umplut doar în proporție de 10%, luciul de apă a devenit deja vizibil inclusiv din zona Coada Lacului, semn al transformării peisajului și al revenirii treptate a unuia dintre cele mai spectaculoase locuri din Apuseni.

„Suntem încrezători că atât procesul de acumulare a volumului de apă, cât și lucrările aflate în desfășurare la scara de pești vor decurge fără probleme. Va fi respectat termenul de finalizare aferent investițiilor prin PNRR, respectiv luna august. Monitorizăm permanent fiecare etapă, iar până în prezent comportarea barajului confirmă calitatea lucrărilor executate și respectarea tuturor standardelor de siguranță”, a declarat șeful ABA Crișuri, Pásztor Sándor.

Lacul de acumulare Leșu a fost golit în 2015, după descoperirea unor infiltrații care puneau în pericol siguranța barajului. Lucrările de reabilitare și modernizare au început în mai 2025 și se află acum în etapa finală de execuție.

Administrația Bazinală de Apă Crișuri anunță că va continua monitorizarea permanentă a acumulării și va informa publicul despre evoluția lucrărilor și a procesului de reumplere.

Expoziția semnată de Szabó Béla, „Pe urmele timpului trecut – Viața aventuroasă a lui Balassi Bálint”, reunește 16 lucrări color de mari dimensiuni care ilustrează locuri asociate momentelor semnificative din viața primului mare clasic al literaturii maghiare, oferind o interpretare vizuală a prezenței și spiritului său poetic. Textele cu caracter istorico-literar care însoțesc lucrările sunt realizate de istoricul literar Köszeghy Péter, recunoscut drept unul dintre cei mai importanți cercetători contemporani ai operei lui Balassi. Fotografiile se pot admira şi pe site-ul AIEFA.

Foto: Szabó Béla EFIAP

„Pentru mine, fotografia nu este nici muncă, nici hobby sau relaxare, ci un mod de viață. Sunt fotograf profesionist și artist independent. Din 1986 am colaborat cu publicațiile Kisalföld (1986–1991), Nyugati Hírlap (1991–1992), Új Hírek (1992–1993), Győr Városi Újság (1990–1995), revista teatral-culturală Győri Múzsa (1999–2002), Fotó Art Magazin (2003–2008), precum și cu revista Természetfotó Magazin (2002–2012), ca autor și editor. Din 1993 lucrez ca fotograf independent. Activitatea mea este diversă, însă fotografiez în principal natura și domeniul cultural. Între 1993 și 2001 am fost fotograful oficial al festivalurilor culturale ale orașului Győr, iar din 2000 sunt fotograful oficial al Salonului Internațional de Carte din Győr. Timp de un deceniu am fotografiat pentru Teatrul Național din Győr, iar din 2006 fotografiez pentru Baletul din Győr. De la înființarea Festivalului Maghiar de Dans și până în 2022 am fost fotograful oficial al acestuia”, precizează autorul.

Cea de-a doua expoziție, intitulată „Așa este”, reunește lucrări ale artistului fotograf Varga György din Győr și este instalată în sala de expoziții de la etajul Casei Léda. Lucrările expuse pot fi vizionate și pe site-ul AIEFA.

Din anul 2010, Varga György participă constant la concursuri fotografice naționale și internaționale, multe lucrări ale sale fiind premiate. În anul 2019 a fost selectat printre artiștii de valoare ai Asociației Art World Hungary. Este pasionat în special de fotografia de peisaj și de reprezentarea umană. Surprinde unicitatea, frumusețea și diversitatea peisajelor prin propria sa viziune artistică, iar prin portretele sale transmite emoții și destine umane.

„Prin prezentarea fotografiilor mele îmi doresc ca propria mea viziune să trezească sentimente și emoții în ceilalți. Prelucrarea și reprezentarea alb-negru este cea mai apropiată de universul meu interior. Fotografiile mele apar în numeroase publicații și cataloage tipărite.”

Prima sa expoziție personală, intitulată „Peisaje și oameni”, a avut loc în februarie 2020. În cadrul Federației Naționale a Grupurilor de Creație Fotografică din Ungaria a obținut distincțiile A-MAFOSZ și A-MAFOSZ/B în anii 2017–2018. Din partea Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP) a primit titlurile AFIAP și EFIAP în 2016, respectiv 2019.

Foto: Varga György EFIAP

Vernisajul expozițiilor va avea loc miercuri, 27 mai, de la ora 18:00, în prezența autorilor, în sala de expoziții de la parterul Casei Léda din Oradea. Deschiderea expoziției „Pe urmele timpului trecut – Viața aventuroasă a lui Balassi Bálint” a artistului Szabó Béla va avea loc la ora 18:00, urmată de vernisajul expoziției „Așa este” semnată de Varga György. Ambele evenimente vor fi însoțite de momente muzicale susținute de violistul Thurzó Sándor József, care va interpreta lucrări ale unor compozitori europeni.

Expozițiile pot fi vizitate până la data de 17 iunie, în zilele lucrătoare, între orele 09:00–14:00, intrarea fiind liberă. Totodată, datorită parteneriatului dintre AIEFA și OTL SA, lucrările expuse vor putea fi admirate și pe ecranele mijloacelor de transport public din Oradea.

„În urma activităților desfășurate, polițiștii au constatat o infracțiune în flagrant delict și au aplicat 12 sancțiuni contravenționale conform prevederilor Legii nr. 171/2010, cu amenzi în valoare totală de 21.000 de lei.

Totodată, ca măsură complementară, au fost confiscați 342,79 metri cubi de material lemnos, în valoare de 84.498 de lei”, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanții Poliției Bihor.

Peste 4.500 de metri cubi de lemn nedeclarați

Luni, 18 mai, polițiștii bihoreniși reprezentanții Gărzii Forestiere Oradea au controlat un depozit de lemne din localitatea Brădet, aparținând unei firme.

„În urma verificărilor, s-a stabilit că societatea deținea în minus 112,74 metri cubi de material lemnos, de diferite specii și sortimente și în plus 4,587 metri cubi de material lemnos de diferite specii. Diferențele reprezintă un procent de 54,89% raportat la stocul scriptic din SUMAL 2.0, valoarea totală fiind de 43.133 de lei

În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de deţinerea în depozite de către operatorul economic sau comerciant a unui volum total de materiale lemnoase pentru care diferenţa în plus sau în minus dintre volumul stocului fizic şi volumul stocului scriptic, înregistrat în sistemul informaţional integrat pentru păduri, depăşeşte 20%, raportat la stocul scriptic, dar nu mai puţin de 10 metri cubi, la momentul constatării faptei, conform Codului Silvic”, se arată în același comunicat,

Cei 4,587 metri cubi de material lemnos de diferite specii, găsiți în plus, au fost confiscați.

foto: Lemne în valoare de peste 84.000 de lei, confiscate în Bihor, 26.05.2026

Amendă de 10.000 de lei

În perioada 19 – 20 mai, în urma unui control desfășurat la depozitul unei scoietăți comerciale din localitatea Poienii de Jos, s-a constatat că firma deținea în plus 43,8 metri cubi de lemn rotund (specia cer) și în minus 8,08 metri cubi de material lemnos, de diferite specii și sortimente, conform Sumal 2.0, prejudiciul scriptic fiind de 17.170 de lei.

Societatea comercială a fost sancționată cu amendă de 10.000 de lei, dispunându-se confiscarea faptică a lemnului rotund și confiscarea valorică a cantității lipsă.

Transporturi de lemne fără proveniență legală

Joi, 21 mai, polițiștii bihoreni au constatat că, în perioada 24 februarie – 20 mai 2026, un bărbat de 26 de ani, din localitatea Dumbrava, în calitate de transportator autorizat, a efectuat 21 de transporturi de material lemnos pe raza județului Bihor.

„Acesta a transportat, cu o autoutilitară, cantitatea totală de 64,51 metri cubi de lemn de foc, fără proveniență legală. Persoana în cauză a fost sancționată contravențională cu amendă de 5.000 de lei, fiind dispusă și confiscarea valorică a lemnului, în valoare de 17.318 lei”, se mai arată în același comunicat de presă.

„Avem în vedere modernizarea spațiilor din interior, recompartimentarea acolo unde se impune și dotarea spațiilor cu echipamente moderne pentru activități specifice de orientare școlară și profesională.” a declarat Horea Abrudan.

Valoarea totală estimată a proiectului este de 5,2 milioane de lei, cu TVA inclus, din care aproximativ două milioane de lei vor fi alocate lucrărilor de amenajare a spațiului. Finanțarea ar urma să fie obținută printr-o cerere depusă la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Vicepreședintele CJ Bihor a subliniat că obiectivul principal al investiției nu este doar modernizarea unui imobil, ci sprijinirea elevilor în alegerea traseului educațional și profesional potrivit.

„Mulți dintre elevii județului nostru își aleg traseul educațional influențați de grupul din care fac parte, de ceea ce le spun profesorii sau părinții, fără să aibă la îndemână instrumente de evaluare a potențialului. Noi ne dorim ca ei să poată face alegeri bazate pe vocație și pe aptitudini.” a explicat Abrudan.

Concret, proiectul prevede utilizarea unor instrumente moderne de testare, platforme digitale și evaluări psihometrice, ale căror rezultate vor fi interpretate de specialiști împreună cu elevii și părinții. În cadrul centrului vor fi achiziționate atât teste dezvoltate de companii specializate și adaptate populației din România, cât și echipamente pentru evaluarea îndemânării sau a atenției distributive.

„Raportul obținut în urma acestor testări va fi prezentat părinților și elevilor de către profesori specialiști, pregătiți în acest sens, care fac parte din personalul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională.” a precizat vicepreședintele CJ.

Potrivit estimărilor administrației județene, între 3.700 și 4.000 de elevi aflați la finalul ciclului gimnazial ar putea beneficia anual de aceste testări de orientare școlară. Participarea la evaluări nu va fi obligatorie, însă autoritățile speră ca părinții să folosească rezultatele în alegerea liceului și a direcției profesionale pentru copii. Potrivit informațiilor transmise de vicepreședintele CJ, la testări ar urma să participe elevii care termină clasa a VII-a.

„Nu putem obliga pe nimeni, dar eu cred că orice părinte care dorește binele copilului lui va ține cont de rezultatele unei astfel de testări în alegerea traseului educațional.” a mai spus Horea Abrudan.

Dacă proiectul va fi aprobat și finanțarea obținută, centrul ar putea deveni funcțional la începutul anului școlar 2028–2029.

Potrivit raportului prezentat de inspectorul șef al IT ISCIR Oradea, Tică Certezeanu, în 2025 au fost procesate 3.712 cereri din totalul de 3.714 înregistrate, ceea ce înseamnă o rată de soluționare de 99,9%. Dintre acestea, 1.657 au fost gestionate direct de inspectorii de specialitate, iar 2.057 de compartimentele tehnice și administrative. Timpul mediu de răspuns a fost de șase zile pentru cereri și 12 zile pentru petiții.

Tică Certezeanu

Instituția a înregistrat și 18 petiții în cursul anului, cu 38% mai multe decât în 2024, însă niciuna nu a fost redirecționată către alte instituții.

Accidentele au scăzut, dar problemele persistă

În ceea ce privește autorizările, ISCIR Oradea a emis 1.462 de autorizații pentru personal de deservire. Cea mai mare categorie a fost reprezentată de stivuitoriști, cu 1.043 de autorizații, urmați de macaragii – 258. Au mai fost autorizați operatori GPL, fochiști, liftieri și laboranți pentru centrale termice.

Totodată, instituția a emis 336 de autorizații pentru sudori, dintre care 159 au fost autorizări noi, iar 177 prelungiri de valabilitate.

Raportul arată că numărul avariilor și accidentelor a scăzut de la 13 cazuri în 2024 la opt în 2025. Cu toate acestea, s-a înregistrat în continuare un deces.

Inspectorii ISCIR au identificat drept cauze principale utilizarea de personal neautorizat, manevrele incorecte ale utilajelor, defectele tehnice și neglijența în circulație. Printre situațiile semnalate se numără ridicarea persoanelor pe furcile stivuitoarelor, încărcături fixate necorespunzător sau utilizarea unor instalații vechi de peste 20 de ani.

În 2025, ISCIR Oradea a aplicat 14 sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor ajungând la 256.000 de lei. Cele mai mari sancțiuni au vizat deținătorii de instalații și echipamente, care au primit amenzi cumulate de 195.000 de lei.

Instituția a raportat venituri încasate de 1,615 milioane de lei și cheltuieli totale de aproximativ 116.000 de lei.

Conducerea ISCIR Oradea a anunțat că principalele direcții pentru 2026 sunt digitalizarea evidențelor și a documentelor, menținerea calității serviciilor și intensificarea campaniilor de prevenire a accidentelor. Accentul va fi pus pe informarea deținătorilor și utilizatorilor privind obligativitatea autorizării personalului și respectarea condițiilor legale de exploatare a instalațiilor.

În cadrul conferinței de presă organizate înaintea ședinței, președintele CJ Bihor, Mircea Mălan, a declarat că sumele au fost alocate în funcție de solicitările transmise de către primării, iar modul în care au fost alocați a fost agreat la nivel politic între grupurile partidelor care au consilieri județeni.

„Acești bani merg către primării pentru susținerea programelor de dezvoltare locală, pentru susținerea cofinanțărilor la proiectele de infrastructură, pentru acoperirea cheltuielilor pe care le au și care nu pot fi acoperite în mod justificat din venituri proprii. Am vorbit mereu despre faptul că ne propunem să dezvoltăm județul Bihor împreună, într-un mod unitar și integrat. Asta înseamnă că suntem interesați să dezvoltăm toate zonele județului Bihor în funcție de specificul fiecăreia, să ne referim la domeniile care ne interesează ca și comunitatea bihoreană și în același timp să implicăm toate primăriile. Această sumă către toate primăriile din județul Bihor, indiferent de culoarea politică a primarilor.” a declarat Mircea Mălan.

Astfel, comuna Abram primește 750.000 lei pentru capele, reparații la căminul cultural din Satu Barbă, stații de apă, pietruiri de străzi și investiții în energie, iar Petreu 100.000 lei pentru cămin cultural și amenajarea curții after-school. Aștileu beneficiază de 700.000 lei pentru rețea de gaze, drumuri și deszăpezire, în timp ce Aușeu primește 635.000 lei pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare. În Avram Iancu sunt alocați 216.000 lei pentru eficiență energetică la căminul cultural și reabilitarea bisericii ortodoxe, iar Balc primește 595.000 lei pentru energie regenerabilă, terenuri de sport, loc de joacă și extinderea parohiei reformate.

Batăr are alocați 236.000 lei pentru modernizarea străzilor și reabilitarea căminului cultural Arpășel, iar Biharia 100.000 lei pentru străzi și trotuare. Boianu Mare primește 206.000 lei pentru rețea de apă, canalizare și stație de epurare, Borod 226.000 lei pentru amenajarea curții centrului medical de permanență, iar Borș 100.000 lei pentru infrastructura liceului agroindustrial. Bratca are 206.000 lei pentru drumuri și străzi, iar Brusturi 600.000 lei pentru anexe, iluminat public, drumuri, foraje și reabilitări locale.

Budureasa primește 206.000 lei pentru dotarea cu autobasculantă, Buduslău 100.000 lei pentru sistemul de canalizare, iar Bulz 590.000 lei pentru reabilitarea primăriei și amenajarea unui parc. Buntești beneficiază de 820.000 lei pentru capele, școli, încălzire pe gaz, locuri de joacă și rețele de utilități. Căbești primește 206.000 lei pentru dispensar veterinar și grădiniță, Căpâlna 630.000 lei pentru drumuri, parcări și capele, iar Cărpinet 206.000 lei pentru rigole și scurgerea apelor.

Cefa are 610.000 lei pentru extinderea rețelei de gaze, Ceica 206.000 lei pentru asfaltarea curții școlii, iar Cetariu 550.000 lei pentru dispensar, școli și locuri de joacă. Cherechiu primește 100.000 lei pentru eficiență energetică la școală, Chișlaz 650.000 lei pentru cofinanțări și proiecte sociale și religioase, iar Ciumeghiu 236.000 lei pentru drumuri, alimentare cu apă și reabilitări parohiale. Câmpani are 465.000 lei pentru capelă, apă și canalizare, iar Cociuba Mare 765.000 lei pentru amenajarea zonei de agrement de la lacul Cărăsău.

Copăcel primește 206.000 lei pentru împrejmuirea școlii, Criștioru de Jos 570.000 lei pentru eficiență energetică, drumuri, parc și cămin cultural, iar Curățele 655.000 lei pentru biserică, drumuri și capelă. Curtuișeni are 212.500 lei pentru trotuare și teren de sport. Derna primește 206.000 lei pentru culte, canalizare și modernizarea drumului DC115, Diosig 100.000 lei pentru cabinete medicale, iar Dobrești 690.000 lei pentru școală, parc și drumuri. Drăgănești are 730.000 lei pentru cămine culturale și rigole, iar Drăgești 860.000 lei pentru apă,

gaze, școală și sală de evenimente funerare. Finiș primește 256.000 lei pentru clădirea poliției și proiecte comunitare, Gepiu 231.000 lei pentru modernizări de străzi, biserici și fotovoltaice, iar Girișu de Criș 266.000 lei pentru școală și lăcașuri de cult. Hidișelu de Sus are 680.000 lei pentru drumuri și eficiență energetică la primărie. Holod primește 710.000 lei pentru gospodărire de apă și drumuri, Husasău de Tinca 121.020 lei pentru stații de reîncărcare vehicule electrice, iar Ineu 206.000 lei pentru apă și canalizare.

Lazuri de Beiuș are 800.000 lei pentru infrastructură rutieră, utilaje și funcționare, iar Lăzăreni 770.000 lei pentru centru de zi și școală. Lugașu de Jos primește 125.000 lei pentru canalizare pluvială și drumuri, Lunca 206.000 lei pentru reparații de drumuri, Mădăras 660.000 lei pentru sediu de primărie, iar Măgești 620.000 lei pentru primărie, drumuri, iluminat și biserică. Nojorid are 920.000 lei pentru străzi, școli și utilități. Olcea primește 569.000 lei pentru șanțuri, parcuri și energie regenerabilă, Oșorhei 930.000 lei pentru drumuri, bază sportivă și utilități, iar Paleu 130.000 lei pentru stație de pompare.

Pietroasa are 206.000 lei pentru parcare la capelă, Pocola 206.000 lei pentru casă de ceremonii funerare, iar Pomezeu 216.000 lei pentru capelă, apă, sport și biserică. Popești primește 326.000 lei pentru teren sintetic și canalizare, Răbăgani 615.000 lei pentru PNRR și locuri de joacă, iar Remetea 345.530 lei pentru parc de aventură și proiecte culturale. Rieni are 900.000 lei pentru parcări, trotuare și alimentare cu gaz. Roșia primește 666.000 lei pentru dispensar și tabără de elevi, Roșiori 150.000 lei pentru asfaltări și centre culturale, Săcădat 206.000 lei pentru stații electrice, iar Sălard 100.000 lei pentru locuințe pentru tineri.

Sâmbăta are 630.000 lei pentru piste de biciclete, drumuri și utilaje. Sânmartin primește 221.000 lei pentru drumuri și biserici, Sâniob 100.000 lei pentru casă de nuntă, iar Sântandrei 1.200.000 lei pentru străzi, apă-canal, primărie și capelă. Sânnicolau Român are 650.000 lei pentru cămine culturale și școală. Sârbi primește 206.000 lei pentru sală de stare civilă, Spinuș 678.000 lei pentru iluminat, energie, dispensar, arhivare și funcționare, iar Suplacu de Barcău 256.000 lei pentru gaze și dotări sociale.

Șimian are 137.500 lei pentru primărie și cabinet stomatologic mobil. Șinteu primește 500.000 lei pentru drumuri și reabilitarea primăriei, Șoimi 550.000 lei pentru apă și poduri, iar Șuncuiuș 625.000 lei pentru drumuri, apă și parc. Tarcea are 87.500 lei pentru cămin cultural și grădiniță, Tămășeu 100.000 lei pentru supraveghere video și servicii administrative, iar Tărcaia 256.000 lei pentru primărie și moară comunală. Tăuteu primește 145.000 lei pentru gaze și bază sportivă, Țețchea 256.000 lei pentru rigole și pavaje, Tileagd 750.000 lei pentru cofinanțări și exproprieri, iar Tinca 880.000 lei pentru drumuri, școli și reabilitări de lăcașuri de cult.

Toboliu are 206.000 lei pentru rețea de gaze. Tulca primește 206.000 lei pentru sală de sport și grădiniță, Uileacu de Beiuș 256.000 lei pentru capelă și parc, iar Vadu Crișului 725.000 lei pentru drumuri, capelă, iluminat și siguranță publică. Viișoara are 100.000 lei pentru proiect de gaze, iar Vârciorog 660.000 lei pentru drumuri și rigole. Hotărârea aprobată de consilierii județeni bihoreni include și alocări importante pentru municipii și orașe din județ.

Astfel, municipiul Oradea primește 508.370 lei pentru amenajarea unor locuri de joacă la grădinițe și unități de învățământ, organizarea festivalului Festum Varadinum și lucrări la o casă de rugăciune aparținând Parohiei Unitariene Oradea. Fondurile sunt distribuite pentru amenajarea locului de joacă la Grădinița Evanghelică Lutherană, extinderea spațiilor de joacă la Liceul Reformat Lorántffy Zsuzsanna, Grădinița Betlehem din cadrul Liceului Teologic Baptist Emanuel, Liceul Teologic Romano-Catolic Szent Laszlo și Grădinița Orsolya.

Municipiul Salonta primește 315.000 lei pentru reparații la bisericile ortodoxe, romano-catolică și reformată, pentru activități culturale organizate de Asociația Culturală Arany Janos, pentru sprijinirea Fundației Pro Salonta și pentru evenimente culturale precum Carnavalul Florilor din sudul județului Bihor.

Municipiul Beiuș beneficiază de 1.060.000 lei, cea mai mare parte a sumei fiind destinată serviciilor publice, întreținerii spațiilor verzi și curățeniei urbane. Alte fonduri sunt alocate pentru sistemul de încălzire al bisericii reformate și pentru susținerea cultelor religioase prin Parohia Ortodoxă Beiuș. Municipiul Marghita primește 595.000 lei pentru amenajări și reabilitări la biserici și unități de învățământ, continuarea construcției unui sediu administrativ-social al Parohiei Ortodoxe Române Marghita, reabilitarea unei gospodării de apă pentru localitățile Cheț și Ghenetea, amenajarea unui loc de joacă la grădiniță, susținerea cluburilor sportive și organizarea festivalului Szabadság Fest.

Orașul Aleșd beneficiază de 980.000 lei pentru extinderea rețelelor electrice pe străzi noi, lucrări de alimentare cu energie electrică și spor de putere pentru proiectele aflate în implementare, introducerea rețelelor de apă și canalizare, realizarea canalizării pluviale în cartierul Șoimului și achiziția unui autovehicul destinat transportului alimentelor pentru grădiniță și școala cu predare în limba maghiară. De asemenea, sunt prevăzute fonduri pentru implementarea unui sistem de control acces în sediul primăriei.

Orașul Ștei are alocată suma de 870.000 lei pentru plata dobânzilor aferente creditelor, cheltuieli neeligibile, cofinanțări și corecții financiare necesare implementării proiectelor de dezvoltare aflate în derulare.

Orașul Nucet primește 800.000 lei pentru extinderea și modernizarea rețelelor de apă Nucet–Fânațe, servicii de proiectare pentru creșterea eficienței energetice la școala din Băița, sala de sport și clădirea creșei, reabilitarea stației de epurare din Vârtop, modernizarea sistemului de alimentare cu apă, înființarea unui parc fotovoltaic și realizarea unei instalații de transport pe cablu de tip teleschi. Orașul Valea lui Mihai beneficiază de 250.000 lei pentru procurarea și montarea unui post de transformare și echipamente electrice necesare funcționării unei creșe aflate în construcție.

Orașul Vașcău primește 206.000 lei pentru amenajarea unui teren sintetic, amenajarea curții primăriei, lucrări în piața agroalimentară și reabilitări de drumuri și asfaltări.

Orașul Săcueni are alocată suma de 259.100 lei pentru înființarea unui centru multifuncțional comunitar printr-un proiect AFIR și pentru organizarea de evenimente prin Asociația „Societas Pro Educatione Partium”. În total, alocările aprobate pentru municipii și orașe depășesc 3,3 milioane de lei.

Zilele trecute au fost demontate tuburile pentru a fi restaurate. Acestea au luat calea unui atelier din Hărman, judeţul Braşov, aparţinând Construcţii de Orgi şi Tâmplărie SRL, care a luat fiinţă în 2003 la inițiativa maistrului constructor de orgi Ferdinand Stemmer și cu ajutorul fundației elvețiene SSOR. Calitatea lucrărilor firmei este recunoscută atât pe plan intern cât și internațional, având lucrări atât în țară, cât şi în afara ei.

Preţul lucrării de restaurare este în valoare totală de 546.920,00 lei cu TVA inclusă, precizează directorul executiv Oradea Heritage, Alexandru Chira. Din această sumă, 150.000 de lei vor fi acoperiţi dintr-o sponsorizare din partea Rotary Club Oradea Art Nouveau – contract de sponsorizare semnat în 2025- restul sumei fiind acoperit din fondurile Fundaţiei Oradea Heritage. Termenul de finalizare a lucrării de restaurare este 31 martie 2027.

Începe restaurarea orgii din Sinagoga Neologă Sion

Din 2019, Rotary Club Oradea Art Nouveau şi-a propus să susţină integrarea orgii într-un proces de restaurare pentru a putea fi redată acestui frumos spaţiu al comunităţii. În ultimii ani, pentru realizarea acestui proiect, Rotary Club Oradea Art Nouveau a realizat mai multe acţiuni şi evenimente culturale de strângere de fonduri: proiecţia filmului „Exod de suflete”, „Muzică Klezmer pentru Orgă”, „Vinul şi Muzica”, „Dragobete Caritabil – Buletinista”, „Vis de Mai”- Bal Caritabil, proiectul „TUBi or not TUBi! That is the adoption!” prin care s-au putut adopta simbolic trei tuburi din orga Sinagogii Sion, şi evenimentul „The Sound of Heritage”.

„Mulțumim tuturor celor care ne-au fost alături la evenimentele organizate de noi pentru un proiect de suflet al clubului nostru: «Restaurarea orgii din Sinagoga Sion». Vă anunțăm cu bucurie că au demarat lucrările, tuburile au fost demontate și transportate către atelierul care se ocupă de refacerea lor, de aducerea lor în stare funcțională. Este un proiect demarat cu multă vreme în urmă și care acum devine realitate în parteneriat cu Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din Județul Bihor”, a anunţat Rotary Club Oradea Art Nouveau.

Cu sprijinul comunității orădene și cu implicarea Oradea Heritage, în curând vom putea participa la concerte de orgă în frumosul spaţiu al Sinagogii Sion.

În urma ședinței, au fost avizate următoarele restricții:

• Restricții de circulație pentru buna desfășurare a Festivalul Copiilor: Măsurile sunt valabile în perioada 31 mai – 1 iunie, între orele 10:00 – 22:00, în zonele Orășelul Copiilor, Cetatea Oradea și Parcul Barcăului.

• Închiderea străzii Greierelui: Activitățile dedicate Zilei Copilului din Parcul Barcăului vor avea loc exclusiv în data de 1 iunie, fiind estimată participarea a circa 2.000 de persoane. Pentru siguranța participanților și amplasarea infrastructurii evenimentului, se va închide circulației tronsonul de drum situat pe strada Greierelui. Restricția vizează segmentul care traversează Parcul Barcăului, între intersecția cu str. Barcăului (partea nordică) și sensul giratoriu format de str. Barcăului (partea sudică) și strada Zarandului. Solicitantul restricțiilor este APTOR.

• Restricții pe străzile Dragoș Vodă și Matei Corvin: Se vor institui restricții de circulație alternative pe o bandă de mers pentru executarea lucrărilor de vopsire a podului feroviar. Acestea vor avea loc pe strada Dragoș Vodă (DN1) în perioada 14 – 22 iunie și pe strada Matei Corvin (DN19) în perioada 4 – 13 iunie. Solicitantul este S.C. Webuild SPA, măsura fiind necesară pentru desfășurarea lucrărilor de vopsire a tablierului metalic, parte a proiectului de electrificare și reabilitare a liniei feroviare Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor.

Cristian Morar

Instituția funcționează ca structură teritorială a Autoritatea Rutieră Română, aflată în subordinea Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, având atribuții esențiale în licențierea operatorilor de transport, autorizarea școlilor de șoferi, gestionarea certificărilor profesionale și implementarea reglementărilor tehnice din domeniul transportului rutier.

În ceea ce privește activitatea de licențiere și autorizare, A.R.R. Bihor a emis în cursul anului 2025 un număr semnificativ de documente, inclusiv sute de licențe de transport rutier de mărfuri și persoane, precum și peste zece mii de copii conforme aferente vehiculelor aflate în circulație. De asemenea, au fost eliberate certificate pentru transport în cont propriu destinate instituțiilor publice și autorităților, reflectând un volum constant de solicitări din sectorul public și privat.

Un segment aflat în expansiune este transportul alternativ, unde, pentru platformele Uber și Bolt, au fost autorizați peste 500 de operatori, cu un parc auto de peste 1.300 de autoturisme și peste 2.000 de ecusoane emise. În același timp, activitatea din zona rent-a-car a continuat, fiind autorizați noi operatori și vehicule destinate acestui tip de servicii.

Pe segmentul certificărilor profesionale, compartimentul de eliberare carduri a procesat un volum ridicat de documente în 2025, incluzând mii de cartele tahograf pentru conducători auto și societăți de transport, sute de certificate ADR pentru transportul de mărfuri periculoase, precum și un număr important de atestate pentru conducători auto de marfă și persoane, manageri de transport, instructori auto și personal specializat în domeniul rutier. Activitatea reflectă o cerere constantă pentru calificare și conformare profesională în sectorul transporturilor.

În domeniul siguranței rutiere, A.R.R. Bihor a continuat colaborarea cu CNAIR S.A. și CESTRIN în cadrul proiectului de realizare a hărții digitale a riscului rutier. În acest context, au fost evaluați zeci de kilometri de drumuri naționale din Bihor, Sălaj și Arad, în cadrul unui demers care vizează îmbunătățirea siguranței infrastructurii rutiere.

Un element central al raportului îl reprezintă digitalizarea activității instituției. În anul 2025 au fost implementate soluții informatice pentru depunerea online a cererilor, gestionarea certificatelor profesionale, organizarea examinării practice și autorizarea școlilor de șoferi. Totodată, au fost extinse platformele publice care permit accesul în timp real la informații privind licențele, intermedierea transporturilor, autogările și transportul alternativ, ceea ce marchează o tranziție clară către servicii publice digitalizate și accesibile.