Compania de Apă Oradea informează consumatorii că marți, 18 august 2026, în intervalul orar 9:00–20:00, va fi întreruptă furnizarea apei potabile pentru realizarea unor lucrări la rețeaua de distribuție situată pe amplasamentul obiectivului de investiții „Coridorul de mobilitate Magheru–Republicii din Municipiul Oradea – Etapa II”.

Vor fi afectați de întreruperea furnizării apei consumatorii alimentați din Stația de Hidrofor 209, de pe următoarele străzi/artere:

• Piața București;
• Săvineștilor;
• Berzei;
• Ștefan cel Mare și adiacente – presiune scăzută.

Recomandăm consumatorilor afectați să își asigure rezervele de apă necesare pentru intervalul menționat. După reluarea furnizării, este posibil ca apa să prezinte temporar turbiditate. În această situație, recomandăm utilizarea apei doar în scopuri menajere, până la limpezirea completă.

Compania de Apă Oradea le mulțumește consumatorilor pentru înțelegere.

Cu respect,

Compania de Apă Oradea

Reducerea de 50% a fost prezentată ca fiind o ofertă finală, înainte de închiderea magazinului. Mulți clienți au profitat de moment pentru a-și achiziționa articole sportive, încălțăminte și echipamente la prețuri semnificativ mai mici.

foto: Cum a arătat un magazin dintr-un mall din Oradea după ce a anunțat că se închide, 17.08.2026

De ce se închide Hervis?

La finalul anului 2025, Bihon.ro a relatat că magazinele Hervis din România vor fi închise odată cu expirarea contractelor de închiriere.

În primăvara acestui an, informațiile publicate în presa economică arătau că magazinele Hervis din România ale căror contracte de închiriere ajung la final urmează să fie închise, în timp ce restul rețelei continuă să funcționeze.

În total, 49 de magazine din România și 29 din Ungaria, împreună cu toți angajații, vor intra sub administrarea Frasers Group, cunoscuți pentru brandul SportsDirect.

Conducerea Hervis a explicat că decizia reprezintă o schimbare de strategie și o repoziționare a brandului. Compania caută să se concentreze pe piețele considerate esențiale – Austria, Slovenia și Croația – și a susținut că România și Ungaria evoluează într-o direcție diferită față de ADN-ul brandului.

În ceea ce privește pregătirea proiectelor de infrastructură, Bolojan a explicat că există etape care nu pot fi eliminate și că durata acestora depinde inclusiv de instituțiile care trebuie să emită avizele. El a arătat că proiectele din zone cu restricții, cum este zona aeroportului, presupun studii, avize și dezbateri, iar timpul necesar pentru aceste proceduri nu poate fi redus foarte mult.

„În ceea ce privește pregătirea proiectelor, să știți că inevitabil pregătirea unor proiecte are o durată care nu poate fi scurtată foarte mult. Sigur, nu este totuna ca Autoritatea Aeronautică să-ți dea avizul pentru un pasaj în două luni sau în șase luni, pentru că contează și asta, dar inevitabil aceste proiecte de investiții în zone, de exemplu, cu restricții, cum suntem aici în zona aeroportului, au o anumită durată care nu poate fi limitată: studii, avize, dezbateri și așa mai departe.” a declarat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a spus că, dincolo de procedurile obligatorii, este important ca proiectele să fie urmărite permanent de instituțiile responsabile. În opinia sa, multe dintre problemele care apar pe parcurs pot fi rezolvate dacă există continuitate și dacă autoritățile intervin pentru a depăși obstacolele.

„Ceea ce v-am spus, necesită perseverență și urmărirea finalizării proiectului și colaborare, pentru că depinzi de terți. Deci aici e pur și simplu o problemă de a urmări proiectele, de a trece peste obstacole. Cei care fac asta le închid. Cei care nu-și organizează bine prioritățile, care nu depășesc obstacolele, se împotmolesc și am văzut asta.” a mai afirmat Bolojan.

În cazul drumului expres Oradea-Arad, Bolojan a explicat că întârzierea este legată în principal de situația financiară a proiectelor de investiții. El a susținut că una dintre problemele create în ultimii ani a fost semnarea unor contracte pentru lucrări într-un volum mult mai mare decât fondurile disponibile.

„În ceea ce privește începerea lucrărilor la drumul expres Arad-Oradea, trebuie să fim corecți cu românii și cu cetățenii din această parte de țară. Dau niște cifre rotunjite, una din erorile pe care le-am făcut în acești ani a fost supracontractarea lucrărilor de construcții și de investiții. De exemplu, la Ministerul Transporturilor am avut inițial un PNRR alocat de 7,4 miliarde și am semnat contracte de peste 19 miliarde de euro, după care în baza evaluării n-au mai rămas 7,4, au rămas 5,5. Deci, gândiți-vă că noi am semnat, am supracontractat în general pe toate axele, nu știu, transporturi sau pe rețele de apă și canalizare, 300% supracontractare.” a ținut să precizeze Bolojan.

Premierul interimar a explicat că semnarea contractelor nu este suficientă dacă statul nu poate asigura ulterior banii necesari pentru lucrări. În această situație, constructorii nu își pot organiza șantierele, iar lucrările ajung să fie întârziate.

„Când ai supracontractări de 300% trebuie să gândești ce faci, pentru că e simplu să le semnezi, dar e mai greu după aceea să le finanțezi, să le explici constructorilor de ce nu ai bani să-i plătești și lucrările băltesc. Ei nu pot să se organizeze cum trebuie, nu-și încasează banii, între timp inflația și ajustările funcționează, prețurile cresc foarte mult și, deci, una din dificultățile majore pe care le-am avut a fost să gestionăm acest volum mare de proiecte.” a explicat Bolojan.

În aceste condiții, Guvernul a decis să acorde prioritate proiectelor care erau deja începute și aveau lucrările în șantier, în special celor finanțate prin PNRR. Bolojan a spus că această măsură a fost necesară pentru ca România să nu piardă banii europeni.

„Tot ce era început deja și cu lucrările în șantier, tot ce ținea de PNRR a trebuit prioritizat ca să nu pierdem banii. Aceasta a fost prioritatea numărul unu. Ce nu a fost în PNRR și pentru care deci nu aveam bani, am dat ordinele de începere cu o anumită întârziere, care este calculată în funcție de posibilitățile bugetului.”, a spus premierul interimar.

În acest context, Bolojan a recunoscut că ordinul de începere pentru drumul expres Oradea-Arad a fost emis mai târziu decât ar fi fost posibil. El a spus că situația nu a fost una izolată, ci a făcut parte din modul în care au fost prioritizate proiectele de investiții.

„E adevărat, ordinul de începere pentru drumul expres Arad-Oradea, deși ar fi putut fi dat în vara anului trecut, când am fost în această situație s-a dat după doi ani de zile. Dar asta s-a întâmplat pentru toate proiectele. Trebuia să avem o regulă, că tot ce nu este început se începe cu o anumită întârziere, în așa fel încât atunci când încep lucrările constructorii să aibă garanția că au finanțări asigurate și că pot lucra într-o formulă organizată.” a spus Bolojan.

Premierul interimar a atras atenția că lipsa finanțării este una dintre cauzele pentru care unele șantiere din România nu avansează. El a spus că, pe lângă problemele administrative și constructorii care nu își fac treaba, există și situații în care lucrările sunt întârziate pentru că statul nu poate asigura plățile.

„Altfel ne batem joc de oameni, de constructori și de autorități. Vă rog să vă gândiți că avem multe șantiere unde vă întrebați, pe bună dreptate, de ce nu se lucrează. Bun, în afară de incapacitatea administrativă, în afară de constructori slabi, nu se lucrează multe lucruri pentru că nu vine finanțarea, și asta trebuie să evităm în anii următori. Acesta este motivul pentru care și în cazul acestui drum și în cazul altor proiecte a trebuit să începem cu întârziere.” a spus la finalul intervenției Ilie Bolojan.

Un proiect de peste 8 miliarde de lei

Drumul expres Arad–Oradea are 120,47 kilometri și este împărțit în trei loturi, toate având în prezent contracte de execuție semnate. Proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 și face parte din coridorul rutier european care va lega Marea Baltică de Marea Neagră și Marea Egee.

Lotul 1, dintre Oradea și Salonta, are 33,7 kilometri, la care se adaugă 5,3 kilometri pentru legătura cu DN 79. Contractul, în valoare de aproximativ 2,32 miliarde de lei fără TVA, a fost semnat în mai 2025 cu asocierea Precon Transilvania – Automagistral Pivden.

Lotul 2, dintre Salonta și Chișineu-Criș, are 39,7 kilometri și include încă 10 kilometri pentru legătura până la granița cu Ungaria și punctul de trecere a frontierei. Contractul, în valoare de aproximativ 2,76 miliarde de lei fără TVA, a fost semnat cu asocierea Onur Taahhut – Straco. Lucrările includ 26 de structuri, între care un pod de 1.091 de metri peste Crișul Alb.

Lotul 3, dintre Chișineu-Criș și Arad, este cel mai lung, cu 47,07 kilometri, plus 2,9 kilometri pentru legătura cu zona industrială Arad Vest. Contractul a fost semnat în 29 ianuarie 2026 cu constructorul turc Nurol, pentru 2,85 miliarde de lei fără TVA, iar durata de execuție este de 24 de luni.

foto: CJ Bihor/ Guvernul României

Cu o oră înainte ca primii șoferi să folosească cele două pasaje a fost organizată o conferință de presă La inaugurare au fost prezenți premierul interimar Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, primarul Oradiei, Florin Birta, reprezentanți ai CNAIR și patronul Selina, Beniamin Rus. Aceștia au vorbit despre modul în care a fost realizată investiția, timpul scurt de execuție și efectele pe care noile pasaje le vor avea asupra traficului. Contractul de finanțare pentru pasajul rutier subteran și cel pietonal are valoarea de 36.894.127,66 lei, inclusiv TVA, iar contractul aferent pasajului suprateran se ridică la 37.610.161,19 lei, inclusiv TVA finanțarea fiind asigurată prin PNRR.

Mircea Mălan a fost cel care a deschis seria declarațiilor și a precizat că cele două pasaje reprezintă al șaselea și al șaptelea proiect din cele opt pasaje pe care Consiliul Județean Bihor și-a propus să le construiască în această perioadă. Cinci dintre cele șase pasaje menționate de acesta sunt finanțate prin PNRR.

„Ne bucurăm că am reușit să finalizăm în termen aceste lucrări.” a declarat Mircea Mălan.

FOTO: Premierul Ilie Bolojan la inaugurarea celor două pasaje de pe Calea Aradului din Oradea, 17.08.2026

Potrivit acestuia, noile pasaje vor reduce timpul petrecut de șoferi în trafic și vor contribui la reducerea zgomotului și a poluării din zonă. El a precizat că lucrările au fost realizate inclusiv în perioada de caniculă, când muncitorii au continuat activitatea pentru respectarea termenelor. Președintele Consiliului Județean Bihor a mulțumit CNAIR, Primăriei Oradea, constructorului și echipelor care au lucrat pe șantier. Mălan a amintit în mod special colaborarea cu constructorul, asocierea Selina – Drum Asfalt, reprezentată de patronul Beniamin Rus.

„Am stabilit în toamna anului trecut împreună că, indiferent de vreme și de vremuri, suntem condamnați să terminăm aceste investiții la timp.” a spus Mălan.

Lucrările la pasajul subteran au început pe 26 ianuarie 2026 și au fost finalizate în mai puțin de șapte luni. Celălalt pasaj a fost început în 18 septembrie 2025 și a fost finalizat în mai puțin de un an. Mălan a mai precizat că a fost urmărită atât calitatea lucrărilor, cât și aspectul estetic și urbanistic al pasajelor, acestea fiind amplasate în municipiul Oradea. Reprezentantul CNAIR, Cristian Andrei a precizat că cele două pasaje de la Oradea fac parte dintr-un program național care cuprinde peste 40 de asemenea investiții.

Potrivit acestuia, zece pasaje din program sunt deja finalizate, iar alte șapte se află în diferite stadii de licitație. Cristian Andrei a explicat că proiectele au fost stabilite pe baza unor criterii tehnice, între care siguranța circulației, mobilitatea și reducerea poluării. Reprezentantul CNAIR a mai afirmat că siguranța rutieră a fost unul dintre principalele criterii în alegerea proiectelor, fiind luate în calcul zonele în care au existat accidente și cele în care traficul este foarte aglomerat. Cele două pasaje vor permite reducerea timpului de tranzitare și eliminarea staționării în anumite intersecții.

Potrivit reprezentantului CNAIR, pasajele sunt gândite și pentru a face legătura cu viitoarea rețea de autostrăzi și drumuri de mare viteză, fiind subliniat și rolul administrațiilor locale în derularea proiectului.

„Consiliul Județean, Zona Metropolitană Oradea și, nu în ultimul rând, Primăria Oradea au fost lângă noi de câte ori a fost nevoie.” a declarat Anghel. Beniamin Rus, patronul grupului de firme Selina, a vorbit despre dificultățile tehnice ale proiectului.

„Nu termenul a fost problema cea mai mare pentru noi, ci timpul.” a declarat Beniamin Rus.

foto: Inaugurare pasaje Calea Aradului, 17.08.2025

El a explicat că primii piloți au fost turnați în 26 ianuarie, iar lucrările de fundare au fost executate abia în luna mai. Pasajul suprateran are cinci deschideri și un sens giratoriu, iar pasajul subteran are peste 400 de metri. Pentru realizarea celui subteran au fost executați 830 de piloți și au fost folosite aproximativ 20.000 de tone de beton. Rus a precizat că, în cazul pasajului subteran, ritmul de lucru dorit a putut fi atins abia din luna mai, în condițiile în care traficul din zonă a continuat pe durata lucrărilor.

„Suntem la mijlocul lunii august și putem să spunem că, în mai puțin de șapte luni, am predat aceste proiecte și ne mândrim cu asta.” a spus Beniamin Rus.

Constructorul a precizat că toate contractele prin PNRR au fost închise și a mulțumit beneficiarilor, proiectanților, colaboratorilor și echipei care a lucrat la proiect. Rus a amintit și principiul după care funcționează compania.

„Nu promitem mai mult decât facem, dar ne străduim să facem mai mult decât promitem. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat de la trafic, praf, noroi uneori.” a mai spus Rus.

El a mulțumit reprezentanților Consiliului Județean, CNAIR, Guvernului și constructorului. Primarul a subliniat că fără finanțarea europeană administrațiile locale nu ar fi avut resursele necesare pentru construirea pasajelor.

„Aici este un proiect care a fost făcut într-un parteneriat Consiliul Județean, Guvernul României prin CNAIR și Primăria Oradea. Aceste lucrări, aceste pasaje au fost construite din finanțări europene.” a precizat Florin Birta.

Primarul Oradiei a explicat și modul în care va fi reorganizat traficul în această zonă. Potrivit acestuia, pasajele separă traficul de tranzit de cel local și permit circulația pe trei niveluri. Birta a spus că noua configurație va reduce timpul petrecut în trafic de cei care circulă spre aeroport și spre centrele comerciale din zonă.

„Traficul de centură este pe pasajul de deasupra, traficul de legătură dintre Oradea, Aeroport și zona metropolitană pe dedesubt, iar traficul local prin sensul giratoriu de deasupra acestui pasaj. Orădenii, bihorenii, locuitorii din zona metropolitană vor aprecia acest proiect pentru că nu vor mai sta în trafic.” a explicat primarul.

În intervenția sa, premierul interimar Ilie Bolojan a spus că cele două pasaje fac parte dintr-o rețea proiectată pentru descongestionarea traficului din zona metropolitană. El a arătat că investițiile ar trebui să ducă la mai puține accidente, un timp mai redus de așteptare și o circulație mai fluentă.

„Vă rog să vă gândiți că aceste pasaje sunt o realitate pentru că au fost proiectate acum 3-4 ani de zile și sunt finalizate astăzi. Suntem aici la rețeaua de pasaje proiectată în anii anteriori pentru a descongestiona intersecțiile din zona metropolitană. Această rețea de pasaje va aduce câștiguri importante în anii următori și, așa cum se vede, eforturile care s-au făcut inclusiv pentru atragerea banilor europeni în această perioadă.”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a ținut să mulțumească administrației locale pentru finalizarea lucrărilor în condițiile presiunii timpului și a vorbit despre importanța fondurilor europene pentru proiectele de infrastructură. În opinia premierului, colaborarea dintre autoritățile centrale și locale a fost unul dintre factorii care au permis realizarea investiției într-un timp scurt. El a explicat că, în cazul proiectelor de infrastructură, timpul se pierde adesea în etapele de pregătire, avizare și licitație. „

Această rețea de pasaje va aduce câștiguri importante în anii următori și, așa cum se vede, eforturile care s-au făcut inclusiv pentru atragerea banilor europeni în această perioadă. În acest caz se vede că rețeta pentru a livra rapid este această colaborare.” a spus Bolojan.

Bolojan a mai vorbit și despre mobilizarea constructorului în timpul lucrărilor. El a spus că, atunci când revenea la Oradea, o dată la două-trei săptămâni, vedea modificări de la o vizită la alta.

„Se vedea că se progresează, că se lucrează, și îi vedeam și sâmbăta și duminica, uneori și noaptea târziu.” a menționat premierul.

Potrivit lui Ilie Bolojan, noile pasaje, împreună cu proiectele de infrastructură derulate de Primăria Oradea în interiorul municipiului, vor contribui la reducerea aglomerației și a poluării.

„Consider că aceste lucrări și rețeaua pe care Primăria Oradea o are în lucru în interiorul orașului vor face ca mobilitatea în Oradea și în zona metropolitană să se îmbunătățească în anii următori”, a spus Bolojan.

Cele două pasaje deschise luni completează rețeaua de infrastructură rutieră construită în zona Oradiei pentru reducerea blocajelor și separarea fluxurilor de trafic. Potrivit reprezentantului CNAIR, aceste investiții sunt parte a unui program mai amplu, care urmărește inclusiv conectarea viitoare cu rețeaua de autostrăzi și drumuri de mare viteză.

Cei doi artiști promit o seară de neuitat, într-un format care îmbină stand-up comedy, dialoguri satirice și monologuri savuroase. Spectacolul mizează pe chimia specială dintre tată și fiu: pe de-o parte, autoironia și umorul tăios al lui Horațiu Mălăele, pe de alta, energia debordantă și povestirile pline de haz ale lui Bogdan. Publicul va asista atât la reflecții filozofice cu tentă umoristică, cât și la scheciuri alerte, într-o reprezentație gândită ca un elogiu adus puterii terapeutice a râsului.

Horațiu Mălăele este artistul „total”, combinând teatrul, filmul, artele vizuale și literatura. Este actor de teatru, film și televiziune, regizor teatral și de film, caricaturist și grafician, scriitor și publicist. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”. A interpretat peste 150 de roluri în teatrul de televiziune și radio și a regizat spectacole precum „Puricele”, „Cafeneaua”, „Carlo contra Carlo” sau „Revizorul”. Ca regizor de film, semnează „Nunta mută” (2007), „Funeralii fericite” (2013) și „Luca” (2020), iar ca actor a apărut în filme precum „Muntele ascuns”, „Secretul lui Bachus”, „Divorț… din dragoste” sau „Moromeții 2”.

Pasiunea sa pentru caricatură s-a concretizat în peste 3.000 de lucrări expuse în zeci de expoziții, în țară și peste hotare, iar la capitolul scris a publicat volume autobiografice precum „Horațiu despre Mălăele” și „Rătăciri”, fiind și redactor-șef al publicației satirice „Satirul”. Cariera sa a fost recompensată cu numeroase premii UNITER, un Premiu de Excelență la Comedy Cluj, o stea pe Aleea Celebrităților din București (2012), titlul de Cetățean de Onoare al Târgu-Jiului și un Doctor Honoris Causa (2017).

Bogdan Mălăele a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, dezvoltându-și de timpuriu tehnica actoricească și apetitul pentru comedie. Face parte din noul val al stand-up comedy-ului românesc, urcând constant pe scenele cluburilor și ale sălilor mari din țară, cu un umor direct, construit pe autoironie, relații de familie și absurdul vieții cotidiene. Joacă alături de tatăl său în producții independente apreciate, precum comedia „În valea cu parfum de flori și zumzet de albine…”, și a debutat și în film, apărând în pelicula „Luca” (2020), regizată chiar de Horațiu Mălăele.

Evenimentul beneficiază de sprijinul Consiliului Județean Bihor, al Primăriei Municipiului Oradea, al Asociației „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor”, precum și al partenerilor Hotel Continental Forum Oradea, Dolchérie Sweets & More, Wood Box, Indrie Adriana Simona I.I. și D&C Oradea (partener de mobilitate).

Pentru anul fiscal 2025, bonificația este de 3% din impozitul eligibil datorat. În cazul firmelor care au avut regimuri fiscale diferite în cursul anului, procedura prevede reguli distincte pentru calcularea sumei.

Practic, nu este suficient ca o companie să fi plătit impozitul principal. Pentru a beneficia de reducere trebuie să aibă o situație fiscală conformă la momentul verificării.

Trei condiții pe care ANAF le verifică

Prima condiție este legată de declarațiile fiscale. Firma trebuie să fi depus toate declarațiile prevăzute de propriul vector fiscal.

A doua condiție este plata integrală și la termen a impozitului pe profit sau a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2025.

A treia condiție poate fi cea mai importantă pentru firmele care au avut alte datorii la buget. La termenul legal de depunere a declarației relevante, contribuabilul nu trebuie să figureze cu alte obligații fiscale restante sau cu creanțe bugetare restante aflate în procedură de recuperare.

Cu alte cuvinte, bonificația este destinată companiilor care au avut o conduită fiscală fără restanțe la momentul de referință stabilit de procedură.

Unul dintre aspectele importante ale noii proceduri este că firmele nu trebuie să solicite separat bonificația. ANAF verifică din oficiu îndeplinirea condițiilor și emite o decizie de acordare.

Pentru plătitorii de impozit pe profit, verificarea are loc după expirarea termenului legal pentru depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit. În cazul microîntreprinderilor, momentul de referință este după expirarea termenului pentru declararea impozitului aferent trimestrului IV din 2025.

Decizia este întocmită de organul fiscal, aprobată de conducătorul acestuia și comunicată contribuabilului.

Reducerea poate fi pierdută ulterior

Bonificația este calculată prin aplicarea cotei de 3% la impozitul eligibil. De exemplu, pentru o firmă care are un impozit eligibil de 100.000 de lei, bonificația ar fi de 3.000 de lei.

Calculul poate fi însă diferit în anumite situații. Procedura stabilește reguli inclusiv pentru grupurile fiscale, firmele care au trecut de la regimul de microîntreprindere la impozit pe profit în 2025 și contribuabilii care datorează impozit minim pe cifra de afaceri.

În cazul sumelor redirecționate din impozitul pe profit potrivit legii, acestea nu intră în baza de calcul a bonificației. Deși vorbim despre o reducere de 3%, compania nu trebuie să se aștepte, în mod obișnuit, la o plată efectivă în contul bancar.

Suma acordată drept bonificație este folosită pentru compensarea altor obligații fiscale ale contribuabilului, conform regulilor din Codul de procedură fiscală.

Restituirea este posibilă doar în situațiile prevăzute de legislația fiscală, inclusiv în anumite cazuri în care intervine prescripția dreptului de a cere restituirea, iar suma nu a fost compensată cu alte obligații.

Faptul că ANAF a emis o decizie de acordare nu înseamnă că bonificația este imposibil de modificat ulterior. Dacă firma depune o declarație rectificativă care reduce impozitul pentru anul 2025, ANAF va recalcula și bonificația. Compania poate primi o nouă decizie, cu o sumă mai mică.

Și un control fiscal poate schimba situația. Dacă inspectorii stabilesc o obligație suplimentară de impozit care depășește 3%, bonificația acordată inițial este anulată. Aceeași măsură se aplică în cazul în care o declarație rectificativă arată că firma nu mai are nicio obligație fiscală pentru care fusese acordată reducerea.

Pentru firmele care se așteaptă la bonificație, cele mai importante verificări sunt legate de declarațiile fiscale, plata impozitelor și eventualele restanțe înregistrate la ANAF. Reducerea de 3% nu se acordă automat tuturor firmelor, ci numai celor care îndeplinesc condițiile stabilite prin procedură.

„Vedeți, de multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta, în care se încearcă această schemă”, a spus Ilie Bolojan.

El a adăugat că ‘atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, companii, în așa fel încât să rezolvi problemele’.

„Atunci când eram primar în Oradea și se reabilita sediul Curții de Apel Oradea, cineva trebuia să meargă să susțină (…) proiectul, cineva trebuia să rezolve problemele de racorduri la utilități, să se lucreze în paralel și atunci sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol (…). Așa este și în astfel de cazuri și mai mult de atât nu are rost să vă spun”, a declarat Bolojan.

Întâlnirile președintei CCR cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege, a precizat, duminică, CCR.

Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a transmis, sâmbătă, că respinge ‘ferm și categoric’ orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal.

sursa: Agerpres

Pe parcursul zilei de marți, în aceste regiuni sunt prognozate intensificări ale vântului și, pe alocuri, vijelii. Rafalele vor atinge viteze de 50-70 km/h.

La munte, în special la altitudini mari, vântul va sufla și mai puternic, iar rafalele vor depăși 80-90 km/h.

Atenționarea meteorologică intră în vigoare marți dimineață, la ora 10.00, și expiră în aceeași zi, la ora 21:00.

Totodată, ANM a emis pentru luni, 17 august, un Cod galben de caniculă și disconfort termic, valabil între orele 10:00 și 21:00, în Banat, Crișana, Maramureș, vestul și sud-vestul Olteniei, cea mai mare parte a Transilvaniei și nord-estul Moldovei. Temperaturile maxime vor ajunge la 33-37 de grade.

Începând de luni seara, de la ora 21:00, și până marți, la aceeași oră, este valabilă și o informare meteorologică pentru instabilitate atmosferică. Sunt prognozate intensificări ale vântului, averse torențiale, vijelii și grindină, iar marți vremea se va răci accentuat în nordul, centrul, vestul și sud-vestul țării, cu maxime mai mici cu peste 8-10 grade față de ziua precedentă.

După codul galben de caniculă, vremea se schimbă brusc în Bihor: urmează vijelii, ploi și răcire accentuată

Conducătorului auto i-au fost prelevate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză a fost întocmit dosar penal, iar în urma administrării probatoriului, polițiștii au dispus reținerea bărbatului, pentru 24 de ore, în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Bihor.

Cercetările continuă sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita, bărbatul fiind cercetat pentru conducere sub influența alcoolului.

Un adolescent de 17 ani, din Aleșd, a fost prins de polițiști în timp ce conducea un motociclu neînmatriculat, deși nu avea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

Tânărul a fost oprit în trafic în 16 august, la ora 13:45, pe DN 1, în localitatea Lugașu de Jos, de polițiștii Serviciului Rutier Bihor – Biroul Drumuri Naționale și Europene.

Pe numele său a fost deschis un dosar penal pentru conducerea unui vehicul neînmatriculat și conducerea unui vehicul fără permis. Polițiștii continuă cercetările în acest caz.

Alte trei persoane au fost depistate de polițiștii bihoreni conducând fără permis sau deși aveau dreptul de a conduce suspendat.

În dimineața zilei de 16 august, în jurul orei 08:30, polițiștii au oprit pe strada Uzinelor din Oradea o femeie de 29 de ani, din comuna Holod. În urma verificărilor, aceștia au constatat că femeia conducea un autoturism deși avea suspendat dreptul de a conduce pe drumurile publice.

Câteva ore mai târziu, în jurul orei 10:30, pe DN 1, în localitatea Borș, un bărbat de 50 de ani, din Oradea, a fost depistat la volanul unui autoturism, deși și în cazul său dreptul de a conduce era suspendat.

În aceeași zi, la ora 00:50, pe DJ 797, în localitatea Sântandrei, polițiștii Secției nr. 5 de Poliție Rurală Oradea au oprit o tânără de 17 ani, din comuna Ciumeghiu, care conducea un ATV fără să dețină permis pentru nicio categorie de vehicule.

În fiecare dintre cele trei cazuri, polițiștii au deschis dosare penale și continuă cercetările.

Doar prima clasată va obține calificarea în grupele principale (sezonul regulat) al Ligii Campionilor. În primul meci, CSM CSU Raiffeisen va întâlni AEK Petrolina Larnaca (Cipru).

„Familia Leilor” și Conducerea Clubului Sportiv Municipal Oradea organizează o excursie pentru suporterii care doresc să susțină echipa la Samokov. Deplasarea se va face cu autoturismele proprii.

„Familia Leilor pleacă la Samokov. Băieții noștri au nevoie de noi mai mult ca oricând. Între 16 și 20 septembrie, CSM CSU Raiffeisen Oradea joacă în turneul de calificare din Basketball Champions League, la Samokov, în Bulgaria, și au nevoie de 3 victorii ca să ajungă în grupele FIBA BCL. Noi mergem să-i susținem acolo! Facem deplasarea cu mașinile proprii și mutăm tribuna orădeană în Bulgaria. Cine vrea să vină alături de noi, să ne lase un mesaj privat. Acolo stabilim exact restul detaliilor – programul deplasării, costul biletelor pentru zilele de meci”, se arată în postarea de pe pagina de facebook a CSM Oradea.