Noua lege stabilește mai multe direcții pentru dezvoltarea sectorului. Printre acestea se numără modernizarea infrastructurii din stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice, diversificarea serviciilor oferite turiștilor și creșterea standardelor de calitate.

Un alt obiectiv îl reprezintă susținerea cercetării și inovării în domeniul turismului de sănătate. Sunt vizate, de asemenea, programele de formare profesională și dezvoltarea unor servicii care să combine componenta medicală cu cea turistică.

Legea pune accent și pe promovarea stațiunilor românești, atât pe piața internă, cât și în străinătate. Autoritățile vor trebui să urmărească dezvoltarea unor oferte turistice integrate și să adapteze strategia națională la evoluția cererii și la tendințele de pe piața internațională.

Una dintre diferențele importante față de forma inițială a proiectului este legată de bani. Propunerea legislativă a pornit cu ideea unor mecanisme financiare dedicate, inclusiv facilități fiscale și forme suplimentare de sprijin pentru investiții. În forma adoptată de Parlament, aceste instrumente nu au mai fost introduse ca măsuri distincte.

Finanțarea măsurilor de dezvoltare urmează să fie realizată prin instrumentele și programele existente, inclusiv prin planul de acțiune aferent strategiei naționale pentru dezvoltarea turismului balnear. Proiectul prevede și utilizarea fondurilor europene și a programelor naționale pentru investiții în infrastructură.

Prin urmare, recunoașterea turismului balnear drept domeniu strategic creează un cadru și stabilește direcții de acțiune, însă efectele concrete vor depinde de proiectele care vor fi finanțate și de modul în care Guvernul și autoritățile locale vor pune în aplicare strategia.

Proiectul trebuie promulgat și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

Cursurile anului școlar 2026-2027 au început pe 7 septembrie 2026, iar acordarea burselor continuă să se bazeze pe metodologia-cadru aprobată prin HG nr. 732/2025, cu modificările aplicabile noului an școlar.

Prima plată, pe 20 noiembrie

Potrivit metodologiei, bursele sunt plătite lunar de unitățile de învățământ, în data de 20, pentru luna precedentă. Dacă această dată cade într-o zi nelucrătoare, plata se face în ziua lucrătoare anterioară.

La începutul anului școlar, sumele aferente lunilor septembrie și octombrie sunt centralizate împreună. Cum 20 noiembrie 2026 cade într-o zi de vineri, aceasta este data la care ar urma să fie făcută prima plată, pentru ambele luni.

Până pe 20 octombrie, școlile trebuie să transmită inspectoratelor sumele estimate necesare, numărul beneficiarilor și repartizarea acestora pe categorii de burse. Până pe 25 octombrie, inspectoratele centralizează informațiile și le transmit Ministerului Educației și Cercetării.

Pe baza acestor solicitări și în limita bugetului aprobat, ministerul face deschiderile de credite bugetare, iar școlile virează efectiv banii către elevi.

Calendarul primei plăți este, astfel: 20 octombrie – școlile transmit datele inspectoratelor; 25 octombrie – inspectoratele trimit centralizarea ministerului; după centralizare – ministerul face deschiderile de credite; 20 noiembrie – sunt plătite bursele pentru septembrie și octombrie.

Ulterior, mecanismul se repetă lunar. Școlile transmit până în data de 20 sumele estimate și numărul beneficiarilor, inspectoratele trimit datele ministerului până pe 25, iar bursele sunt achitate în data de 20 a lunii următoare. Responsabilitatea pentru plata la termen revine ordonatorilor de credite ai unităților de învățământ.

Cât valorează bursele

Cuantumurile de referință pentru anul școlar 2026-2027 sunt de 450 de lei pe lună pentru bursa de merit și de câte 300 de lei pe lună pentru bursa socială și cea tehnologică.

Sumele pot fi suplimentate de unitățile de învățământ din fonduri acordate de autoritățile locale sau din alte venituri care pot fi folosite legal în acest scop.

Bursa socială se acordă și în perioadele de vacanță, în condițiile prevăzute de metodologia-cadru. În schimb, bursele de merit și cele tehnologice sunt legate în principal de perioada cursurilor, cu excepțiile prevăzute pentru elevii din clasele terminale și pentru perioadele de pregătire și susținere a examenelor.

Bursele pot fi achitate prin transfer bancar sau în numerar. Școlile nu pot obliga elevii sau părinții să deschidă un cont la o anumită bancă pentru încasarea banilor.

În ceea ce privește bursa de merit, cadrul actual prevede acordarea acesteia primilor 15% dintre elevii fiecărei clase care îndeplinesc criteriul de medie. Elevii care au aceeași medie cu ultimul beneficiar rezultat după aplicarea procentului sunt incluși suplimentar.

În metodologia aplicată în anul precedent, pragul de referință a fost media anuală de cel puțin 9,00. Sunt prevăzute și situații speciale pentru elevii de clasa a IX-a admiși pe baza rezultatelor obținute la anumite olimpiade naționale sau internaționale recunoscute de Ministerul Educației.

Termen și pentru școlile particulare și confesionale

Unitățile de învățământ particular și confesional care au elevi eligibili pentru bursele finanțate potrivit legii trebuie să transmită anual inspectoratelor, până pe 20 octombrie, sumele estimate și numărul beneficiarilor, pe categorii.

Tot până la această dată, în situațiile prevăzute de metodologie, informațiile necesare finanțării trebuie transmise și unităților administrativ-teritoriale pe raza cărora funcționează școlile.

Burse de merit de 450 de lei pentru elevi. Diriginții întocmesc listele beneficiarilor până pe 1 octombrie

De Moșii de toamnă, credincioșii își pomenesc membrii familiei și apropiații decedați. În biserici sunt săvârșite slujbe de pomenire, iar oamenii aduc pomelnice cu numele celor adormiți. În mod tradițional, pentru pomenirea celor morți se pregătesc colivă, colaci sau pâine, vin, lumânări și pomelnicul cu numele celor trecuți la cele veșnice, a transmis Alba24.

Coliva este unul dintre elementele specifice parastaselor și este legată de credința creștină în Înviere. Alături de colaci și vin, aceasta este folosită în cadrul slujbei de pomenire. După slujbă, credincioșii împart alimente de pomană, în memoria celor decedați.

Nu există o listă obligatorie a alimentelor care trebuie oferite. În funcție de tradiția familiei și de obiceiurile locale, pachetele pot conține pâine sau colaci, fructe, dulciuri și diferite feluri de mâncare.

Fiind o pomenire de toamnă, sunt oferite frecvent și fructe de sezon, precum mere, pere, struguri sau nuci. Unele familii pregătesc sarmale, friptură, orez, plăcinte sau alte preparate.

Din punct de vedere religios, importante sunt rugăciunea pentru cei adormiți și milostenia făcută în memoria lor, nu valoarea sau cantitatea alimentelor oferite. În acest an, Moșii de toamnă sunt înainte de începutul Postului Nașterii Domnului.

Moșii de toamnă și Luminația sunt două tradiții diferite

În special în Transilvania, Moșii de toamnă sunt uneori confundați cu Ziua Morților, cunoscută și sub numele de Luminația. Cele două nu reprezintă însă aceeași sărbătoare.

Moșii de toamnă aparțin tradiției ortodoxe. În schimb, tradiția de la începutul lunii noiembrie este legată de calendarul creștin occidental.

În calendarul romano-catolic, 1 noiembrie este Sărbătoarea Tuturor Sfinților, în timp ce 2 noiembrie este ziua dedicată Pomenirii tuturor credincioșilor răposați.

De ce se merge la cimitir de Luminație

În Transilvania și Banat s-a răspândit obiceiul ca oamenii să meargă la cimitir în jurul datei de 1 noiembrie, pentru a îngriji și împodobi mormintele și pentru a aprinde lumânări în memoria celor decedați. Tradiția este cunoscută în multe localități sub denumirea de Luminație.

De-a lungul timpului, obiceiul nu a mai rămas limitat la comunitățile romano-catolice. În numeroase localități din Ardeal, și familiile ortodoxe merg la cimitir, aprind lumânări și își pomenesc rudele decedate.

Din acest motiv, în limbajul popular, 1 noiembrie este numit frecvent „Ziua Morților”, deși în calendarul liturgic romano-catolic pomenirea tuturor credincioșilor răposați este pe 2 noiembrie.

În zilele premergătoare Luminației, mormintele sunt curățate și împodobite cu flori, în special cu crizanteme. Seara sunt aprinse lumânări și candele, iar familiile se reculeg la mormintele celor apropiați și se roagă pentru cei decedați.

De Sâmbăta Morților, accentul este pus pe slujba de pomenire și pe rugăciunea pentru cei adormiți. Credincioșii merg la biserică, dau pomelnice și participă la parastas, iar în multe cazuri merg ulterior și la cimitir, unde aprind lumânări sau candele.

Înaintea acestei zile, familiile obișnuiesc să curețe mormintele și să ducă flori. În anumite zone există și obiceiul de a evita unele treburi gospodărești în Sâmbăta Morților, însă acestea sunt tradiții populare locale și nu trebuie confundate cu rânduielile religioase.

Astfel, începutul lunii noiembrie aduce două momente distincte dedicate memoriei celor morți: Luminația, asociată în tradiția populară din Transilvania cu 1 noiembrie, și Moșii de toamnă, marcați în calendarul ortodox pe 7 noiembrie.

10:00 – „Micii conservatori: Cum păstrăm picturile muzeului”, atelier de educație muzeală pentru copii de 8-12 ani – Muzeul Țării Crișurilor Oradea

18:00 – „Instrumentele artei actorului pentru viața cotidiană”, curs de teatru coordonat de Sebastian Lupu pentru persoane de minimum 16 ani – TRM Academy, Piața Regele Ferdinand I nr. 6

19:00 – Seară de conversație în limba franceză, cu Francofilii orădeni – Petit Cafe

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția documentară „Nadia Comăneci – Drumul către perfecțiune” (expoziție temporară);
• Expoziția „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” a artistului Ioan Aurel Mureșan (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Cristina Farcaș „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorie între materie, lumină și memorie” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția „Exuvii” (expoziție temporară);
• Expoziția foto „Magia clipei” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
  Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Hope (Hope: Atacul final)

FOTO: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Această investiție este NOUĂ.

Ca rezultat al procesului de producție nu vor rezulta ape uzate.

Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Persoanele care doresc să obțină informații suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menționată.

Persoanele care doresc să transmită observații, sugestii și recomandări se pot adresa solicitantului, sau la adresa de email: secretariat@dac.rowater.ro , ing. Richard KUTZ, telefon 0770.682.364 din cadrul Serviciului Unitate de Implementare a Proiectelor, după data de 25.09.2026.

CH 28747

Practic, românii vor avea parte de o oră în plus de somn, iar ziua de 25 octombrie va avea 25 de ore. Schimbarea va modifica însă și intervalul de lumină naturală. Diminețile vor fi mai luminoase mai devreme, în timp ce seara se va întuneca cu aproximativ o oră mai repede.

În Uniunea Europeană, trecerea la ora standard are loc în ultima duminică din octombrie. În funcție de calendar, aceasta poate fi cuprinsă între 25 și 31 octombrie.

În 2026, ultima duminică a lunii este chiar 25 octombrie, ceea ce înseamnă că România va face schimbarea la cea mai timpurie dată permisă de actualul sistem.

Există și o particularitate a calendarului din acest an. Ambele schimbări de oră au loc cu o zi mai devreme decât în 2025.

Ora de vară a început în 2026 pe 29 martie, față de 30 martie în 2025, iar revenirea la ora standard va avea loc pe 25 octombrie, față de 26 octombrie anul trecut.

Ce se întâmplă cu ceasurile

În noaptea schimbării, ora 4:00 va deveni ora 3:00.

Majoritatea telefoanelor mobile, computerelor și dispozitivelor conectate la internet vor face automat trecerea la noua oră dacă este activată setarea pentru actualizarea automată a datei și orei.

În schimb, ceasurile clasice și unele aparate electrocasnice vor trebui reglate manual.

După schimbare, România va trece de la ora de vară a Europei de Est, EEST (UTC+3), la ora Europei de Est, EET (UTC+2), relatează Mediafax.

Citește întregul material aici.

Protestul face parte din campania națională „Educația nu se repară la croitorie”, inițiată de Consiliul Național al Elevilor. Participarea a fost voluntară, iar elevii care au dorit să se alăture acțiunii au fost îndemnați să poarte haine negre pe care le aveau deja, chiar și un singur articol vestimentar, fără întreruperea cursurilor.

„Prin participarea lor, elevii și-au făcut vocea auzită și și-au exprimat punctul de vedere cu privire la această propunere”, au transmis reprezentanții Consiliului Județean al Elevilor Bihor după desfășurarea protestului.

FOTO: Elevii din Bihor au protestat față de proiectul adoptat de Senat, 28.09.2026

Acțiunea a fost declanșată după ce Senatul a adoptat proiectul care prevede introducerea uniformelor obligatorii în unitățile de învățământ preuniversitar de stat. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, care este forul decizional.

Consiliul Național al Elevilor se opune măsurii și susține că uniformele nu rezolvă probleme precum inechitatea sau bullying-ul. Reprezentanții elevilor reclamă și faptul că nu au fost consultați înainte de adoptarea proiectului de către Senat.

Consiliul Județean al Elevilor Bihor este structura județeană de reprezentare a elevilor și funcționează ca parte a Consiliului Național al Elevilor.

Ca să se asigure că prejudiciul invocat de ANAF va fi achitat, instanța a menținut sechestrul asigurător pus de procurori încă din 2020 asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatei, alături de măsura popririi sumelor de bani deținute de aceasta.

Acuzația: mărfuri de 11 milioane de lei, nedeclarate în contabilitate

Potrivit rechizitoriului Parchetului Bihor, Florentina Pop a fost acuzată că, în calitate de administrator al unui SRL din Oradea, specializat în comerțul cu produse alimentare și băuturi, „a omis înregistrarea în evidenţele fiscale ale societăţii a operaţiunilor comerciale efectuate şi implicit veniturile obţinute din vânzarea către diferite societăţi comerciale şi persoane fizice române în perioada august 2010-octombrie 2015 a unor produse alimentare/nealimentare achiziţionate din Ungaria”.

Anchetatorii au stabilit că valoarea mărfurilor aduse în Ungaria și vândute clienților din România a depășit 11,3 milioane de lei, iar neînregistrarea acestora în contabilitatea firmei orădene ar fi cauzat bugetului de stat un prejudiciu de peste 2,7 milioane de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit. Din această sumă, femeia ar fi achitat, până în 2025, doar 19.500 de lei, se arată în informațiile cuprinse în încheierile instanței.

Inculpata, plângere împotriva împuternicitei sale

În replică, administratoarea inculpată pentru evaziune a susținut că, între 2010 și 2014, de contabilitatea societății se ocupa o persoană căreia i-a dat drept de semnătură în privința contului firmei și căreia i-a transmis toate documentele și sumele necesare plății obligațiilor fiscale. Femeia a explicat că abia în luna mai 2014 ar fi aflat că, în realitate, împuternicita sa nu ar fi evidențiat corect operațiunile comerciale derulate și și-ar fi însușit banii primiți pentru achitarea taxelor.

Florentina Pop a formulat plângere penală prin care a reclamat că a fost indusă în eroare de împuternicita ei și a precizat că nu a mai avut posibilitatea „remedierii imediate” a deficiențelor din contabilitate. A recunoscut că în sarcina sa poate fi reținut doar prejudiciul produs între 2014 și 2015, calculat de către un expert desemnat la puțin peste un milion de lei.

Dată la aproape de 6 ani de la înregistrarea dosarului la instanță, sentința Tribunalului Bihor poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la pronunțare.

„Vizitatorii” de locuințe

Printre infractorii bihoreni căutați pentru spargeri de locuințe se numără Claudiu Ciurar, un tânăr de 22 de ani, din Tinca, care a fost condamnat la 3 ani și 8 luni de închisoare, după ce a intrat locuința unui consătean plecat la muncă în Scoția și a furat bunuri în valoare de 5.000 de euro. Fapta a fost comisă în toamna anului 2022, când Ciurar a profitat de faptul că imobilul era nelocuit și a luat două televizoare, vaze, mașini de găurit, un flex, servicii de masă, covoare și perdele.

FOTO: Poliția Română

A vândut o parte din bunuri într-o piață din Oradea, dar când a fost prins l-a despăgubit pe proprietarul casei și chiar i-a oferit în plus 300 de euro. Nu a scăpat însă de pedeapsă, deoarece în cazierul lui mai figurau trei condamnări aplicate între 2023 și 2025, tot pentru furturi din imobile din Tinca.

Un alt spărgător de locuințe căutat de polițiștii din întreaga țară este Mădălin Lingurar, de 27 de ani, din Vadu Crișului. Acesta este dat în urmărire națională din februarie 2024, când a fost condamnat definitiv la 2 ani, 2 luni și 20 de zile de închisoare pentru un furt comis în urmă cu 6 ani, dintr-o casă din Vadu Crișului.

FOTO: Poliția Română

Tânărul a acționat atunci alături de alți cinci bărbați, iar pe lângă un motofierăstrău, topoare și cuțite, hoții au împărțit între ei toată pălinca găsită într-o pivniță și alimentele congelate păstrate într-o ladă frigorifică. Când a stabilit pedeapsa pentru Lingurar, instanța a ținut cont și de o condamnare anterioară, la 8 luni de închisoare, pentru conducere fără permis.

Un caz aparte este cel al lui Traian Covaci, un bărbat de 24 de ani, din Lupoaia, condamnat anul trecut, de Judecătoria Beiuș, la 2 ani de închisoare pentru furt. În luna martie 2022, alături de un văr al său, tânărul a mers cu două fete întâlnite la barul din sat și au întreținut raporturi sexuale în casa unui localnic plecat la muncă în străinătate.

După distracție, Covaci și vărul lui au furat un televizor și o boxă pe care le-au vândut în Oradea, iar cu banii primiți au închiriat o cameră la hotel, unde s-au distrat împreună cu două prostituate.

FOTO: Poliția Română

În noaptea următoare cei doi au revenit în aceeași casă, de unde au mai furat câteva bunuri, printre care un motofierăstrău, o motocositoare și un polizor, ceasuri și produse cosmetice. Le-au vândut unor localnici, spunând că le-au adus din străinătate, după care s-au ospătat la un restaurant.

Paznicul hoț

Și paznicul unei firme din Oradea a ajuns pe lista infractorilor dați în urmărire națională, după ce a furat 28.000 de lei dintr-un birou și i-a jucat pe toți la „păcănele”. În vârstă de 35 de ani, din Burzuc, Flaviu Claudiu Noja s-a autodenunțat după ce păgubitul a depus plângere la Poliție. A promis că va restitui toți banii luați, dar nu a făcut-o, iar în prezent se sustrage executării pedepsei de 9 luni de închisoare aplicată de Judecătoria Oradea în primăvara lui 2025.

Florin Noja (stânga), Béla Orosz (mijloc) și Attila Bela Jakab (dreapta)

Un alt bihorean care fuge de pedeapsă este Béla Orosz, de 52 de ani, din Petreu. În iunie 2025, acesta a fost condamnat definitiv la un 2 ani și jumătate de detenție, după ce a ajutat niște indivizi să transporte catalizatorul furat de la o mașină parcată lângă un atelier auto din Oradea și motorina sustrasă dintr-un utilaj. Chiar dacă hoții au rămas neidentificați, complicele Orosz a fost dovedit pe baza înregistrărilor făcute de o cameră de trafic de pe centura municipiului. Bărbatul a fost condamnat în trecut și pentru implicarea în transportul a 61 de migranți din România în Ungaria.

Orădeanul Attila Bela Jakab, în vârstă de 47 de ani, se sustrage executării unei pedepse de 220 de zile de detenție, aplicată pentru că nu și-a plătit o amendă de 2.200 de lei primită într-un dosar de furt dintr-un magazin. Bărbatul a luat de pe rafturi o sticlă de băutură, un gel de duș și câteva produse, iar după ce a fost prins și amendat, a preferat să fugă decât să plătească suma la care a fost obligat de instanță.

Trei hoațe din Bihor, pe lista urmăriților

Trei bihorence au ajuns în atenția Poliției pentru că fug de pedepsele aplicate pentru diferite furturi. Una dintre ele este Mariana Covaci, de 40 de ani, din Cociuba Mică, trimisă după gratii pentru 3 ani și 10 luni. Femeia a fost condamnată în 2020, de Judecătoria Salonta, pentru că a intrat într-o casă din localitatea Petid și a furat 4.400 de lei dintr-un sertar. La pronunțarea sentinței, judecătorii au ținut cont de o pedeapsă anterioară, primită de inculpată în 2019.

Mariana Covaci (stânga), Diana Vereș și Manuela Covaci (dreapta)

Cea de-a doua hoață din Bihor căutată de Poliția Română este Manuela Meda Covaci, de 34 de ani, din Vașcău. Aceasta se sustrage executării unei pedepse de 3 ani de închisoare aplicată de Judecătoria Beiuș în 2024 pentru un furt comis pe 21 iunie 2022, în localitatea Lunca. Atunci a intrat într-o locuință și a furat dintr-o cameră bijuterii din aur şi argint, dar şi mai multe gablonțuri, toate podoabele având o valoare estimată la 12.500 de lei.

Când polițiștii au venit a doua zi acasă la ea, hoața a încercat să fugă pe geam și a vrut să scape de lucrurile furate pe care le-a pus într-un pantof și l-a aruncat în grădină. Manuela Meda Covaci are antecedente penale, fiind anchetată pentru infracțiuni comise atât în țară, cât și în Franța.

A treia bihoreancă dată în urmărire națională pentru furt este Doina Vereș, de 50 de ani, din Leș, care are de executat un an, 3 luni și 20 de zile de detenție. Ea a fost condamnată în urmă cu 6 ani sub acuzația că, în 2014, alături de trei bărbați și o femeie, a sustras diferite produse dintr-un magazin. În cazierul său mai figura o pedeapsă pronunțată pentru fapte similare comise în București.

Pedepse: de la un an la 4 ani de închisoare

Cea mai aspră pedeapsă pe care trebuie să o execute un bihorean condamnat pentru furt și pus pe lista infractorilor căutați de Poliția Română este de 4 ani de detenție și figurează în cazierul lui Florin Teglaș, de 30 de ani, din Vașcău. De asemenea, polițiștii din întreaga țară sunt pe urmele lui Gheorghe Rusu (51 de ani), din Șauaieu, condamnat la 2 ani de închisoare, ale lui Nistor Rudi Berceni, în vârstă de 45 de ani, din Leș – care are de executat un an, 3 luni și 175 de zile de detenție– și beiușeanul József Attila Mácsai, de 27 ani (pedepsit cu internarea, timp de un an, într-un centru de detenție), cu toții judecați pentru furt calificat.

Florin Teglaș, Gheorghe Rusu, Nistor Berceni și Attila Mácsai (de la stânga la dreapta)

Acestora li se adaugă orădeanul László Marin Vad, de 57 de ani, care a fost dat în urmărire națională pentru că se sustrage executării unei pedepse de un an și 6 luni de închisoare pentru furt din societăți comerciale.

România are aproximativ 12.000 de peșteri cunoscute, unul dintre cele mai valoroase patrimonii carstice din Europa, iar pentru intervențiile în caz de accident există în prezent zece Servicii Salvamont Salvaspeo acreditate la nivel județean.

FOTO Salvaspeo România: exerciţii de salvare în mediu subteran speologic

Noutatea prezentată de cei doi specialiști este conexiunea video și de date realizată prin fibră optică și internet Starlink până la „punctul cald” unde este stabilizată victima. Stații de monitorizare cuplate la rănit transmit în timp real, direct din subteran, parametri vitali și EKG, alături de imagini video, către UPU Oradea. Salvaspeo caută în continuare finanțare pentru a face echipamentul mai compact și mai ușor de transportat pe trasee dificile.

„Punctul cald” este de fapt un adăpost improvizat, realizat cu folii de supraviețuire și o sursă de căldură — arzător sau lumânări rotunde — menit să prevină hipotermia, descrisă de Vietorisz și Frențiu drept cel mai mare pericol pentru un accidentat în peșteră, unde temperatura variază între 2 și 10 grade Celsius.

Cine devine salvator speolog

Pentru a deveni salvator de mediu subteran speologic este nevoie să ai peste18 ani, condiție fizică bună, lipsa antecedentelor penale și apartenența la un Serviciu Salvamont Salvaspeo județean. Parcursul pornește cu nivelul TSA1 (Tehnica Speologiei Alpine) la care înveţi tehnica parcurgerii peşterilor verticale (să foloseşti corzile, echipamentul speologic individual şi colectiv). continuă cu TSA2 la care se învaţă echiparea peşterilor verticale şi cum să conduci o echipă de începători în peşerile verticale. De predarea acestor tehnici se ocupă Şcoala Română de Speologie.

După absolvirea nivelului TSA2, cei care doresc să devină salvatori de mediu subteran speologic se pot adresa unui Serviciu de Salvare Speologică. Poţi să devii salvator de mediu subteran speologic şi să urmezi Şcoala Naţională Salvaspeo doar dacă eşti membru al unui Serviciu Salvamont, Salvaspeo din ţară. Cei care au deja pregătirea în domeniul speologic, sunt eligibili pentru a participa la Şcoala Naţională Salvaspeo, prima etapă, aceea de tehncian salvaspeo. Responsabilitaea nominalizării candidatului pentru şcoală îi revine consilierului tehnic judeţean, cel care conduce echipa salvaspeo din judeţul respectiv. Trebuie să fii şi acceptat de echipă ca fiind un bun practicant al speologiei.

În Bihor, principalele pepiniere de salvatori sunt cluburile de speologie Cristal Oradea și Speodava Ștei. Potrivit Adinei Vietorisz, fiecare tură de peșteră aduce experiență suplimentară echipei: „Cu fiecare tură de peșteră câștigă experiență, ceea ce ne ajută pe noi să clădim mai departe un salvator speolog bun, care poate fi acceptat de echipa noastră.”

Activitatea unui salvator de mediu subteran speologic nu se rezumă doar la peşteri ci şi la canioane unde tot tehnica salvaspeo se aplică, abruturi, avene, fisuri.

Pe partea de pregătire se desfăşoară anual exerciţii judeţene, regionale şi naţionale la care participă membrii echipelor Salvaspeo. Chiar dacă toţi salvatorii speologi sunt voluntari, aceştia participă activ la continua pregătire. De exerciţiile salvaspeo din judeţul Bihor se ocupă se ocupă Frenţiu Lucian şi Rus Tudor – directorii tehnici ai Salvaspeo România.

Anul acesta, după Şcoala Naţională Salvaspeo a avut loc un exerciţiu naţional la Peştera Topolniţa. Un exerciţiu se desfăşoară exact ca o acţiune de salvare, în peşteri în care se ştie că există flux turistic sau speologic, cu potenţial de risc, iar în urma intervenţiilor rezultă un plan de acţiune specific. După exerciţii, zonele dificile rămân echipate cu ancore de inox şi echipare de salvaspeo.

Desfășurarea unei intervenții

Orice club care organizează o tură de explorare notifică în prealabil serviciul județean Salvamont Salvaspeo, cu numărul persoanelor, peștera vizată și orele de prealarmă și alarmă. Dacă echipa nu iese la suprafață la ora stabilită, după una-două ore de așteptare se sună la 112. Recomandarea este ca o tură să aibă minimum patru persoane, astfel încât, în caz de accident, una să rămână cu victima, iar celelalte două să meargă după ajutor, semnalul de telefon lipsind complet în subteran.

La primirea alertei, serviciul județean mobilizează salvatorii disponibili prin grup de WhatsApp și trimite mai întâi o echipă de patrulă, care stabilizează victima, amenajează un punct cald și evaluează traseul de evacuare. Lângă gura peșterii se instalează un punct de comandă, unde salvatorii sosiți se înscriu, completează formularele și sunt repartizați în echipe, în funcție de calificare și starea fizică din acel moment. Prima echipă care intră este cea de ASV (asistență victimă), formată din salvatori speologi cu pregătire medicală sau, mai nou, medici urgentiști.

Comunicarea se realizează prin stații radio, dar și printr-un fir telefonic de aproximativ doi kilometri, la care se pot conecta telefoane cu baterie și microfon din orice punct al traseului, astfel încât punctul de comandă urmărește operațiunea în timp real. Evacuarea propriu-zisă se face pe tronsoane, victima fiind imobilizată pe targă și însoțită permanent de un membru al echipei ASV.

Cazuri extreme și cifre

Potrivit celor doi specialişti, primul accident de peșteră consemnat în România datează din 1951, soldat cu un deces; de atunci s-au înregistrat aproximativ 200 de accidente, provocate în principal de căderi de pietre, viituri, epuizare, hipotermie sau intoxicații cu monoxid de carbon.

Adina Vietorisz și Lucian Frențiu au amintit o intervenție de acum peste zece ani în Avenul Borțig din Padiș, unde un speolog polonez căzut la baza unui ghețar, cu multiple fracturi, a fost evacuat rapid pentru că echipa de salvatori se afla deja în zonă, la finalul unui exercițiu în Peștera Meziad.

În peșterile inundate, accesibile doar scafandrilor exploratori, intervin echipe specializate de scufundare, care necesită la rândul lor sprijin logistic pentru transportul echipamentului greu.

La nivel național, în serviciile Salvamont Salvaspeo activează peste 450 de voluntari. De exemplu, pentru un exercițiu de salvare cu targă de la cota -100, pe o galerie de 400 de metri, au fost mobilizați 50 de salvatori – 38 în subteran și 12 la suprafață.

Prevenție

Cei doi specialiști recomandă vizitatorilor peșterilor speo-turistice să meargă însoțiți de ghid, iar exploratorilor să se documenteze din timp asupra condițiilor din peșteră, să fie pregătită tehnic pentru peştera respectivă și să notifice serviciile Salvamont Salvaspeo despre planul turei.

Riscurile nu se limitează la subteran: și marșul de apropiere, pe munte, poate expune echipele la trăsnete, ploi torențiale sau căderi de pietre. „Buna pregătire a turei reduce mult riscul de producere a accidentelor”, au subliniat cei doi reprezentanți ai Salvaspeo România.