Programul este gândit pentru a-i ajuta pe prosumatori să păstreze o cantitate mai mare din energia produsă de propriile panouri și să o folosească atunci când producția fotovoltaică este redusă. În același timp, autoritățile urmăresc reducerea presiunii exercitate asupra rețelei electrice.

Finanțarea nerambursabilă poate ajunge la 15.000 de lei, TVA inclus, însă nu poate depăși 75% din valoarea eligibilă a proiectului.

Prin urmare, beneficiarul trebuie să vină cu cel puțin 25% din valoarea investiției. Dacă prețul final al echipamentelor și al lucrărilor este mai mare decât valoarea aprobată de AFM, diferența nu va putea fi solicitată ulterior de la stat.

Ghidul introduce și un plafon de cost de 1.250 de lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare, TVA inclus.

În finanțare pot intra bateria, instalarea și punerea acesteia în funcțiune, precum și TVA-ul aferent. Important este că sunt luate în calcul numai cheltuielile realizate după aprobarea finanțării. O baterie cumpărată înainte de aprobarea proiectului nu va putea fi decontată prin program.

Cine poate cere banii

Programul se adresează persoanelor fizice care sunt deja prosumatori la momentul înscrierii.

Așadar, simpla existență a unor panouri fotovoltaice pe locuință nu este suficientă. Solicitantul trebuie să poată demonstra oficial că are această calitate, prin documentele cerute în cadrul programului.

Există și o serie de condiții administrative. La adresa unde va fi instalată bateria nu trebuie să funcționeze un sediu social sau fiscal al unei firme ori al unui PFA și nu trebuie să se desfășoare activități profesionale, cu excepția situațiilor în care consumul aferent activității economice este separat și contorizat distinct.

Solicitantul trebuie, de asemenea, să nu aibă datorii restante la bugetul de stat sau la bugetul local.

O altă condiție importantă este ca la locul de consum să nu existe deja un sistem de stocare.

AFM nu lasă alegerea bateriei complet la latitudinea beneficiarului. Echipamentul trebuie să respecte mai multe cerințe tehnice.

Sistemul de stocare trebuie să fie nou și să aibă o capacitate de cel puțin 12 kWh. Sunt acceptate tehnologii precum Li-Ion, LiFePO4 și Na-Ion sau alte tehnologii echivalente care nu folosesc plumb.

Acumulatorii pe bază de plumb-acid sunt excluși.

Bateria trebuie să aibă o garanție de minimum cinci ani și să suporte cel puțin 3.000 de cicluri de încărcare-descărcare. Totodată, componentele utilizate trebuie să fie certificate de organisme acreditate.

Atenție la invertorul hibrid

Un aspect important pentru proprietarii de panouri este compatibilitatea instalației existente.

Pentru ca bateria să poată fi utilizată, sistemul fotovoltaic trebuie să dispună de un **invertor hibrid compatibil**. Costul acestui echipament nu este acoperit de programul AFM.

Dacă instalația existentă nu îndeplinește această condiție, beneficiarul poate achiziționa și instala invertorul pe cheltuiala proprie, până la momentul punerii în funcțiune a sistemului de stocare.

Înscrierea se va face online, prin platforma pusă la dispoziție de AFM. Fiecare persoană va putea depune o singură solicitare într-o sesiune și pentru un singur loc de consum.

Printre documentele necesare se numără cererea de finanțare, actul de identitate, certificatele fiscale, documentele care atestă calitatea de prosumator, certificatul de racordare și o factură recentă de energie electrică.

Un detaliu tehnic poate face însă diferența dintre un dosar acceptat și unul respins.

Documentele emise electronic de autorități trebuie încărcate în aplicație în forma lor electronică originală. Printarea unui certificat electronic și încărcarea unei scanări sau fotografii a acestuia nu este suficientă și poate duce la respingerea cererii.

Nu contează doar viteza de înscriere

Programul nu funcționează pe principiul „primul venit, primul servit”. Proiectele vor fi ordonate în funcție de un punctaj de maximum 100 de puncte.

Cea mai mare pondere o au două criterii: contribuția proprie și capacitatea bateriei, fiecare putând aduce până la 40 de puncte.

Alte 20 de puncte sunt acordate în funcție de puterea instalației fotovoltaice existente, calculată în kW, până la limita de 20 kW.

Cu alte cuvinte, un solicitant care își asumă o contribuție financiară mai mare și solicită o capacitate de stocare mai mare poate obține un punctaj superior.

Datele declarate la înscriere trebuie însă susținute ulterior prin documente. Dacă verificările AFM arată că informațiile declarate au dus la obținerea unui punctaj necuvenit, proiectul poate fi respins, fără recalcularea punctajului.

În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea se va face succesiv în funcție de valoarea contribuției proprii, capacitatea bateriei, puterea instalației fotovoltaice și, în ultimă instanță, momentul înscrierii.

Ce se întâmplă după aprobarea finanțării

Beneficiarii ale căror proiecte sunt aprobate au la dispoziție 90 de zile pentru a selecta un instalator validat în platforma AFM. Dacă acest pas nu este făcut la timp, finanțarea este considerată abandonată.

Implementarea proiectului trebuie realizată, în principiu, în maximum 12 luni de la aprobare. În această perioadă bateria trebuie instalată și pusă în funcțiune, iar documentele privind racordarea instalației trebuie actualizate.

În anumite condiții, termenul poate ajunge la 18 luni, dacă beneficiarul demonstrează că a început procedura pentru actualizarea certificatului de racordare în intervalul inițial de 12 luni.

După emiterea noului certificat de racordare începe o perioadă de monitorizare de un an. În acest interval, beneficiarul trebuie să păstreze sistemul de stocare funcțional și să permită verificările prevăzute în program.

Programul se află, în această etapă, în consultare publică, astfel că forma finală a regulilor și calendarul efectiv al înscrierilor trebuie urmărite în comunicările oficiale ale AFM.

Pregătirea pentru pensionare nu ar trebui să înceapă în momentul depunerii dosarului. O verificare făcută din timp în evidențele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) poate scoate la iveală luni lipsă, venituri raportate greșit sau alte neconcordanțe care trebuie lămurite înainte de stabilirea drepturilor.

Prin contul personal de pe portalul CNPP, asigurații pot vedea informațiile existente în sistem pentru perioadele de activitate înregistrate după 1 aprilie 2001. Datele provin din declarațiile transmise de angajatori și pot fi comparate cu documentele pe care salariatul le păstrează.

Secțiunea dedicată datelor personale din sistemul public de pensii oferă acces la mai multe informații referitoare la activitatea profesională.

În funcție de perioada verificată și de datele existente în sistem, pot fi consultate stagiile de cotizare, informațiile lunare raportate de angajatori prin declarațiile nominale, veniturile luate în calcul, numărul zilelor lucrate și anumite date privind condițiile de muncă.

Pentru perioadele mai recente, informațiile sunt preluate din Declarația 112 transmisă de angajatori către autoritățile fiscale.

Aceste date sunt importante deoarece venitul asigurat stă la baza stabilirii punctajului lunar, iar perioadele recunoscute contribuie la stabilirea stagiului necesar pentru pensionare.

Una dintre cele mai importante verificări este identificarea lunilor care lipsesc din evidență.

O perioadă de activitate poate să nu apară din mai multe motive: angajatorul nu a transmis declarația, aceasta conține erori sau datele de identificare nu au permis asocierea corectă a informațiilor cu persoana asigurată.

Există însă și situații în care lipsa unei luni este justificată. Concediul fără plată, suspendarea contractului sau alte perioade în care nu s-au datorat contribuții pot explica de ce o anumită perioadă nu este înregistrată ca stagiu contributiv.

De asemenea, datele pot fi modificate ulterior prin declarații rectificative. Prin urmare, o situație consultată la un anumit moment poate fi diferită după actualizarea bazei de date.

Cum trebuie verificat istoricul de muncă

O verificare atentă presupune mai mult decât simpla numărare a lunilor afișate în cont.

Pentru fiecare angajator și perioadă de activitate, este utilă compararea datelor din CNPP cu documentele personale: contracte de muncă, acte adiționale, adeverințe de vechime, documente salariale și alte acte care dovedesc activitatea.

Trebuie urmărite în special:

• perioada în care a fost desfășurată activitatea;
• data începerii și data încetării contractului;
• numărul zilelor raportate;
• venitul declarat;
• condițiile de muncă;
• eventualele perioade de suspendare sau întrerupere.

Orice diferență care nu poate fi explicată prin situația reală a contractului merită verificată din timp.

Atenție: CNPP nu arată dacă firma și-a achitat efectiv toate taxele

Există o diferență importantă între contribuțiile declarate și situația fiscală a angajatorului.

Datele disponibile în sistemul CNPP reflectă, în principal, informațiile transmise prin declarațiile nominale. Portalul nu trebuie interpretat ca un instrument prin care salariatul poate verifica întreaga situație fiscală a angajatorului sau toate operațiunile de colectare a contribuțiilor.

Evidența și stabilirea drepturilor de pensie intră în sfera CNPP, în timp ce colectarea efectivă a obligațiilor fiscale și urmărirea încasării acestora țin de competența autorităților fiscale.

Prin urmare, faptul că o informație apare în cont nu trebuie confundat cu o verificare completă a situației fiscale a firmei.

Perioadele de muncă de dinainte de 1 aprilie 2001 sunt evidențiate diferit.

Acestea nu trebuie căutate în raportul lunar construit pe baza declarațiilor transmise după introducerea sistemului electronic. Pentru vechimea anterioară, documentele clasice, în special carnetul de muncă, rămân importante.

Dacă anumite perioade nu mai pot fi dovedite prin carnetul de muncă, pot fi necesare adeverințe eliberate de fostul angajator, de deținătorul arhivei sau, după caz, de un operator autorizat.

Tocmai de aceea, documentele originale privind vechimea, sporurile și condițiile de muncă ar trebui păstrate cu grijă. Ele pot deveni esențiale atunci când informațiile existente în sistemul electronic sunt incomplete.

Cum îți faci cont pe portalul CNPP

Pentru a avea acces la informațiile personale, solicitantul trebuie să urmeze procedura stabilită de CNPP pentru crearea contului.

Formularul de creare a contului poate fi completat cu datele personale și cele referitoare la actul de identitate.

Cererea semnată olograf se poate depune personal la o casă teritorială de pensii, împreună cu actul de identitate. Persoanele care dețin o semnătură electronică calificată au posibilitatea de a semna formularul și de a-l transmite electronic, împreună cu documentele solicitate.

După aprobarea cererii, utilizatorul primește instrucțiunile necesare pentru activarea contului și stabilirea parolei.

Pentru situațiile în care este nevoie de un document oficial, informațiile privind stagiul realizat după 1 aprilie 2001 pot fi solicitate și sub forma unei adeverințe emise de casa teritorială de pensii.

Solicitarea poate fi transmisă prin mijloacele puse la dispoziție de instituție, inclusiv electronic, prin poștă sau prin depunere personală, în funcție de procedura aplicabilă.

Persoanele care au deja cont electronic pot consulta informațiile direct în profilul personal.

În același timp, anumite acte din dosarul de pensionare au o importanță mult mai mare și ar trebui păstrate cu grijă pe termen lung.

Cunoscut popular drept „talonul mov”, documentul transmis pensionarului conține informații despre drepturile bănești achitate într-o anumită lună.

Acesta poate permite verificarea sumei încasate, dar și a eventualelor rețineri sau modificări aplicate pensiei. În funcție de situația beneficiarului, pe document pot apărea inclusiv alte drepturi sau indemnizații plătite prin intermediul sistemului de pensii.

Talonul lunar nu trebuie însă confundat cu decizia de pensionare.

Decizia este documentul prin care casa de pensii stabilește dreptul la pensie și elementele care au stat la baza acordării acesteia. Tocmai de aceea, decizia de pensionare are o importanță mult mai mare decât un cupon lunar și trebuie păstrată în dosarul personal.

Este obligatoriu să fie păstrate toate taloanele lunare?

Nu există o regulă generală care să îi oblige pe pensionari să păstreze acasă, pentru tot restul vieții, fiecare talon primit.

Practic, pensionarul nu trebuie să transforme locuința într-o arhivă de cupoane. Cu toate acestea, aruncarea imediată a documentului primit în fiecare lună nu este cea mai bună idee.

Cel mai recent talon poate fi util atunci când trebuie demonstrat venitul lunar sau statutul de pensionar. De asemenea, este recomandată păstrarea cupoanelor care arată modificări importante ale pensiei, diferențe de plată, sume achitate retroactiv ori rețineri care nu apar în mod obișnuit.

Aceste documente pot fi folositoare și atunci când pensionarul observă o diferență între suma pe care se aștepta să o primească și cea efectiv achitată.

Unul dintre cele mai importante motive pentru care talonul nu ar trebui aruncat imediat este faptul că poate servi drept dovadă a venitului.

În funcție de procedura administrativă, instituția la care este depusă o cerere poate solicita documente care să demonstreze veniturile persoanei. În unele situații poate fi cerut chiar cel mai recent talon de pensie, în timp ce alte instituții pot accepta o adeverință sau un document echivalent.

De aceea, cerințele trebuie verificate de fiecare dată la instituția unde este depus dosarul. Talonul nu reprezintă automat un document obligatoriu pentru orice solicitare administrativă.

Este cu atât mai important în situațiile în care venitul pensionarului este relevant pentru acordarea unui anumit serviciu, sprijin sau beneficiu.

Talonul electronic poate înlocui documentul pe hârtie

Pensionarii care își încasează pensia în cont bancar au și posibilitatea de a primi documentul de informare în format electronic, prin intermediul serviciilor puse la dispoziție de Casa Națională de Pensii Publice.

Legislația în vigoare prevede că documentul de informare transmis electronic are aceeași valoare juridică precum cel transmis pe suport fizic. Mai mult, documentul electronic este recunoscut ca document valid în relația cu instituțiile și autoritățile publice. ([Portal Legislativ][1])

Asta înseamnă că, în situațiile în care este solicitat talonul, existența lui în format electronic poate fi suficientă, fără ca pensionarul să fie obligat să prezinte neapărat varianta tipărită.

Pentru cei care preferă să păstreze documentele în format digital, taloanele pot fi salvate într-un spațiu sigur și arhivate pe luni sau ani.

CNPP precizează că, în cazul pensionarilor care primesc pensia în cont curent sau pe card și nu au fost găsiți la domiciliu, documentele de informare nesolicitate sunt păstrate inițial la oficiul poștal până la sfârșitul lunii.

Ulterior, taloanele sunt arhivate la nivelul structurilor Poștei Române pentru o perioadă de 24 de luni. În acest interval, documentul poate fi transmis, la cerere, beneficiarului sau persoanei împuternicite.

Prin urmare, pierderea unui talon nu înseamnă automat că documentul nu mai poate fi recuperat.

Care sunt actele pe care pensionarii ar trebui să le păstreze cu mare grijă

Dacă taloanele lunare pot fi eliminate după o anumită perioadă, există documente care nu ar trebui tratate la fel.

În primul rând, trebuie păstrată decizia de pensionare, dar și toate deciziile ulterioare prin care pensia a fost recalculată, revizuită sau modificată.

La fel de importante sunt documentele care dovedesc vechimea și perioadele lucrate, inclusiv actele referitoare la sporuri, condiții de muncă sau alte elemente care au influențat stabilirea drepturilor.

Și carnetul de muncă poate avea o importanță deosebită, în special atunci când originalul conține informații care nu au fost preluate sau scanate în sistemele informatice.

Aceste acte pot fi necesare ulterior pentru verificarea drepturilor de pensie și nu ar trebui aruncate doar pentru că sunt vechi.

Anchetatorii au identificat patru victime ale „cuceritorilor” africani, dintre care două – una din Constanța și alta din Prahova – au depus mărturie în proces, dar nu au dorit să se constituie părți vătămate. Celelalte două sunt o orădeancă de 65 de ani și o văduvă de 73 de ani, din Petrileni, care au reclamat că au fost înșelate cu 9.000 de euro și peste 44.000 de lei.

„Medicul” capturat de teroriști

Victima din Oradea le-a povestit anchetatorilor că în aprilie 2024 a fost contactată pe Facebook de un bărbat care se prezenta ca medic care lucra sub egida ONU la un spital din Mogadishu, capitala Somaliei. După ce au discutat o perioadă, acesta i-a cerut orădencei să-l ajute cu bani pentru a-și vizita familia pe care nu ar fi văzut-o de doi ani.

Femeia s-a împrumutat de la o prietenă și i-a trimis 2.000 de euro, după care, prin intermediul fiului său, i-a transferat celui pe care îl considera deja iubitul său alți 4.800 de euro. „Medicul” care o contacta tot mai des și făcea presiuni asupra ei i-a spus că va veni în România, ca să se întâlnească. I-a scris ulterior că în drum spre aeroport a fost capturat de teroriști și are nevoie de 15.000 de euro pentru a fi eliberat.

A scăzut apoi pretențiile la 12.000 de euro, după care a susținut că răpitorii nu mai au nicio pretenție, moment în care femeia și-a dat seama că totul este o înscenare și a rupt legătura cu „iubitul” african, anunțând autoritățile judiciare. Anchetatorii au stabilit că un cont de mail de pe care a fost contactată orădeanca a fost creat în Nigeria, iar banii trimiși de aceasta au intrat în conturile unui student nigerian din Cluj-Napoca.

„Artistul” care cerea donații pentru o fundație

În plasa escrocilor a căzut și o pensionară din Petrileni, care a recunoscut că a fost sedusă de un individ care a contactat-o online la finalul lui 2023 și s-a prezentat ca fiind un artist pe care ea îl admira. Bărbatul i-a cerut să doneze bani pentru o asociație caritabilă de care, chipurile, se ocupa, dar a refuzat constant să comunice audio și video, susținând că este foarte ocupat.

Păgubita i-a transferat de peste 20 de ori diferite sume, ajungând la un total de 44.500 de lei și 2.200 de euro, despre care anchetatorii au probe că au ajuns în conturile lui Ehigiator Marvis Idemudia și ale altor doi colegi ai acestuia. Femeia nu le-a spus nici măcar propriilor copii despre relația pe care credea că o are cu „artistul”, dar și-a dat seama la un moment dat că este victima unei înșelăciuni.

Escrocii au încercat să o îmbuneze, trimițându-i un clip video în care apărea artistul vorbind stricat românește, dar nu au reușit. Ulterior, femeia a primit un telefon de la studentul nigerian din Cluj, care i-a propus să se împace.

Scenariul a fost aplicat și în cazul celor două victime din Constanța și Prahova, care le-au trimis unui „medic” și unui „muncitor pe o platformă petrolieră” în jur de 15.000 de lei. Ambele au refuzat să ceară restituirea banilor, una dintre ele justificând că a trimis sumele ca un gest de binefacere.

Studentul nu a recunoscut acuzațiile

Escrocii din Nigeria nu au fost identificați, iar în timpul anchetei și al procesului, studentul Ehigiator Marvis Idemudia nu a recunoscut acuzațiile și a susținut că nu le cunoaște pe păgubite. Declarațiile sale au fost contrazise de convorbirile găsite în telefonul său cu ocazia percheziției informatice.

Cei doi colegi ai nigerianului în conturile cărora au fost trimise unele sume de către păgubite au explicat că studentul i-a rugat să îi permită să le folosească pentru că propriul cont era blocat. Ehigiator Marvis a precizat că sumele trimise prin transfer bancar proveneau de la membri ai comunității nigeriene, ca ajutor financiar destinat continuării studiilor. Instanța a observat că afirmațiile bărbatului de 31 de ani nu se potrivesc cu mențiunile inserate în cuprinsul operațiunilor bancare, precum „cadou”, „donație”, „vacanță” ori „plată birou emigrări”.

Drept urmare, inculpatul a fost găsit vinovat că „a acționat în legătură cu alte persoane, aflate cel mai probabil pe teritoriul Nigeriei, cărora le remitea o parte din sumele provenite din activitatea infracțională în moneda naira nigeriană”. Pe lângă pedeapsa cu suspendare, el a fost obligat să muncească 100 de zile în folosul comunității și să le restituie celor două bihorence toți banii primiți de la acestea.

În plus, nigerianul a fost obligat la plata unor cheltuieli de judecată în valoare de 6.000 de lei. El are la dispoziție 10 zile din momentul comunicării sentinței pentru a decide dacă declară sau nu apel.

Un student nigerian în Cluj-Napoca, acuzat că a ajutat loverboy necunoscuți să înșele două pensionare din Bihor

Pentru susținerea lui la un nivel și mai bun, recent CS Crișul Oradea (director Pető Dalma Csilla) și ACS Moga Răzvan Oradea (președinte Răzvan Moga) au semnat un parteneriat de colaborare, obiectivul fiind ca Mădălin să obțină performanțe și mai importante la competițiile viitoare.

Mădălin Călugăr s-a născut în 14 ianuarie 2009 și este elev al Colegiului Tehnic „Mihai Viteazul” din Oradea.
La Campionatul European de Box U19 de la Loznica au drept de participare pugiliștii născuți în anii 2008 și 2009.
La categoria 50 kg au urcat în ring 21 de sportivi.
În 2026, Mădălin Călugăr va mai urca în ring la Jocurile Olimpice de Tineret, programate la Dakar (Senegal) în perioada 31 octombrie – 13 noiembrie.
Anul trecut, Călugăr a fost medaliat cu bronz la Campionatul European U17 din Germania.

Masini si utilaje pentru confectii textile. Masini de cusut. Diverse alte obiecte de inventar, pret – 36.025,50 lei.

Lista poate fi consultata la lichidatorul judiciar.

Licitatia va avea loc in data de 25.08.2026, ora 12.00, in loc. Oradea, str. Cuza Vodă, nr. 50/A, jud. Bihor.

Participantii la licitatie vor depune oferte in scris la lichidator cu cel putin o zi inainte de licitatie insotite de dovada depunerii taxei de participare de 1.000 lei si a cautiunii de 10% din pretul de strigare.

Daca nu se va obtine pretul de strigare bunurile vor putea fi vandute la cel mai mare pret oferit.

In caz de neadjudecare licitatiile vor fi reluate saptamanal in fiecare zi de vineri, in acelasi loc si la aceeasi ora.

Informatii zilnic intre orele 09:00-15:00, la adresa la care se va organiza licitatia, sau la tel. 0726/699259.

CH 28483

Va fi caniculă, disconfort termic accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Local noaptea va fi tropicală, cu minime de 20…26 de grade.

Județele marcate cu Cod portocaliu sunt Olt, Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Arad și Timiș.

Pentru restul țării, exceptând județele Constanța și Tulcea, a fost emisă o atenționare Cod galben, valabilă în același interval.

foto: Administrația Națională de Meteorologie

Astfel, pe parcursul zilei de joi, în Moldova, Maramureș, Muntenia, cea mai mare parte a Transilvaniei, nordul Olteniei și al Crișanei, temperaturile maxime vor fi deosebit de ridicate și se vor situa în general între 34 și 37 de grade, pe arii extinse va fi caniculă, disconfort termic, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge și va depăși ușor pragul critic de 80 de unități. Local temperaturile minime nu vor coborî sub 20 de grade și vor caracteriza o noapte tropicală.

Administrația Națională de Meteorologie a emis și o informare referitoare la temperaturi deosebit de ridicate și nopți tropicale, care va fi valabilă de joi dimineața de la ora 10:00, până luni, 24 august, la ora 10:00.

În următoarele zile, valul de căldură se va extinde și se va intensifica în cea mai mare parte a țării. Vor fi temperaturi maxime deosebit de ridicate, ce se vor situa în general între 34 și 39 de grade, cu cele mai ridicate valori în vest și în sud-vest.

Va fi caniculă și disconfort termic accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU), pe arii extinse, va atinge și va depăși pragul critic de 80 de unități.

Local nopțile vor deveni tropicale, cu temperaturi minime în general de 20 – 23 de grade, cele mai mari valori urmând să se înregistreze în Dealurile de Vest (24 – 26 de grade).

sursa: Agerpres

Printre mecanismele introduse se află și posibilitatea instituirii unei taxe locale de echipare a teritoriului, asociată unor dezvoltări urbanistice care generează beneficii pentru proprietari, dar și nevoi suplimentare de infrastructură.

Ideea este ca dezvoltarea unei zone să fie însoțită, pe cât posibil, de finanțarea infrastructurii de care noua dezvoltare are nevoie.

Taxa poate fi instituită în anumite zone reglementate prin documentații urbanistice, inclusiv în situații în care terenurile sunt introduse în intravilan, se schimbă funcțiunea unei zone sau sunt modificați indicatorii urbanistici stabiliți prin Planul Urbanistic General.

Astfel, atunci când o documentație urbanistică permite construirea mai intensă sau schimbă semnificativ potențialul unei zone, autoritatea locală poate avea la dispoziție un instrument prin care să asigure participarea beneficiarilor la costurile infrastructurii publice.

Important: nu este vorba despre o taxă națională, cu o sumă fixă, care se aplică tuturor proiectelor imobiliare.

Drumuri, utilități și școli, printre investițiile vizate

Banii proveniți din acest mecanism sunt destinați infrastructurii publice necesare dezvoltării urbane. În practică, aceasta poate însemna investiții în drumuri și străzi, rețele de apă și canalizare, școli și grădinițe, infrastructură socială și medicală, transport sau proiecte de mediu.

Problema pe care noul mecanism încearcă să o abordeze este una întâlnită frecvent în localitățile aflate în expansiune: apar cartiere noi, însă infrastructura publică rămâne în urmă.

Un proiect rezidențial cu sute de locuințe poate aduce rapid sute de locuitori într-o zonă care nu are suficiente drumuri, trotuare, locuri în școli, rețele de utilități sau servicii publice.

Noua abordare urmărește ca o parte din costurile generate de această dezvoltare să poată fi acoperite chiar în cadrul procesului de urbanizare.

Nu doar inițiatorul PUZ-ului poate fi vizat

Un element important este că obligația nu este legată exclusiv de dezvoltatorul care a inițiat documentația urbanistică.

Codul permite ca mecanismul fiscal să țină cont și de proprietarii sau beneficiarii care profită de efectele unui plan urbanistic, chiar dacă nu au fost cei care l-au inițiat.

Logica este simplă: dacă o documentație urbanistică modifică regimul unei zone și crește posibilitățile de construire pentru mai multe proprietăți, beneficiul nu aparține neapărat unei singure persoane sau companii.

Noul Cod prevede și posibilitatea utilizării unor contracte de urbanizare, prin care pot fi stabilite responsabilități privind realizarea infrastructurii necesare unei dezvoltări.

Prin astfel de instrumente, autoritățile și investitorii pot stabili din timp cine suportă anumite lucrări și în ce condiții acestea sunt realizate. Scopul este ca infrastructura să nu devină o problemă abia după construirea locuințelor.

Cât va plăti un dezvoltator?

Deocamdată, nu există o sumă unică valabilă pentru întreaga țară. Deși Codul creează cadrul juridic pentru taxa de echipare a teritoriului, aplicarea sa concretă presupune corelarea cu legislația fiscală și adoptarea unor măsuri la nivel local.

Prin urmare, 25 august nu este data la care toți dezvoltatorii vor începe automat să plătească o nouă taxă. Nivelul, condițiile și modul de aplicare vor depinde de regulile fiscale și de hotărârile autorităților locale, în limitele stabilite de lege.

Noul mecanism schimbă perspectiva asupra dezvoltării imobiliare: construirea unui cartier nu mai este privită doar prin prisma numărului de locuințe care pot fi autorizate, ci și prin efectele pe care acestea le produc asupra comunității.

Pentru autoritățile locale, provocarea va fi să stabilească un echilibru între atragerea investițiilor și asigurarea infrastructurii necesare. Pentru dezvoltatori, costurile asociate urbanizării ar putea deveni un element care trebuie calculat încă din etapa de planificare a proiectului.

În final, miza noului sistem este ca extinderea orașelor să nu însemne doar mai multe clădiri, ci și drumuri, utilități și servicii publice capabile să susțină noile comunități.

În 2027, trei dintre acestea cad în timpul săptămânii. 1 ianuarie este vineri, 6 ianuarie miercuri, iar 7 ianuarie joi. Doar 2 ianuarie cade sâmbătă.

Această așezare în calendar le permite angajaților care lucrează de luni până vineri să lege sărbătorile legale de weekend cu doar câteva zile de concediu.

Cum arată primele zece zile din ianuarie 2027

La începutul anului, zilele libere și cele lucrătoare sunt distribuite astfel:

• vineri, 1 ianuarie – Anul Nou, sărbătoare legală;
• sâmbătă, 2 ianuarie – a doua zi de Anul Nou, sărbătoare legală;
• duminică, 3 ianuarie – zi de weekend;
• luni, 4 ianuarie – zi lucrătoare;
• marți, 5 ianuarie – zi lucrătoare;
• miercuri, 6 ianuarie – Boboteaza, sărbătoare legală;
• joi, 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătoare legală;
• vineri, 8 ianuarie – zi lucrătoare;
• sâmbătă și duminică, 9-10 ianuarie – weekend.

Cum pot fi obținute zece zile consecutive de pauză

Pentru salariații cu program obișnuit, de luni până vineri, sunt necesare numai trei zile de concediu de odihnă pentru a lega toate aceste zile. Este vorba despre 4, 5 și 8 ianuarie 2027.

Un angajat care își ia concediu în aceste trei zile poate avea liber fără întrerupere de vineri, 1 ianuarie, până duminică, 10 ianuarie. Din cele zece zile, doar trei sunt scăzute din concediul de odihnă, restul fiind sărbători legale sau zile de weekend.

Acordarea concediului nu este însă automată. Zilele trebuie programate și aprobate conform regulilor aplicabile la locul de muncă. Perioada poate fi extinsă la 11 zile dacă este inclusă și data de 31 decembrie 2026. Ultima zi a anului cade joi, dar nu este zi liberă legală.

Astfel, un angajat care își ia concediu pe 31 decembrie, 4, 5 și 8 ianuarie poate avea liber din 31 decembrie 2026 până pe 10 ianuarie 2027, folosind în total patru zile de concediu.

Revelionul și Anul Nou nu trebuie confundate în calendarul zilelor libere

Deși este asociată cu sărbătorile de Anul Nou, ziua de 31 decembrie nu figurează printre sărbătorile legale prevăzute de Codul muncii. Zilele libere sunt 1 și 2 ianuarie.

În 2027, 1 ianuarie cade vineri și reprezintă o zi liberă suplimentară pentru cei care lucrează de luni până vineri. În schimb, 2 ianuarie este sâmbătă, astfel că nu aduce încă o zi liberă în timpul săptămânii. Mai avantajos sunt poziționate Boboteaza și Sfântul Ioan, care cad miercuri și joi, pe 6 și 7 ianuarie.

Cele două sărbători au fost introduse în lista zilelor libere legale prin Legea nr. 52/2023, care a completat articolul 139 din Codul muncii. Poziționarea lor la mijlocul săptămânii este cea care face posibilă legarea întregii perioade cu numai trei zile de concediu.

Bugetarii ar putea beneficia și de eventuale zile de „punte”

În sectorul public, Guvernul poate decide acordarea unor zile libere suplimentare pentru a lega sărbătorile legale de weekend. Acestea sunt cunoscute drept zile de „punte”, dar nu au statutul unor sărbători legale. De regulă, orele nelucrate în aceste zile trebuie recuperate ulterior. Executivul a recurs la această soluție și în anii anteriori.

La 17 august 2026 nu fusese luată o decizie privind acordarea unor zile de „punte” pe 4, 5 sau 8 ianuarie 2027. Dacă Guvernul va stabili ulterior astfel de zile pentru personalul bugetar, perioada liberă de la începutul anului ar putea avea o configurație diferită.

După zilele libere de la începutul lui ianuarie, următoarea sărbătoare legală este Ziua Unirii Principatelor Române, pe 24 ianuarie.

În 2027, data de 24 ianuarie cade duminică. Prin urmare, pentru salariații care lucrează de luni până vineri, această sărbătoare nu va însemna o zi liberă suplimentară.

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, atrage însă atenția că cifrele trebuie analizate în context, întrucât o parte importantă a reculului este legată de distribuirea dividendelor, concentrată în prima parte a anului.

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR

„Nivelul semnificativ mai redus al ISD din semestrul I 2026 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior are trei explicații principale: prima este legată de distribuția dividendelor, iar efectele sale se vor corecta cel puțin parțial în a doua parte a anului, a doua ține de reducerea profitabilității operaționale (corelată cu încetinirea economiei), iar cea de-a treia este asociată unei conjuncturi specifice”, explică Badea.

Trimestrul al doilea, cel mai slab din ultimul deceniu

Cea mai mare parte a deteriorării indicatorului s-a produs în trimestrul al doilea. Potrivit datelor BNR, fluxul total al investițiilor nerezidenților a devenit negativ, ajungând la minus 521 de milioane de euro. Este cel mai slab nivel trimestrial înregistrat din 2013 până în prezent.

Principalul factor care a tras în jos investițiile străine a fost componenta profiturilor reinvestite. Aceasta a consemnat un sold negativ de 1,124 miliarde de euro.

Indicatorul reflectă diferența dintre profiturile obținute de companiile cu capital străin și dividendele distribuite acționarilor. Un sold negativ apare atunci când valoarea dividendelor plătite depășește profitul realizat în perioada analizată.

Situația poate apărea atunci când companiile distribuie dividende aferente profiturilor din anii anteriori, în timp ce rezultatele curente sunt mai slabe. În cazul României, fenomenul vine într-un context caracterizat de încetinirea economiei, incertitudine ridicată și riscuri mai mari pentru mediul de afaceri.

Există și o componentă sezonieră importantă. Distribuirea profitului aferent exercițiului financiar precedent are loc, de regulă, în prima parte a anului, până în luna iunie. Din acest motiv, o parte din scăderea înregistrată în primul semestru ar putea fi compensată în a doua jumătate a anului.

Datele istorice susțin această explicație. Profiturile reinvestite au avut sold negativ în trimestrul al doilea în fiecare dintre ultimii trei ani: minus 723 de milioane de euro în 2024 și minus 390 de milioane de euro în 2025.

În 2026, însă, valoarea negativă este considerabil mai mare. Diferența față de 2024 este de aproximativ 55%, ceea ce indică faptul că fenomenul nu poate fi pus exclusiv pe seama calendarului distribuirii dividendelor. Datele privind profiturile sunt încă provizorii și se bazează pe estimări ale companiilor, astfel că acestea pot fi revizuite ulterior.

O contribuție suplimentară, dar mai redusă, a venit din participațiile la capital, care au avut de asemenea un nivel negativ. Potrivit explicațiilor prezentate de BNR, evoluția este legată, între altele, de o tranzacție importantă din sectorul de retail, respectiv vânzarea unui lanț de magazine de la o entitate nerezidentă către una rezidentă.

Mai puține investiții înseamnă o presiune mai mare pe finanțarea externă

Declinul ISD are implicații care depășesc simpla evoluție a unui indicator statistic. Investițiile străine directe, alături de fondurile europene, reprezintă surse de finanțare a deficitului de cont curent care nu presupun contractarea unor împrumuturi suplimentare.

În condițiile în care fluxul ISD s-a redus puternic, finanțarea dezechilibrului extern se poate deplasa către instrumente care contribuie la majorarea datoriei externe.

Badea subliniază că problema trebuie privită și din perspectiva încrederii investitorilor și a predictibilității mediului economic.

„Deciziile privind repartizarea profitului – cât se distribuie și cât se reinvestește – sunt sensibile la percepția asupra perspectivelor economice și la gradul de predictibilitate a cadrului în care operează companiile”, afirmă prim-viceguvernatorul BNR.

În acest context, Badea consideră că România are nevoie de repere clare din partea autorităților, inclusiv de adoptarea din timp a bugetului pentru anul următor, astfel încât să fie redusă incertitudinea pentru companii și investitori.

În ecuația finanțării externe, fondurile europene capătă o importanță suplimentară. În special granturile reprezintă capital extern care nu generează datorie, ceea ce le face esențiale într-o perioadă în care investițiile străine directe au intrat sub presiune.

Absorbția cât mai eficientă a fondurilor europene devine astfel nu doar o temă legată de investițiile publice, ci și una care ține de stabilitatea macroeconomică și de finanțarea deficitului extern.

Pentru România, miza investițiilor străine este însă mai largă. Capitalul străin contribuie la transferul de tehnologie și know-how, la dezvoltarea companiilor locale și la integrarea acestora în lanțurile internaționale de valoare.

De aceea, evoluția din primul semestru trebuie urmărită cu atenție. O parte a scăderii ISD ar putea fi temporară și legată de distribuirea dividendelor, însă amploarea reculului și deteriorarea profitabilității companiilor cu capital străin indică și existența unor probleme mai profunde.