Îngrijorată că nu reușea să își contacteze telefonic mama, fiica femeii a mers la locuința acesteia, însă poarta era închisă. Un vecin a sărit peste gard și a găsit-o pe octogenară căzută în curte. Au apelat imediat numărul unic 112 și, în același timp, vecinul l-a sunat pe plutonierul adjutant Găvruța Adrian, pe care îl cunoștea ca pompier și despre care știa că a mai acționat, de-a lungul timpului, în situații similare.

Ajuns la adresă în mai puțin de cinci minute, pompierul a evaluat starea femeii, constatând că aceasta se afla în stop cardio-respirator și a început imediat manevrele de resuscitare. Din fericire, eforturile sale au dat rezultat, femeii revenindu-i pulsul.

La scurt timp, echipajul medical ajuns la fața locului i-a acordat îngrijirile care se impuneau și a transportat-o la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean.

În cursul nopții, pompierul s-a interesat de starea octogenarei și a aflat, cu ușurare, că aceasta era în viață, fiind internată în secția de Anestezie și Terapie Intensivă.

La 40 de ani, plutonierul adjutant Găvruța Adrian este pompier militar de 20 de ani. De-a lungul carierei, a participat la numeroase intervenții și a fost pus adeseori în situația de a acorda primul ajutor unor oameni aflați în pericol. Pregătirea profesională și experiența acumulate în toți acești ani l-au ajutat să înțeleagă rapid gravitatea unei situații și să intervină prompt, chiar și atunci când se afla în afara orelor de serviciu.

De-a lungul timpului, Adrian a intervenit de mai multe ori în timpul liber, în sprijinul unor persoane aflate în situații de urgență, fie că a fost vorba despre accidente rutiere, incendii sau cazuri medicale. În unele dintre aceste situații, oamenii pe care i-a ajutat l-au căutat ulterior pentru a-i strânge mâna și a-i mulțumi. Pentru el însă, cea mai mare satisfacție constă, după cum ne-a mărturisit, în liniștea sufletească și bucuria de a ști că, în clipe de răscruce din viața unor semeni, a putut să le fie alături și să le ofere ajutorul de care aveau nevoie, indiferent dacă era zi sau noapte, dacă se afla în timpul serviciului sau în timpul liber.

Implicarea lui nu se oprește însă la intervenții. Adrian merge și în școli, unde le vorbește copiilor despre cum pot preveni situațiile de urgență, dar și despre felul în care trebuie să se comporte atunci când acestea se produc, astfel încât să știe, înainte de toate, cum să se protejeze pe ei și pe cei din jur.

Pentru că, dincolo de intervenții, echipamente și uniformă, misiunea unui pompier are în centru oamenii: protejarea lor, sprijinul oferit atunci când au nevoie și prezența în momentele în care fiecare secundă poate face diferența. Iar Adrian, asemenea multor camarazi de-ai săi, este acolo nu doar atunci când se află pe tură, ci ori de câte ori viața și sănătatea semenilor depind de implicarea și cunoștințele lui.

Una dintre principalele măsuri este vaccinarea diferențiată a efectivelor, în funcție de riscul epidemiologic.

În județele Constanța și Tulcea, considerate zonă de risc, se va aplica schema completă de imunizare, care include vaccinarea împotriva Pestei Micilor Rumegătoare (PMR), precum și împotriva Variolei Ovine și Caprine (VOC).

În restul țării, vaccinarea va viza Variola Ovină și Caprină. Potrivit planului prezentat de ANSVSA, această abordare are rolul de a limita restricțiile la nivel regional și de a permite menținerea comerțului cu produse provenite din zonele care nu prezintă risc epidemiologic.

Pentru campania de vaccinare, România urmează să primească gratuit din partea Uniunii Europene 1,3 milioane de doze. Dintre acestea, un milion sunt destinate combaterii variolei ovine și caprine, iar 300.000 de doze sunt rezervate pentru pesta micilor rumegătoare.

Vaccinarea reprezintă una dintre etapele necesare pentru schimbarea statutului epidemiologic și pentru relaxarea restricțiilor comerciale. Reluarea efectivă a exporturilor nu depinde însă doar de administrarea vaccinurilor.

Potrivit calendarului prezentat de autorități, este necesară și adoptarea unei noi decizii europene care să stabilească statutul sanitar-veterinar aplicabil diferitelor zone ale României. În paralel, trebuie activate certificatele și condițiile de import acceptate de statele de destinație.

ANSVSA anunță că au fost deja pregătite condiții comerciale pentru mai multe piețe externe. Sunt menționate Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia, state pentru care autoritatea susține că au fost convenite condiții sanitare-veterinare pentru importurile provenite din zone vaccinate.

Un element important al planului este separarea măsurilor aplicabile animalelor vii de cele privind produsele de origine animală.

ANSVSA precizează că schema diferențiată de vaccinare este concepută astfel încât exporturile de carcase și produse lactate să nu fie afectate în zonele care nu prezintă probleme epidemiologice. Activitatea abatoarelor și a unităților de procesare poate continua în condițiile sanitare-veterinare stabilite.

Problemele sanitare au avut însă un impact major asupra comerțului cu animale vii. Restricțiile au afectat un sector pentru care exporturile reprezintă o piață importantă, iar crescătorii au solicitat în repetate rânduri soluții pentru reluarea transporturilor. În vara acestui an, mii de crescători de ovine au protestat la București pe fondul blocării exporturilor.

Prima etapă este organizarea efectivă a campaniei de vaccinare, programată să înceapă cel târziu la 1 octombrie. Autoritățile trebuie să asigure distribuirea dozelor, efectuarea vaccinărilor și respectarea procedurilor de identificare și monitorizare a animalelor.

Ulterior, evoluția situației epidemiologice și deciziile europene vor determina momentul în care restricțiile privind circulația ovinelor și caprinelor vor putea fi relaxate.

În ceea ce privește veniturile, câștigul salarial mediu brut înregistrat în județ în iulie a fost de 7.864 de lei pe persoană. Diferențele dintre principalele sectoare economice au fost însă vizibile.

Cele mai mari câștiguri salariale medii brute au fost raportate în servicii, unde media a ajuns la 7.902 lei. În industrie și construcții, câștigul salarial mediu brut a fost de 7.865 de lei, practic la nivelul mediei județene. În schimb, angajații din agricultură, silvicultură și pescuit au avut un câștig salarial mediu brut de 7.286 de lei, cu 578 de lei sub media înregistrată la nivelul întregului județ.

După aplicarea taxelor și contribuțiilor, câștigul salarial mediu net în Bihor a fost de 4.715 lei în luna iulie.

Și în cazul salariilor nete, sectorul serviciilor s-a situat peste media județeană, cu 4.721 de lei. Angajații din industrie și construcții au avut un câștig salarial mediu net de 4.741 de lei, cel mai ridicat dintre cele trei mari categorii de activități economice prezentate în statistica județeană.

La polul opus s-au aflat angajații din agricultură, silvicultură și pescuit, cu un câștig salarial mediu net de 4.339 de lei. Diferența față de media județului a fost, astfel, de 376 de lei.

În paralel cu ușoara reducere a numărului de salariați, Bihorul a înregistrat și o scădere a numărului de șomeri aflați în evidențele AJOFM.

La 31 iulie 2026, în județ erau înregistrați 4.892 de șomeri, cu 50 de persoane mai puține decât în luna iunie.

Structura șomajului pe sexe arată însă evoluții diferite. Din totalul persoanelor înregistrate ca șomeri, 2.338 erau bărbați, iar 2.554 erau femei.

Față de luna precedentă, numărul șomerilor de sex masculin a crescut cu 10 persoane, în timp ce numărul femeilor aflate în evidențele AJOFM a scăzut cu 60 de persoane. Practic, reducerea totală a numărului de șomeri a fost determinată de scăderea înregistrată în rândul femeilor, care a compensat creșterea ușoară din rândul bărbaților.

De asemenea, la sfârșitul lunii iulie, rata șomajului în județul Bihor a fost de 2,1%.

Analiza pe sexe evidențiază o rată mai ridicată în cazul femeilor. Pentru persoanele de sex masculin, rata șomajului a fost de 1,8%, în timp ce în cazul femeilor a ajuns la 2,4%.

Potrivit documentației achiziției, programul trebuie să poată identifica formațiuni suspecte în imaginile medicale și să le măsoare dimensiunile, diametrul și volumul. În cazul nodulilor pulmonari, de exemplu, măsurarea în trei planuri ar trebui să permită urmărirea mai precisă a evoluției acestora.

Softul va putea compara o investigație nouă cu cele efectuate anterior aceluiași pacient și va alerta medicul dacă identifică modificări patologice. De asemenea, sistemul trebuie să poată propune investigații suplimentare, pe baza ghidurilor medicale internaționale.

Asta nu înseamnă că un calculator va prelua munca radiologului. Caietul de sarcini descrie un program care analizează automat imaginile, măsoară și semnalează medicului ceea ce consideră suspect. Nu prevede înlocuirea specialistului sau stabilirea autonomă a diagnosticului.

Documentația spitalului menționează și performanțele urmărite prin această achiziție: reducerea cu până la 40% a timpului necesar interpretării unor investigații CT și radiografii toracice și creșterea sensibilității în depistarea nodulilor pulmonari. Aceste procente sunt prezentate în caietul de sarcini ca rezultate ale unor studii de validare, fără ca în anunțul public al procedurii să fie detaliate studiile respective.

Achiziția este una de servicii software, nu de aparatură medicală. Ofertele au fost depuse în august, iar procedura se află în etapa de evaluare. Criteriul de atribuire este prețul cel mai scăzut.

Vor fi afectați consumatorii de pe străzile Sf. Apostol Andrei, Constantin Brâncuși, Demostene Botez, Costache Negruzzi, Aluminei, Hortensiei, Carpați și de pe Bulevardul Dacia, în cazul blocurilor arondate punctului termic PT 127.

Potrivit Termoficare Oradea, reluarea furnizării agentului termic pentru prepararea apei calde de consum, în parametri normali, este estimată cel târziu pentru vineri, 25 septembrie, până la ora 23:30.

Celelalte porțiuni ale tronsonului vor fi incluse în etape ulterioare de execuție, programate pentru perioada următoare.

Pentru informații suplimentare privind stadiul lucrărilor, utilizatorii pot apela dispeceratul de urgență la Tel Verde 0 800 070 800, număr gratuit din toate rețelele fixe și mobile, sau la 0259 467 577, Dispecerat SCADA.

Proiectul prevede modernizarea infrastructurii, prin dublarea liniei ferate, și a suprastructurii feroviare, cu 3 poduri metalice cu o deschidere maximă de 75 de metri și 11 poduri suplimentare cu o lungime maximă de 21 de metri, precum și electrificarea liniei.

Lucrările vizează și modernizarea stațiilor Tileagd, Oradea Est, Oradea și Episcopia Bihor, dar și halta de mișcare Oșorhei precum și punctele de oprire Țețchea, Telechiu, Săbolciu și Săcădat.

Investiția include și lucrări la poduri și podețe, reabilitarea pasajelor inferioare și construirea unor pasaje denivelate noi. Pe traseu sunt prevăzute sisteme automate de semnalizare la trecerile la nivel cu calea ferată.

Totodată, va fi implementat sistemul european de management al traficului feroviar ERTMS, împreună cu echipamentele necesare pentru controlul trenurilor și comunicațiile radio feroviare.

Documentul transmis redacției nu oferă informații individuale privind data deceselor, cauzele medicale, centrele în care se aflau persoanele respective sau eventualele afecțiuni preexistente. În baza datelor disponibile, nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate între relocare și decesele menționate.

Aproape 400 de persoane au ajuns în servicii sociale

În momentul intervenției autorităților au fost identificate 409 persoane aflate în situații de vulnerabilitate. Dintre acestea, 394 au fost relocate în servicii sociale licențiate, iar alte 15 persoane au fost internate în unități medicale din județul Bihor.

Ulterior, autoritățile au identificat încă o persoană care se afla deja internată într-un spital din Bihor la momentul intervenției. Aceasta a ajuns ulterior într-un centru rezidențial din județul Bistrița-Năsăud. În același timp, patru dintre persoanele internate inițial în spitalele bihorene au fost externate și ulterior integrate în servicii sociale din județ. După aceste modificări, Ministerul Muncii indică un total de 399 de persoane relocate în servicii sociale.

Cea mai mare parte a persoanelor relocate se află în prezent în centre rezidențiale, mai notează sursa citată. Potrivit datelor ministerului, 389 de beneficiari sunt găzduiți în 85 de servicii rezidențiale publice sau private.

Dintre aceștia:

• 325 de persoane se află în centre publice;
• 64 sunt găzduite în servicii private;
• două persoane au fost reintegrate în familie sau comunitate.

În plus, trei dintre beneficiarii incluși în evidența serviciilor sociale se află, la data raportării, în spitale, unde primesc investigații și tratament pentru afecțiuni medicale. Ministerul precizează că aceștia urmează să revină în centrele rezidențiale după finalizarea procedurilor medicale.

Relocarea de la Dumbrava nu a reprezentat în toate cazurile mutarea definitivă într-un singur centru. Datele Ministerului Muncii arată că 46 de persoane au fost transferate ulterior către alte servicii sociale decât cele în care fuseseră repartizate inițial. Transferurile indică faptul că, pentru o parte dintre beneficiari, soluția găsită imediat după intervenție a fost ulterior modificată.

Monitorizare săptămânală

În același răspuns, Ministerul Muncii susține că persoanele relocate sunt monitorizate săptămânal printr-un mecanism coordonat de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

Verificările sunt realizate de agențiile județene din zonele în care se află beneficiarii și urmăresc, între altele, dacă serviciile oferite corespund nevoilor individuale și dacă este asigurată continuitatea îngrijirii.

Monitorizarea se realizează în baza Ordinului nr. 926 din 8 iulie 2026 privind raportarea evenimentelor deosebite de către instituțiile aflate în subordinea, coordonarea sau autoritatea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Cu toate acestea, răspunsul oficial referitor la situația persoanelor relocate nu oferă informații suplimentare despre cele opt decese. Nu sunt prezentate cauzele medicale, momentul producerii acestora sau centrele în care se aflau persoanele înainte de deces.

Traficul a fost blocat temporar pe sectorul de drum unde s-a produs accidentul, urmând să fie reluat după efectuarea cercetărilor la fața locului.

Pentru salvarea persoanelor implicate, ISU Bihor a mobilizat de urgență trei echipaje de pompieri militari.

Potrivit colonelului Camelia Roșca, purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, la locul accidentului au intervenit o ambulanță SMURD tip B2, o autospecială pentru transport personal și victime multiple și o autospecială de intervenție, precum și echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD Oradea.

Cele cinci persoane implicate în accident au fost evaluate la fața locului și au primit îngrijirile medicale necesare. Ulterior, toate au fost transportate la spital.

Programul ar urma să permită finanțarea unor proiecte pentru construirea unor sisteme noi de alimentare cu apă sau canalizare, dar și pentru extinderea ori modernizarea celor existente.

În lista investițiilor eligibile sunt incluse și lucrările pentru epurarea apelor uzate. O noutate este menționarea explicită a sistemelor de canalizare pluvială, destinate colectării și evacuării apei provenite din precipitații.

Pentru administrațiile locale, valoarea finanțării poate ajunge la câteva zeci de milioane de lei, în funcție de populația unității administrativ-teritoriale.

Câți bani poate primi o primărie

Potrivit proiectului de ghid, finanțarea AFM ar putea acoperi cel mult 95% din cheltuielile eligibile. Diferența ar urma să fie suportată de beneficiar.

Plafonul maxim al finanțării, cu TVA inclus, este stabilit în funcție de numărul de locuitori:

• maximum 12 milioane de lei pentru UAT-urile cu mai puțin de 5.000 de locuitori;
• maximum 20 de milioane de lei pentru UAT-urile cu între 5.000 și 10.000 de locuitori;
• maximum 30 de milioane de lei pentru UAT-urile cu peste 10.000 de locuitori.

Și asocierile dintre mai multe unități administrativ-teritoriale vor putea depune proiecte. În acest caz, limita de finanțare se calculează raportat la populația cumulată a localităților participante. Consiliile județene vor putea avea rol de lider al asocierii.

Nu mai contează doar viteza depunerii

Una dintre modificările importante propuse de Ministerul Mediului este schimbarea modului în care vor fi selectate proiectele.

În locul unei selecții bazate în principal pe rapiditatea depunerii, proiectele ar urma să intre într-o competiție pe baza unui punctaj. Calcularea punctajului va fi realizată automat prin platforma informatică, iar informațiile vor fi verificate ulterior pe baza documentelor depuse de primării.

Printre criteriile luate în calcul se află contribuția financiară proprie, stadiul de pregătire al investiției, existența proiectului tehnic și a autorizației de construire.

Un alt element important va fi numărul de gospodării care pot fi conectate la rețele. Proiectele care prevăd realizarea unor noi branșamente sau racorduri vor putea obține punctaj în funcție de acest criteriu.

De asemenea, este avută în vedere creșterea numărului de roluri fiscale aferente persoanelor fizice, indicator care poate reflecta extinderea efectivă a infrastructurii către noi gospodării.

Proiectul introduce și un criteriu legat de investițiile necesare pentru conformarea anumitor aglomerări în domeniul apelor uzate, în contextul cauzei C-668/25, Comisia Europeană împotriva României.

Pentru proiectele care urmăresc obținerea punctajului aferent acestui criteriu, contribuția proprie a beneficiarului crește la minimum 10%. În aceste situații, finanțarea acordată prin AFM nu va putea depăși 90% din cheltuielile eligibile.

Cum ar putea fi împărțit bugetul

Pentru prima sesiune organizată după noile reguli, Ministerul Mediului propune împărțirea bugetului în funcție de dimensiunea localităților.

Un sfert din buget ar urma să fie destinat UAT-urilor cu mai puțin de 5.000 de locuitori. Un alt sfert ar fi rezervat localităților cu populații cuprinse între 5.000 și 10.000 de locuitori.

Jumătate din buget ar reveni UAT-urilor cu peste 10.000 de locuitori.

Ministerul Mediului a anunțat că, pentru anul 2026, programul dispune de 1,5 miliarde de lei pentru proiecte de apă și canalizare. Potrivit ministrului Mediului, selecția competitivă este gândită astfel încât finanțarea să fie acordată în funcție de criterii precum maturitatea proiectului, contribuția beneficiarului și numărul de gospodării care vor fi racordate.

Noile reguli nu sunt încă definitive. Proiectul de ordin și ghidul de finanțare se află în consultare publică timp de 30 de zile, iar observațiile și propunerile pot fi transmise Ministerului Mediului înainte de adoptarea formei finale.

Ministerul francez al Educației a schimbat baremele pentru examenele din 2027, atât pentru examenul de final de gimnaziu, cât și pentru Bacalaureat. Ideea este simplă: un elev trebuie să poată nu doar să ajungă la răspunsul corect, ci și să-și exprime clar raționamentul.

La Bacalaureat, inclusiv la proba de specialitate la matematică, 2 puncte din 20 vor fi acordate pentru stăpânirea limbii. Vor conta ortografia și sintaxa, dar și capacitatea candidatului de a formula limpede un raționament și de a folosi vocabularul potrivit disciplinei. Aceeași regulă de două puncte apare și la proba de fizică-chimie.

Schimbarea este însă mai largă decât penalizarea unor greșeli de ortografie. Ministerul francez stabilește patru elemente care trebuie urmărite la examene: corectitudinea ortografică, construcția frazelor, precizia vocabularului și felul în care elevul își organizează și exprimă ideile. Pentru probele în care redactarea are o importanță mare, o lucrare deficitară la majoritatea acestor criterii nu va putea primi nota de trecere.

Un exemplu este proba de specialitate Istorie-Geografie, Geopolitică și Științe Politice. Corectorii vor evalua explicit ortografia și sintaxa, precizia și bogăția vocabularului, claritatea exprimării și capacitatea elevului de a-și organiza reflecția. O lucrare care este deficitară pe ansamblul acestor criterii nu poate primi nota de trecere, adică minimum 10 puncte din 20.

Noile reguli ar trebui să schimbe și felul în care elevii sunt pregătiți la clasă. Ministerul cere mai multă redactare și recomandă limitarea exercițiilor în care elevul trebuie doar să bifeze o variantă sau să dea un răspuns format dintr-un cuvânt ori o expresie. Cu alte cuvinte, exprimarea corectă nu mai este considerată exclusiv treaba profesorului de franceză.

Cum se notează în România și Anglia

În România, exprimarea corectă contează deja la unele examene, dar nu există o regulă generală pentru toate materiile. La Bacalaureat, ortografia, punctuația și exprimarea sunt punctate explicit la limba română, iar la istorie contează și folosirea limbajului de specialitate, coerența și organizarea răspunsului.

La matematică însă, baremul urmărește rezolvarea și raționamentul matematic, fără puncte separate pentru ortografie sau gramatică. În documentele pentru examenele din 2027 puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării nu apare o regulă generală similară pentru toate probele.

Franța nu este singura țară europeană în care calitatea limbii influențează nota și la alte materii. În sistemul GCSE din Anglia, de exemplu, 5% din punctajul la geografie și istorie este rezervat corectitudinii ortografiei, punctuației și gramaticii, precum și folosirii terminologiei de specialitate.

Noutatea franceză este amploarea regulii: criteriile de exprimare sunt introduse în toate disciplinele și la toate examenele vizate, inclusiv în matematică și științe. Pentru elevii cu adaptări oficiale ale examenului, inclusiv în situațiile în care dificultățile privesc ortografia sau exprimarea scrisă, baremul va ține cont de aceste particularități.

Noile cerințe se aplică examenului de final de gimnaziu, Bacalaureatului și diplomelor profesionale, începând cu sesiunea 2027.