„Sunt modificări pe care le facem relativ frecvent la listele de investiții, fie pentru trecerea unei investiții la categoria lucrări de la studii, fie pentru promovarea unor extinderi la categoria studii de fezabilitate, fie pentru promovarea unor dotări care sunt solicitate de colegi în timpul anului”, a precizat acesta.

Potrivit directorului societății, fondurile pentru investițiile promovate sunt luate de la lucrări care nu evoluează în ritmul estimat la începutul anului. Cea mai mare sumă redistribuită în actuala modificare merge către reabilitarea căminelor de vane, a racordurilor și compensatoarelor de pe strada Ady Endre, pe rețeaua primară de termoficare. Alocarea crește de la 146.000 de lei la 2,64 milioane de lei. Lucrările vor fi făcute etapizat, urmând să fie începute mai întâi căminele care au cele mai mari probleme, în timp ce celelalte intervenții vor fi programate pentru anul viitor.

„Este o lucrare pentru care s-a pregătit proiectul și acum a fost pusă ca lucrare pe lista de investiții, iar o parte din bani au fost alocați conform proiectului, pentru că nu se va realiza în acest an toată investiția”, ne-a spus directorul Călin Ungur.

În schimb, suma pentru racordul termic primar și montarea unui mini-punct termic la Liceul Teologic Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” scade de la 2,05 milioane de lei la 26.000 de lei. De asemenea, investiția pentru reabilitarea clădirilor celor 50 de puncte termice este redusă, de la 3,78 milioane de lei la 2,78 milioane de lei.

Programul include și investiții noi. Pentru alimentarea cu energie termică a Grădiniței nr. 52 și a Creșei nr. 3 „Tărâmul Fermecat”, de pe strada Călugăreni, sunt prevăzuți 524.000 de lei. O altă lucrare nouă, în valoare de 20.000 de lei, vizează extinderea rețelei termice de transport pe strada Lămâiței.

La investițiile din surse proprii, suma pentru parcul fotovoltaic de la Santăul Mic crește la 65.000 de lei, în timp ce fondurile pentru studii și proiecte sunt reduse la 55.000 de lei. Au fost ajustate și unele dotări, inclusiv achiziția unor cupe pentru buldoexcavatoare și a unui tăietor hidraulic pentru cabluri subterane.

Încătușat din cauza comportamentului violent

În după-amiaza de 26 martie 2024, o femeie i-a anunțat pe polițiști că soțul său o amenință și o căuta cu mașina prin oraș. La scurt timp, bărbatul a fost observat de un polițist conducându-și mașina prin piața agroalimentară Ștei și prin spatele clădirii primăriei orașului. Agentul l-a urmărit și l-a sunat pe un coleg de la Biroul Rutier căruia i-a cerut să oprească mașina condusă de pensionar.

Autoturismul a fost blocat de un echipaj de Poliție, care i-a cerut bărbatului de la volan actele personale și ale vehiculului. Conform informațiilor din hotărârea Judecătoriei Beiuș, conducătorul auto ar fi refuzat să prezinte documentele, „a început să fie agitat și să manifeste un comportament violent, încercând să se sustragă de la control”.

A fost încătușat de polițiștii care au simțit că miroase a alcool și i-au cerut să sufle în etilotest. Pensionarul ar fi acceptat, în urma verificărilor stabilindu-se că avea 0,71 mg/l alcool pur în aerul expirat, respectiv 1,50 g ‰ alcool pur în sânge. Bărbatul a explicat că băuse pălincă și, fără să se simtă afectat de alcool, a urcat la volan deoarece ar fi fost sunat de soția sa, care i-ar fi cerut să vină pe o stradă din oraș.

Acuzatul: nu era drum public

Pensionarul a susținut că nu a condus pe o șosea publică, ci pe un drum neasfaltat care trecea pe lângă calea ferată și pe lângă niște garaje. Anchetatorii au primit de la Primăria Ștei confirmarea că strada pe care a circulat bărbatul este un drum public neamenajat, pietruit, care a fost deschis circulației rutiere.

Polițiștii au constatat că șteianul avea permisul de conducere suspendat încă din urmă cu un an, când s-a dus să cumpere înghețată pentru nepoți, deși băuse anterior. Pentru acea faptă a fost trimis în judecată, iar în vara lui 2024 a și fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

Acea pedeapsă a fost contopită cu cele aplicate pentru acuzațiile de conducere cu permisul suspendat și sub influența alcoolului – faptele din martie 2024 -, fiind stabilită o condamnare finală la aproape 2 ani de închisoare, tot cu suspendare. Sentința dată recent de Judecătoria Beiuș nu a fost atacată, deocamdată, cu apel.

Aceasta investiție este o investiție nouă. Aceasta solicitare de aviz este conforma cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Persoanele care doresc să obțina informații suplimentare cu privire la solicitarea Avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menționată.

Persoanele care doresc să transmită observații, sugestii și recomandări se pot adresa solicitantului la adresa sus menționată sau pot înainta observații în termen de 5 zile de la data publicării la Administrația Bazinală de Apă Crișuri, str. Atelierelor, nr. 6-8, municipiul Oradea, județul Bihor.

CH28615

Potrivit estimărilor Comisiei Europene de la sfârşitul lunii august, în acest an recolta de porumb a UE ar urma să se situeze la 50,1 milioane de tone, aproape de minimumul ultimelor două decenii şi cu aproximativ o cincime sub media ultimilor trei ani.

„Dacă în următoarele campanii vom vedea această continuitate a verilor secetoase, aceasta va fi o veste foarte importantă pentru UE dacă suprafeţe cultivate cu porumb şi randamentele continuă să scadă”, a declarat Gabriel Antonio, analist la Expana, care prognozează o creştere de 8% până la 9% a importurilor de porumb din UE în 2026/2027.

În ultimul deceniu, temperaturile maxime din lunile iunie şi iulie în Ungaria au depăşit media din perioada 1961-1990 cu 3,1 grade Celsius. România este la mică distanţă, cu maxime medii de vară cu 3 grade C peste normele istorice.

Recolta de porumb a României este aşteptată să se ridice la 8 milioane de tone în acest an, după ce a evitat seceta gravă care a lovit Europa, dar chiar şi aşa va fi la jumătate faţă de cea din 2018 şi 2019. În cazul Ungariei, recolta de porumb, estimată la 2,5 milioane de tone, ar reprezenta mai puţin de o treime din producţia din anii 2018 şi 2019.

Exporturile au scăzut

De asemenea, datele Comisiei Europene arată că exporturile de porumb ale României au scăzut undeva între 2,2 milioane şi 4,7 milioane de tone între 2023 şi 2025, de la peste şapte milioane de tone la începutul deceniului. Ungaria, de obicei un exportator, va trebui să importe porumb în acest an, a declarat Guvernul de la Budapesta.

Tamas Petohazi, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale din Ungaria, a declarat că mulţi fermieri au renunţat complet la cultivarea de cereale, în timp ce alţii şi-au mai luat un job, deoarece fermele de familie nu îi mai pot susţine. „Avem nevoie de o schimbare de paradigmă”, a spus Petohazi, adăugând că în din cauza lipsei ploilor Ungaria se îndreaptă spre ceea ce el a numit o climă semi-deşertică.

„Apa este factorul cheie”

Cezar Gheorghe de la firma de consultanţă AGRIColumn a declarat că schimbările climatice au fost un factor major în diminuarea suprafeţelor cultivate cu porumb în România, încurajând trecerea la culturile de toamnă şi afectând în mod deosebit micii fermieri. „Din 2020 până în prezent, fermierii însămânţează porumb şi nu recoltează nimic. De ce ai continua să faci asta? La fel şi cu fermele de dimensiuni medii – au semănat, totul a mers bine în perioada de vegetaţie, iar apoi a început seceta, care a pârjolit efectiv zone mari din ţară”, a spus Cezar Gheorghe.

Fermierul Ştefan Moraru a trecut la floarea-soarelui, deoarece această cultură necesită mai puţină apă decât porumbul. „Un an decisiv pentru noi a fost 2020. Am suferit pierderi la toate culturile noastre”, a spus Ştefan Moraru, adăugând că recolta slabă a stat la baza deciziei sale de a investi în irigaţii. Dar chiar şi această strategie are limitele ei. Un canal care alimentează fermele sale cu apă este inactiv de la mijlocul lunii iulie. „Problema este că natura nu cooperează. Poţi cumpăra pivoţi, pompe, conducte şi echipamente de irigaţii, dar fără apă acestea devin inutile. Apa este factorul cheie. Fără ea, toate aceste investiţii sunt egale cu zero”, spune fermierul.

„Problema este că natura nu cooperează. Poţi cumpăra pivoţi, pompe, conducte şi echipamente de irigaţii, dar fără apă acestea devin inutile. Apa este factorul cheie. Fără ea, toate aceste investiţii sunt egale cu zero”

Sursa: Agerpres

• Oradea (zona Nufărul – Cantemir)
• Oșorhei-Fughiu
• Săcueni (străzile 1 Mai, Irinyi Janos, Morii, Tudor Nicolae)
• Aleșd (în zona de blocuri)
• Tărian
• Vadu Crișului
• Ineu

DESCRIEREA POSTULUI:

• distribuitorul împarte ziarele în cutiile poștale ale abonaților, dimineața, la prima oră, 1 zi pe săptămână (în ziua de joi)
• încasează contravaloarea abonamentelor de la abonații ziarelor (încasarea abonamentelor se face lunar)

CERINŢE:

• persoană serioasă, organizată
• disponibilitate de deplasare pe zona alocată

OFERIM:

• contract de muncă pe perioadă nedeterminată
• program de lucru part-time dimineaţa, 1 zi pe săptămână

Pentru informaţii vă rugăm să sunați la:

• 0720 400 395 pentru Săcueni
• 0721 220 356 pentru Oșorhei, Aleșd, Tărian, Vadu Crișului, Ineu
• 0720 669 549 pentru Oradea

Solicitantul este de acord cu utilizarea datelor sale personale conform regulamentului GDPR al firmei noastre publicat pe www.jurnalbihorean.ro și www.biharinaplo.ro.

FOTO: Club Atletic Oradea – CS Oșorhei foto: Teodor Biriș

SÂMBĂTĂ
Club Atletic Oradea – CS Oşorhei 1-1 (0-0). Sergiu Ciocan 6 / Marius Balogh 36
ACS Vadu Crișului – CS Nojorid 2-1 (1-0). Sorin Ban 3, 79 / Marcus Gherdan 58
Unirea Valea lui Mihai – Crişul Aleşd 3-2 (1-1). Gabriel Costea 20, Ferencz Solymosan 63, Raul Pascar 73 autogol / Cristian Gubics 28, Claudiu Pelmuș 77
Foresta Tileagd – FC Universitatea Oradea 1-0 (1-0). Paul Suciu 45
Vulturii Tineri Săcueni – Olimpia Salonta 2-1 (2-0). Robert Gergely 14, 17 / Marius Pușcaș 51
DUMINICĂ
Viitorul Dobrești – Izvorul Cociuba Mare 1-4 (0-1). Robert Calița 51 autogol / Robert Calița 21, Bogdan Laslău 63, Benyo Janos Rodrighez 64, 70
Victoria Avram Iancu – CSO Ştei 4-2 (0-0). Andrei Șut 58, Vlad Daina 65, 67, Alexandru Lobonț 90+2 / Cătălin Galea 46, Gabriel Ionuț Cergheș 53

ACS Vadu Crișului a legat două victorii FOTO: facebook CS Vadu Crișului

CLASAMENT

SURSA: AJF BIHOR

Etapa a III-a (19-20 septembrie):
SÂMBĂTĂ
CS Oșorhei – Viitorul Dobrești (ora 11:00)
Olimpia Salonta – Club Atletic Oradea (ora 11:00)
FC Universitatea Oradea – Vulturii Tineri Săcueni (ora 11:00)
Crișul Aleșd – Victoria Avram Iancu (ora 11:00)
DUMINICĂ
Izvorul Cociuba Mare – ACS Vadu Crișului (ora 11:00)
CSO Ștei – Foresta Tileagd (ora 17:00)
CS Nojorid – Unirea Valea lui Mihai (ora 17:00)

FOTO: Marcel Laza, medalie de argint la Campionatul European de alergare montană 13.09.2026

„A fost o cursă scurtă, dar foarte solicitantă, din cauza diferenței de nivel, care a fost de peste 800 de metri. Doresc să le mulțumesc tuturor celor care m-au sprijinit în această competiție, sponsorilor și bineînțeles, frumoasei mele soții, care mi-a fost alături”, a afirmat Marcel Laza.

Marcel Laza este președintele ACS Atletic Beiuș, fiind un renumit organizator de concursuri atletice de alergare. El este cel care a pus localitatea Stâna de Vale pe harta atletismului montan european, organizând concursul Stâna de Vale Trail Race. Acesta face parte din circuitul EMA Off-Road Running Circuit 2026, condus de către European Master Athletics.

Debutul partidei a aparținut gazdelor, care s-au aflat în avantaj, scoruri 2-0 (min 3), 4-2 (min 6), după care formația orădeană a egalat și a preluat conducerea, scor 4-5 (min 9). CSU Oradea s-a distanțat până la finalul primei reprize, când tabela a indicat scorul de 11-17. Echipa oaspete și-a menținut un avantaj de 4-5 goluri pe parcursul celei de-a doua reprize. În ultimele minute, Măgura a redus diferența, dar nu a putut să amenințe victoria orădencelor. Meciul s-a încheiat cu scorul de 26-29, consemnând o victorie incontestabilă a echipei noastre.

Succesul de la Cisnădie este remarcabil, în condițiile în care echipa pregătită de antrenorii Sebastian Tudor și Adela Bochiș a avut numeroase jucătoare noi în lot.

Pentru CSU Oradea au evoluat: Lorena Scurtu, Anita Suciu – portari; Evelin Kovacs, Iulia Boroș 7 goluri marcate, Ariana Ionescu, Alexandra Havași 3, Maria Ghețe, Andreea Băcăințan, Cristina Morar, Oana Iordache 2, Patricia Cherekeș, Monica Medve 7, Annamaria Calena 2, Daria Secu, Maia Postelnicu 6, Stephanie Năstase 2. Antrenor: Sebastian Tudor: Secund: Adela Bochiș.

Rezultatele complete ale primei etapei au fost:

• CS Măgura Cisnădie – CSU Oradea 26-29 (11-17)
• CSU Cluj-Napoca – CSC Millenium Giarmata 34-30 (17-14)
• Gloria Bistrița DivA – CSU Reșița 39-17 (22-7)
• CNOPT Bistrița – CSU Universitatea de Vest Timișoara 28-31 (15-14)

În ce companii ajung banii din Pilonul II

La sfârșitul lunii mai 2026, cele șapte fonduri de pensii private aveau plasate 59,2 miliarde de lei în acțiuni listate, potrivit datelor raportate de administratori. Suma reprezintă aproximativ 27% din totalul activelor sistemului Pilon II.

Deși contribuțiile sunt investite în numele participanților, peste 60% dintre aceștia nu știu nici măcar cărui fond îi sunt alocate contribuțiile. Cu toate acestea, fiecare participant poate verifica în ce companii sunt investiți banii săi, prin intermediul site-urilor administratorilor, potrivit unei analize publicate de Economica.

În funcție de fond, ponderea acțiunilor în portofoliu diferă. Fondul Aripi, administrat de Generali Pensii, are cea mai mare expunere, de peste 30%. Metropolitan Life se apropie de același nivel. La polul opus se află BCR Pensii, cu mai puțin de 24% din active investite în acțiuni.

Băncile și companiile energetice domină portofoliile

Portofoliile fondurilor de pensii s-au modificat în primele cinci luni din 2026. Comparativ cu luna ianuarie, numărul companiilor care reprezentau mai mult de 1% din totalul activelor a scăzut de la opt la cinci.

În prezent, sectorul bancar și cel energetic ocupă pozițiile principale în structura investițiilor. În schimb, companii precum Digi și Medlife au pierdut din importanță în portofoliile fondurilor.

Și participațiile la companii de stat precum Electrica, Transelectrica și Transgaz au ieșit din prim-plan. Doar trei fonduri mai dețineau acțiuni Digi, în timp ce Medlife se regăsea în portofoliul unui singur fond, cu o pondere nesemnificativă.

Banca Transilvania a depășit Petrom

La finalul lunii mai 2026, Banca Transilvania ocupa prima poziție în clasamentul investițiilor fondurilor de pensii. Acțiunile băncii reprezentau 4,4% din activele acestora, cu o valoare de aproape 10 miliarde de lei.

Astfel, Banca Transilvania a depășit Petrom, care a coborât pe locul al doilea. Există însă o excepție: cel mai mic fond de pensii de pe piață, administrat de BT Pensii, fostul BRD Pensii, nu avea o expunere semnificativă pe acțiunile Băncii Transilvania.

Hidroelectrica se află, la rândul său, printre companiile importante din portofoliile fondurilor de pensii și a înregistrat cea mai mare creștere valorică.

Hidroelectrica, creștere de 4 miliarde de lei

În mai 2026, valoarea acțiunilor Hidroelectrica (H2O) deținute de fondurile de pensii ajunsese la 9,2 miliarde de lei. În ianuarie, acestea valorau 5,2 miliarde de lei, potrivit analizei Economica.

Diferența nu poate fi pusă exclusiv pe seama evoluției prețurilor acțiunilor, ceea ce sugerează că fondurile de pensii au făcut achiziții importante de titluri Hidroelectrica. În aceeași perioadă, valoarea participațiilor la BRD și OMV Petrom a scăzut ușor, în timp ce Romgaz a consemnat o creștere moderată.

Modificările reflectă ajustările realizate de administratorii fondurilor în structura portofoliilor, în contextul urmăririi randamentelor investițiilor din Pilonul II.