Autoturismul a intrat în coliziune cu o autoutilitară condusă din sens opus de un bărbat de 30 de ani, din comuna Pișcolt, județul Satu Mare. În urma impactului, autoutilitara a fost proiectată în șanțul din partea dreaptă a sensului său de deplasare.

În urma accidentului rutier, ambii conducători auto au fost transportați la spital pentru investigații și îngrijiri medicale.

Cei doi conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Polițiștii Serviciului Rutier – Biroul Drumuri Naționale și Europene continuă cercetările sub supravegherea unui procuror, în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului rutier.

Compania a transmis oferte cu un preț de 0,515 lei/kWh, față de 0,45 lei/kWh în prezent, la care se adaugă costurile de rețea și taxele. Noul tarif se aplică noilor clienți și contractelor care urmează să fie prelungite.

Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei, a explicat evoluția prețurilor din piață:

„Dacă vă uitați la cât s-a tranzacționat energia în 2026 față de acel nivel de undeva de 560 de lei, 570 de lei pe MW, în acest moment cotațiile pentru anul 2027 indică o creștere de 12% până la 14%, dar întotdeauna contractele se renegociază spre sfârșitul anului.”

Majorarea este pusă și pe seama secetei, care a afectat producția hidrocentralelor. La Porțile de Fier, producția s-a redus din cauza debitului foarte scăzut al Dunării. În același timp, apropierea sezonului rece aduce și o diminuare a producției fotovoltaice, ceea ce limitează accesul la energie cumpărată din piață la prețuri mai mici.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a arătat că diferențele dintre prețurile energiei de bază și cele din perioadele de consum ridicat pot fi foarte mari:

„Se întâmplă să existe o ofertă care anii trecuți pentru cantitatea efectivă de energie de bază era undeva la 565 de lei MW și avem vârfuri de consum care ajung la 2-3000, anul trecut am avut chiar 5000 de lei MW.”

Analiștii se așteaptă ca și ceilalți furnizori să majoreze prețurile după decizia Hidroelectrica.

Eugenia Gusilov, expertă în energie, consideră că această creștere reprezintă un semnal pentru întreaga piață:

„Hidroelectrica este furnizorul care oferă cel mai mic preț la electricitate. Dacă furnizorul care oferă cel mai bun preț crește prețul, asta înseamnă că și ceilalți vor crește prețul. Este un semnal către piață că urmează scumpirile, deci înseamnă că sunt creșteri și cheltuieli pe care compania care oferea cel mai avantajos preț nu le mai poate ține în frâu.”

În facturile consumatorilor, scumpirea ar putea ajunge până la 7%. Hidroelectrica administrează 188 de hidrocentrale și parcul eolian Crucea Nord. Compania de stat furnizează energie electrică pentru aproximativ 1,2 milioane de clienți.

La Colegiul Național „Mihai Eminescu”, muzica relaxantă care se auzea din boxe a mai alungat din emoțiile începutului de an. Pe scaunele din primul rând erau lipite foi cu numele claselor, iar copiii s-au aliniat cuminți în spatele lor, așteptând începerea festivității de la ora 8:30.

Din decorul primei zile de școală făcea însă notă discordantă fațada verzuie, veche și scorojită a clădirii. Tocmai despre ea avea să vorbească, puțin mai târziu, directoarea colegiului, Livia Muntean. Clădirea ar urma să intre, cel mai probabil în primăvară, într-un amplu proces de reabilitare, un proiect așteptat de ani buni.

„E mare familia Eminescu: 1.356 de elevi, 104 profesori. Vă felicit că nu v-ați speriat de perspectiva reabilitării clădirii, de atât de multe ori anunțată și tot de atâtea ori amânată. Chiar dacă școala se va reabilita, nu ne vom muta de aici, vom găsi soluții”, le-a spus Livia Muntean elevilor și părinților.

Directoarea a trecut apoi în revistă rezultatele cu care colegiul intră în noul an școlar: 336 de premii și mențiuni obținute la concursurile județene și naționale în anul precedent și peste 90% dintre absolvenți care își continuă studiile la facultate sau în învățământul postliceal.

O simfonie a solidarității

O oră și jumătate mai târziu, a început și festivitatea de la Liceul de Arte. Elevii s-au întors într-o școală complet reabilitată, dar pregătirea clădirii pentru prima zi de cursuri a însemnat un adevărat travaliu pe ultima sută de metri. Nu constructorii au fost problema – aceștia și-au încheiat lucrările la timp –, ci amenajarea sălilor, făcută în timp record de profesori, părinți și personalul auxiliar al școlii.

„Vă invit să priviți în jur. Liceul nostru este complet renovat. Clădirile sunt moderne și dotate, exact așa cum merită comunitatea Liceului de Arte. Însă pereții aceștia noi, și întreaga tehnologie din clase, ar fi fost doar niște cutii goale și reci fără mobilizarea de proporții care a avut loc în ultimele săptămâni”, a spus directoarea Liceului de Arte, Nicoleta Țâmpu, referindu-se la munca pe care au depus-o profesorii și părinții pentru a amenaja spațiile în care se va desfășura procesul educațional. Părinții au lucrat cot la cot cu profesorii: au mutat bănci și mobilier, au montat dotări și au umplut dulapurile cu materialele didactice necesare. „Ceea ce a făcut împreună, cu toții, personalul didactic, nedidactic și dumneavoastră, dragi părinți și elevi, zeci de camioane cu mobilier, aparatură, repartizate în săli, montate și curățate, a presupus un efort fizic uriaș și grija ca totul să fie pregătit pentru copii în prima zi de școală. A fost o adevărată simfonie a solidarității. Ați demonstrat că liceul de Arte nu e doar o clădire, ci este o familie uriașă și unită la nevoie” a spus directoarea.

FOTO: Începerea anului scolar 2026-2027 Oradea, 07.09.2026

Noua soluție face parte dintr-un proiect de digitalizare finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește să reducă drumurile beneficiarilor la instituțiile publice. În același timp, utilizatorii pot verifica din contul personal stadiul cererilor depuse.

În catalogul disponibil în SNIAS se regăsesc, printre altele, alocația de plasament și indemnizația de sprijin, indemnizația pentru concediul de acomodare, anumite indemnizații acordate adoptatorilor și familiilor adoptatoare, ajutorul de urgență, precum și indemnizațiile destinate unor categorii vulnerabile.

Platforma include și venitul minim de incluziune (VMI), alocația de stat pentru copii, indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție.

Pentru fiecare beneficiu este prezentată o descriere, iar utilizatorul poate începe procedura de solicitare și poate vedea informațiile necesare pentru completarea acesteia.

Pentru autentificare, beneficiarii pot utiliza identitatea digitală ROeID. Există însă și varianta creării unui cont direct în SNIAS, pe baza unei adrese de e-mail și a unei parole.

Utilizarea ROeID poate simplifica procesul, deoarece o parte dintre datele de identificare sunt preluate automat în profilul utilizatorului. Documentele justificative necesare trebuie însă încărcate, acolo unde sunt solicitate.

Un aspect important este că SNIAS nu gestionează în aceeași manieră toate tipurile de cereri. Pentru anumite beneficii, platforma reprezintă practic punctul de pornire, iar utilizatorul este redirecționat către o altă aplicație pentru completarea și transmiterea efectivă a solicitării.

Acest lucru se aplică, de exemplu, în cazul venitului minim de incluziune, dar și pentru alocația de stat pentru copii, indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție.

Unul dintre avantajele sistemului este că utilizatorii nu trebuie să se limiteze la depunerea cererii. În contul personal există un tablou de bord unde pot fi consultate solicitările recente și stadiul acestora.

Secțiunea „Solicitările mele” permite, de asemenea, căutarea și filtrarea cererilor după status, domeniu, tip sau perioada în care au fost depuse. În același cont pot fi accesate documentele primite și notificările referitoare la solicitări.

Plăcuța trebuie să conțină numărul locului, numărul contractului și numărul de înmatriculare al mașinii, să aibă dimensiunea de 40 pe 17 centimetri și să fie montată vizibil, în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la atribuirea locului.

Lipsa plăcuței sau utilizarea unui model neconform poate atrage sancțiuni și pierderea dreptului de folosință.

Din septembrie 2026, Primăria Oradea a început verificarea în teren a plăcuțelor de identificare, împreună cu Poliția Locală. Controalele se fac parcare cu parcare, în tot municipiul. Detalii despre ce se verifică și ce nereguli pot aduce amenzi de peste 2.000 de lei: Parcările de domiciliu intră la control în Oradea.

Cine suntem?

www.placute-parcare.ro este magazinul online pentru plăcuțe de parcare domiciliu în Oradea.

Suntem producători locali și punem accent pe simplitate: fără cozi, fără formulare complicate, fără drumuri inutile.

Comanzi online, vezi previzualizarea, plătești securizat și urmărești comanda până la ridicare sau livrare.

Plăcuțele standard oferite

Oferim modelul oficial 40×17 cm, în trei variante:

Metal (tablă) — 39,99 RON

Aluminiu compozit (dibond) — 44,99 RON

Gravat laser — 89,99 RON (cea mai rezistentă soluție)

La comenzile cu peste 10 plăcuțe se aplică automat o reducere de 10%. Pentru detalii complete despre produse: https://placute-parcare.ro/produse

Livrare flexibilă

Avem unul dintre cele mai eficiente și flexibile procese de pe piață.

Poți alege:

• Ridicare personală — gratuită
• Ridicare din locker
• Curier la ușă
• Opțional, oferim și montaj la adresa din comandă, în Oradea.

Urmărirea comenzii

Clienții sunt anunțați pe e-mail și WhatsApp legat de statusul comenzii.

În plus, pot verifica oricând statusul în timp real pe pagina dedicată: https://placute-parcare.ro/status-comanda

Încrederea clienților

Peste 2000 de clienți mulțumiți, cu 103 recenzii și o notă medie de 4,9/5 stele.

Pentru mai multe detalii și comandă online: https://placute-parcare.ro

Advertorial CH28596

Este pentru prima dată când cele două teatre orădene semnează un spectacol comun, după ce managerii celor două instituții au decis anul trecut să pornească această colaborare. „MaRó” este o comedie neagră care satirizează, cu umor tăios, relațiile, stereotipurile și prejudecățile etnice dintre români și maghiari din Transilvania, un subiect considerat cu atât mai relevant cu cât este pus în scenă chiar într-un oraș în care cele două comunități trăiesc împreună.

Camere la vedere și proiecții în timp real

Piesa nu este la prima montare. Spectacolul „MaRó” a fost realizat inițial în zece scene, la studioul Yorick din Târgu Mureș, în 2015, în regia lui Andi Gherghe, producție care a obținut premiul pentru cel mai bun spectacol de comedie, plus premiile de interpretare feminină și masculină, la Festivalul Comediei Românești din 2016.

Versiunea orădeană vine cu modificări substanțiale față de montarea de la Târgu Mureş. Potrivit regizorului Bobi Pricop, textul are acum treisprezece scene, cu un mix permanent al celor două limbi și supratitrare, iar propunerea regizorală „merge spre o zonă de live cinema, cu camere la vedere și proiecții în timp real”.

Primele repetiţii pentru spectacolul „MaRó” Foto: Teatrul Szigligeti

„Am început repetițiile de aproape două săptămâni. MaRó este o piesă semnată de Székely Csaba despre relațiile complicate dintre români și maghiari, scrisă ca o comedie cu un tip de sarcasm care nu menajează pe nimeni. E o primă coproducție majoră a celor două teatre din Oradea, Teatrul Regina Maria și Teatrul Szigligeti”, a declarat Bobi Pricop.

Din distribuție fac parte: Georgiana Coman, Hunyadi István, Tőtős Ádám, Ioana Gajdo, Răzvan Vicoveanu, Eugen Neag, Richard Balint, Szotyori József, Máthé Barbara, Fodor Réka și Tasnádi-Sáhy Noémi. Echipa artistică este completată de Raul Cioabă (decor), Cristina Breteanu (costume), Nichita Teodorescu (lighting design) și de iRonic Distors (muzică și video design).

Titlu cu dublu sens

Titlul spectacolului este un joc de cuvinte format din primele litere ale celor două etnii, maghiară și română, dar trimite și la cuvântul maghiar „maró”, care înseamnă coroziv sau caustic, reflectând natura ironiei din text. Piesa este alcătuită din mai multe scheciuri care prezintă situații absurde, dar familiare, născute din neînțelegerile și clișeele istorice sau cotidiene dintre cele două comunități, funcționând, potrivit descrierii spectacolului, ca o „terapie prin râs”.

Victoria Balint, managerul interimar al Teatrului Regina Maria, a explicat contextul colaborării: „Cele două teatre orădene nu au realizat până în această stagiune niciun spectacol împreună. Anul trecut, eu și managerul teatrului maghiar ne-am propus să începem această colaborare. Beneficiile sunt multiple: buget susținut de ambele teatre, schimbul artistic dintre artiștii români și maghiari, precum și dezvoltarea publicului. MaRó este un text care vorbeşte cu mult umor despre convieţuirea dintre români şi românii de etnie maghiară din Transilvania. E un spectacol despre AICI, ÎMPREUNĂ”.

Czvikker Katalin, managerul Teatrului Szigligeti, subliniază la rândul ei semnificația proiectului: „Consider că această coproducție reprezintă un moment important pentru noi. În spectacolul MaRó, actorii Teatrelor Szigligeti și Regina Maria nu doar împart aceeași scenă, ci participă la un proces artistic comun, bazat pe dialog, încredere și cunoaștere reciprocă. Întâlnirea celor două trupe poate fi valoroasă atât din punct de vedere profesional, prin apropierea unor experiențe și practici teatrale diferite, cât și la nivelul comunității, prin crearea unui cadru comun în care publicul celor două instituții se poate întâlni împreună. Nagyvárad–Oradea este un oraș în care comunitățile română și maghiară şi nu numai trăiesc împreună, iar această realitate face ca tema spectacolului să fie cu atât mai relevantă”.

Ea a adăugat că textul lui Székely Csaba „nu prezintă conviețuirea româno-maghiară ca fiind absurdă”, ci scoate în evidență, prin satiră, situațiile absurde generate de stereotipuri și prejudecăți, resentimente istorice sau de incapacitatea de a-l asculta și de a-l înțelege cu adevărat pe celălalt, precizând că spectacolul „nu își propune să ridiculizeze sau să acuze una dintre comunități”.

„Umorul și autoironia ne oferă posibilitatea de a privi aceste subiecte sensibile cu o anumită distanță, dar și cu sinceritate. Spectacolul nu își propune să ridiculizeze sau să acuze una dintre comunități, ci să ne determine să ne recunoaștem propriile reflexe și prejudecăți și – poate – să putem râde împreună de ele. Cred că publicul orădean va recepta spectacolul cu deschidere și curiozitate, tocmai pentru că va recunoaște în el situații, mentalități și tensiuni care fac parte din realitatea noastră comună. Desigur, un asemenea subiect poate provoca reacții diferite, însă teatrul are și rolul de a pune întrebări, de a ne scoate din zona de confort și de a crea spațiul necesar dialogului. Ne dorim ca MaRó să nu fie doar o întâlnire a celor două trupe, ci și o adevărată întâlnire a celor două comunități”, concluzionează Czvikker Katalin.

Dramaturg, prozator și scenarist

Născut la Târgu Mureș, la 31 iulie 1981, Székely Csaba s-a remarcat ca dramaturg, prozator și scenarist de limbă maghiară. Parcursul său educațional a inclus liceul la Arad, Facultatea de Litere la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și un masterat în scriere dramatică la Universitatea de Arte din Târgu Mureș. Înainte să se dedice exclusiv scrisului, a trecut prin mai multe ipostaze profesionale: redactor, jurnalist de radio și profesor universitar.

Cariera sa dramaturgică a debutat în 2009, cu piesa radiofonică „Vă plac bananele, tovarăși?”, distinsă cu premiul pentru cea mai bună piesă europeană la concursul internațional de dramaturgie radiofonică al BBC. Patru ani mai târziu, în 2013, acelaşi text i-a adus autorului și Imison Award, distincție oferită de Society of Authors din Marea Britanie.

Székely Csaba Foto: Bereczky Sándor

Recunoașterea în teatrul contemporan a venit în special prin „Trilogia minelor”, formată din piesele „Flori de mină”, „Orb de mină” și „Apă de mină”. Cele trei texte abordează, printr-un filtru de umor negru și ironie, realități dure ale comunităților transilvănene: sărăcia, șomajul, alcoolismul, corupția, naționalismul și tensiunile interetnice. Piesele au ajuns pe scene din România, Ungaria și Slovacia, fiind jucate atât în limba maghiară, cât și în limba română.

În portofoliul său se regăsesc și alte titluri importante: „Mihai Viteazul”, „MaRó”, „10” și „Nu regret nimic”, la care se adaugă activitatea de scenarist pentru televiziune: Székely Csaba a semnat episoade din al treilea sezon al serialului HBO Ungaria, „Terápia”.

Prin combinația de satiră, umor negru și observație socială aplicată unor teme politice, istorice și identitare, Székely Csaba este considerat astăzi una dintre vocile de referință ale dramaturgiei contemporane maghiare din România.

Programele vor fi orientate în special către dezvoltarea copiilor, participarea lor la educație și integrarea în comunitate. Unul dintre obiectivele principale este atragerea a 260 de copii vulnerabili în aceste activități. Sunt vizați copiii aflați în risc de sărăcie, excluziune socială sau abandon școlar, inclusiv copii rromi.

Construirea centrului presupune o investiție totală de 10,63 milioane de lei. Din această sumă, aproape 8 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă din fonduri europene. Proiectul are o perioadă de implementare de 48 de luni și este finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027.

Astăzi, Peștera cu Cristale din Mina Farcu este protejată și deschisă turiștilor. În jurul ei au apărut și povești: despre o comoară pe care muntele a ascuns-o, despre forme misterioase în cristale și despre norocul pe care peștera l-ar aduce celor care îi trec pragul.

Dacă privești Dealul Farcu de la suprafață, cu greu îți poți imagina ce se află sub el. Platoul carstic are aproximativ 375 de metri altitudine și face parte din zona comunei Roșia, în Munții Pădurea Craiului.

Peisajul de la suprafață este unul specific Apusenilor, cu doline și forme carstice. Adevărata surpriză se află însă în subteran. Acolo, istoria omului și istoria naturii s-au întâlnit într-un mod neașteptat.

Minerii care au dat peste o „minune”

Povestea începe în perioada exploatării de bauxită. În 1987, frontul de lucru al unei galerii miniere înainta prin munte. Minerii își vedeau de treabă, încercând să deschidă o nouă galerie. Nu căutau o peșteră și cu atât mai puțin o comoară. Au găsit-o însă.

În momentul în care au pătruns în cavitate, oamenii au descoperit pereți acoperiți cu cristale transparente și formațiuni de calcit cu geometrii neobișnuite. Unele dintre cristale ajung la dimensiuni impresionante, iar combinația dintre forme, transparență și cantitate face din această cavitate un loc cu totul aparte.

Potrivit ghidului Valentina Duma, publicată într-un interviu din 2014, minerii au fost atât de impresionați de ceea ce găsiseră, încât au spus că au descoperit „o minune”. Mai mult, aceștia ar fi păzit peștera timp de aproximativ trei săptămâni, până la sosirea specialiștilor, care au cercetat și cartat cavitatea.

Este poate cea mai frumoasă scenă din întreaga istorie a Minei Farcu: oameni obișnuiți cu întunericul galeriilor, cu zgomotul utilajelor și cu praful minereului se trezesc în fața unei încăperi în care roca pare să fi fost împodobită cu bijuterii. Iar pentru câteva săptămâni, acea comoară a rămas în siguranță.

Comoara pe care oamenii au început să o rupă

Povestea nu a avut însă un final fericit. Exploatarea minei a continuat până în jurul anului 1998, iar în anii care au urmat descoperirii, cristalele au fost deteriorate. Unele au fost desprinse și vândute, transformate în suveniruri. Surse turistice și speologice menționează perioada ca pe una dintre cele mai negre din istoria peșterii.

Doar zonele greu accesibile au rămas, în parte, protejate. O verticală de aproximativ 35 de metri a făcut dificil accesul către anumite formațiuni din tavanul cavității, astfel că o parte din „comoară” a supraviețuit. De aici începe și una dintre poveștile care s-au țesut în jurul locului.

FOTO: Peștera cu Cristale din Mina Farcu – comoara ascunsă în adâncul Bihorului, 05.09.2026

Se spune, într-o interpretare mai degrabă modernă decât într-o legendă populară veche, că muntele și-a protejat singur comoara. Oamenii au luat ceea ce au putut desprinde, dar ceea ce era ascuns mai adânc, mai sus sau mai greu de atins a rămas în întuneric.

Ca și cum Farcu ar fi lăsat oamenilor doar atât cât au putut lua, fără să-i dezvăluie toate secretele.

Nu există dovezi că aceasta ar fi o legendă veche a locului. Este o poveste modernă, născută dintr-un fapt real: cristalele au fost vandalizate, iar cele mai greu accesibile au supraviețuit.
Dar, într-un loc ca Farcu, granița dintre istorie și legendă devine ușor de trecut.

O peșteră care nu seamănă cu celelalte

Astăzi, accesul se face prin galeriile fostei mine. După aproximativ 200 de metri de traseu minier, vizitatorul ajunge în zona în care începe spectacolul cristalelor. Peștera are o dezvoltare de aproximativ 251 de metri și o denivelare de 16 metri.

Aici nu dimensiunea este cea care impresionează, ci pereții și formațiunile de calcit. Cristalele au forme dintre cele mai neobișnuite. Unele seamănă cu obiecte, altele cu animale sau personaje. În timp, vizitatorii au început să descopere în ele propriile imagini.

O libelulă, un fluture sau o pasăre sunt printre formele care au devenit simboluri ale peșterii. Nu există aici o legendă străveche despre personaje transformate în cristal. Dar există ceva poate mai interesant: fiecare vizitator poate vedea altceva în aceeași formațiune. În întunericul peșterii, natura pare să fi lăsat loc imaginației.

Și dacă tot vorbim despre povești, Farcu mai are una. Unii oameni cred că peștera aduce noroc pentru anul care urmează. Nu este o superstiție veche documentată în tradiția populară bihoreană, ci o credință turistică mai recentă, dar suficient de puternică încât să fi devenit parte din povestea locului.

În 2015, Digi24 relata că turiști superstițioși veneau la peșteră tocmai pentru noroc. Un localnic din Roșia povestea chiar că, cu doi ani înainte, un grup își petrecuse Revelionul în peșteră, convinși că astfel vor avea noroc în anul care începea. Este greu de spus cum a apărut această credință.

Poate că are legătură cu aspectul aproape supranatural al cristalelor. Poate că oamenii au asociat bogăția ascunsă în munte cu prosperitatea. Sau poate că, pur și simplu, într-un loc în care natura a creat ceva atât de rar, oamenii au vrut să creadă că și norocul poate fi găsit acolo.

Cert este că Farcu nu mai este doar un loc în care mergi să vezi cristale. Pentru unii, este locul în care mergi să-ți începi anul cu speranță.

Din mină, în muzeu

Astăzi, trecutul minier nu a fost șters pentru a face loc turismului. Dimpotrivă. Vizita începe tocmai prin spațiul care amintește de perioada exploatării de bauxită. Într-una dintre fostele galerii a fost amenajat un mic muzeu minier, unde pot fi văzute utilaje și echipamente folosite în perioada exploatării.

Există un detaliu important pentru povestea locului. Farcu nu este doar o peșteră în care natura a creat cristale. Este și o mărturie a unei lumi industriale, care aproape a dispărut.

În urmă cu câteva decenii, aici oamenii coborau în subteran ca să muncească. Astăzi, oamenii coboară pentru a privi ceea ce aceiași mineri au descoperit din întâmplare.

Istoria s-a întors, într-un fel, în locul de unde a început. Peștera a fost introdusă în circuitul turistic în jurul anului 2012, după lucrări de amenajare și conservare realizate printr-un proiect al Centrului pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor, împreună cu Primăria comunei Roșia și parteneri ai proiectului.

Scopul a fost ca oamenii să poată vedea cristalele fără să le atingă și fără să repete greșelile trecutului. Scări, podețe, balustrade și iluminat au fost instalate astfel încât vizitatorii să poată ajunge până la balconul de unde se vede zona protejată.

Este o schimbare radicală față de anii de după descoperire. Atunci oamenii luau cristalele. Astăzi, oamenii vin să le privească. Poate că aceasta este cea mai importantă transformare din povestea Minei Farcu.

Nu există, cel puțin în sursele documentate, o legendă veche despre un balaur care păzea o comoară, despre blesteme sau spirite ascunse în adâncul muntelui. Iar Farcu poate că nici nu are nevoie de astfel de povești, pentru că propria sa istorie seamănă deja cu o legendă. În întunericul muntelui, cristalele continuă să strălucească în liniște, ca și cum n-ar ști că lumea de la suprafață le-a transformat deja într-o poveste.

Surse de documentare și inspirație: Historia, Lumea Mare, Digi24, CJ Bihor, Peștera Meziad, Peștera Farcu, Welcome to Romania și Bihor în Imagini.

Daune cerute: între 30.000 și 50.000 de lei

Prima care s-a adresat Justiției a fost „Maria”, care a cerut instanței să o oblige pe fosta sa prietenă, „Ioana”, să-i plătească daune morale de 30.000 de lei. Reclamanta susținea că se află în relație de concubinaj cu fostul soț al „Ioanei”, iar din momentul în care a început această legătură, ar fi devenit ținta unor acțiuni de denigrare din partea pârâtei. Femeia a explicat că cea care i-a fost în trecut cea mai bună prietenă ar fi creat conturi false pe rețele de socializare, prin care a distribuit afirmații jignitoare la adresa ei.

Printre altele, „Maria” a susținut că „Ioana” ar fi încercat să-i creeze o imagine de femeie de moravuri ușoare, spunându-le cunoscuților și rudelor că „întreține relații sexuale cu toți bărbații care îi ies în cale”. „A expus faptul că a trăit într-o stare de stres și cu teamă permanentă, întrucât pârâta nu a avut nicio limită, inclusiv punând pe fiul său minor să sune și să o jignească, iar denigrările au ajuns la cunoștința copilului său, care a fost afectat emoțional, producându-le suferințe morale precum frică, rușine, tristețe, neliniște, umilire și alte emoții negative”, a reținut instanța din plângerea formulată de reclamantă.

În replică, „Ioana” a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de fosta sa prietenă și obligarea acesteia la plata unor daune morale de 50.000 de lei. Pârâta devenită reclamantă a catalogat drept invenții acuzațiile „Mariei” și a susținut că, de fapt, aceasta i-ar fi amenințat și denigrat atât pe ea, cât și pe copiii săi, prin intermediul unor conturi false de Facebook. În plus, ar fi încercat să vândă bunuri aparținând firmei celor doi soți, ceea ce a dus la pierderi financiare pentru societate.

„Ioana” a explicat că ar fi aflat întâmplător că soțul său ar fi început o relație extraconjugală cu cea pe care femeia o trata ca pe o soră și care ulterior ar fi devenit concubina bărbatului. Confruntat de fosta soție, care l-a acuzat și de comportament agresiv și consum de alcool, soțul ar fi plecat din locuință, dar ar fi recurs la amenințări, motiv pentru care împotriva sa ar fi fost emis un ordin de restricție.

Instanța: ambele au folosit „un vădit limbaj jignitor”

Judecătoria Aleșd a observat că textele postate de cele două femei pe rețelele de socializare nu sunt simple critici, ci conțin „un vădit limbaj jignitor, batjocoritor și defăimător, ambele părţi având un comportament antisocial”. Totuși, instanța a explicat că nu toate faptele prezentate de fostele prietene le-au adus atingere imaginii acestora. În plus, a considerat că nu are nicio relevanță relația de concubinaj pe care fostul soț al „Mariei” o are cu „Ioana”.

Stabilind că ambele reclamante/pârâte au fost afectate negativ prin atitudinile pe care le-au avut una față de cealaltă și prin afirmațiile cu un caracter „scandalos și neadevărat”, Judecătoria Aleșd a constatat încălcarea de către cele două foste prietene a dreptului la demnitate și imagine. Drept urmare, fiecare a fost obligată să-i achite celeilalte daune morale de 5.000 de lei, cheltuielile de judecată urmând a fi compensate din aceste sume.

Aceasta investiție este o investiție nouă. Aceasta solicitare de aviz este conforma cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Persoanele care doresc să obțina informații suplimentare cu privire la solicitarea Avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menționată.

Persoanele care doresc să transmită observații, sugestii și recomandări se pot adresa solicitantului la adresa sus menționată sau pot înainta observații în termen de 5 zile de la data publicării la Administrația Bazinală de Apă Crișuri, str. Atelierelor, nr. 6-8, municipiul Oradea, județul Bihor.

CH28615