În cazul investițiilor derulate prin brokeri autorizați, impozitul pe venit este calculat și reținut direct înainte ca sumele să ajungă în contul investitorului. Practic, contribuabilul încasează venitul „net”, fără a mai achita ulterior impozitul pe acel câștig. Această procedură simplifică semnificativ administrarea fiscală, însă nu elimină complet responsabilitățile persoanei fizice.

Atenție la CASS: obligația care poate apărea ulterior

Principala obligație care poate rămâne în sarcina investitorului este Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS). Aceasta se datorează dacă veniturile cumulate din investiții și, după caz, din alte surse (chirii, drepturi de proprietate intelectuală, activități agricole etc.) depășesc anumite plafoane raportate la salariul minim brut (4.050 lei):

• peste 6 salarii minime: 24.300 lei
• peste 12 salarii minime: 48.600 lei
• peste 24 salarii minime: 97.200 lei

Cota de contribuție este de 10%, aplicată la plafonul corespunzător nivelului de venit.

Astfel, chiar dacă impozitul pe câștig a fost deja reținut de broker, investitorul poate datora în continuare CASS dacă depășește pragurile stabilite.

Exemple practice

Un investitor care obține un câștig de 1.000 lei din tranzacționarea acțiunilor și nu are alte venituri relevante nu depășește plafonul și nu datorează CASS. În schimb, o persoană care acumulează venituri de 30.000 lei din investiții într-un an fiscal depășește plafonul de 24.300 lei și va datora CASS în valoare de 2.430 lei, chiar dacă impozitul a fost deja reținut la sursă.

Un regim special se aplică investițiilor în titluri de stat precum „Tezaur“ și „Fidelis“, pentru care dobânzile sunt exceptate atât de la impozitul pe venit, cât și de la CASS. Chiar și în situația în care impozitul este reținut automat, persoanele fizice trebuie să:

• verifice periodic extrasele și rapoartele primite de la brokeri;
• centralizeze veniturile totale realizate într-un an fiscal;
• analizeze dacă depășesc plafoanele pentru CASS;
• depună Declarația unică atunci când apare obligația de plată a contribuției de sănătate.

Reprezentanții Administrației fiscale recomandă investitorilor să păstreze toate documentele justificative primite de la intermediari și să își monitorizeze atent veniturile anuale cumulate. De asemenea, contribuabilii sunt încurajați să utilizeze serviciul digital Spațiul Privat Virtual, care oferă acces rapid la informațiile fiscale personale.

Astfel, bursa de merit a fost de 307 lei, în loc de 450 de lei, cât este valoarea standard prevăzută de lege. Bursa tehnologică a ajuns la 205 lei, față de valoarea obișnuită de 300 de lei. În schimb, bursa socială a rămas neschimbată și a fost plătită integral, în valoare de 300 de lei lunar.

Calculul se face după o formulă stabilită prin metodologia în vigoare: cuantumul bursei este raportat la numărul zilelor lucrătoare și redus în funcție de zilele de vacanță. Pentru aprilie au fost luate în calcul 22 de zile lucrătoare și 7 zile de vacanță.

Pe lângă criteriile de performanță, elevii trebuie să respecte și condițiile de prezență. Cei care adună 10 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună pot pierde bursa de merit, socială sau tehnologică pentru perioada respectivă.

În prezent, bursa de merit este acordată doar primilor 15% dintre elevii fiecărei clase care au media minimum 9 și nota 10 la purtare sau calificativul „foarte bine”.

Datele Ministerului Educației arată că numărul beneficiarilor de burse a scăzut în anul școlar 2025–2026, de la aproximativ 1,41 milioane la aproape 989.000 de elevi, iar bugetul total alocat a fost redus după modificările legislative recente.

Elevii vor reveni la valoarea integrală a burselor în lunile fără vacanțe școlare.

Anunțul a fost făcut de reprezentanții unității de învățământ, printr-un mesaj emoționant publicat pe rețelele de socializare, în care colegii și-au exprimat durerea provocată de pierderea celei care a fost ani la rând un sprijin important pentru comunitatea școlară.

„Liceul cu Program Sportiv „Bihorul” Oradea a pierdut nu doar un profesionist desăvârșit, ci un om rar, cu suflet mare și o eleganță aparte”, au transmis reprezentanții liceului.

Potrivit mesajului publicat de instituție, Adriana Bercea era apreciată pentru seriozitatea, devotamentul și profesionalismul de care a dat dovadă de-a lungul anilor, fiind considerată o prezență discretă, caldă și mereu dispusă să ajute.

„Dincolo de cifre și documente, a fost un OM bun, cald, discret și mereu gata să ajute”, au mai transmis colegii acesteia.

Reprezentanții liceului spun că dispariția Adrianei Bercea a lăsat un gol imens în cadrul instituției.

„Astăzi, biroul ei a rămas gol, iar liniștea care s-a așternut peste liceu doare mai mult decât putem spune. Nu te vom uita niciodată, Adriana… Dumnezeu să te odihnească în pace!”, se arată în mesajul de rămas-bun publicat de LPS „Bihorul” Oradea.

La finalul lunii martie 2026, efectivul de salariați din județ a fost de 184.913 persoane, în scădere cu 366 de angajați față de luna februarie 2026. Această variație indică o ajustare minoră a ocupării forței de muncă, fără schimbări semnificative în structura generală a pieței muncii.

În ceea ce privește veniturile, câștigul salarial mediu brut a fost de 7.759 lei pe persoană, iar câștigul salarial mediu net s-a situat la 4.654 lei pe persoană. Niveluri peste media județului au fost înregistrate în industrie și construcții, cu un câștig brut de 7.773 lei și un câștig net de 4.690 lei, precum și în sectorul serviciilor, unde câștigul brut a fost de 7.824 lei și cel net de 4.671 lei. Sub media județului s au situat salariații din agricultură, silvicultură și pescuit, cu un câștig brut de 6.612 lei și unul net de 3.974 lei.

Pe segmentul șomajului, datele Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor arată că la data de 31 martie 2026 erau înregistrați 5.133 de șomeri, în scădere cu 134 de persoane față de luna precedentă. Din total, 2.403 erau bărbați, iar 2.730 erau femei, ambele categorii înregistrând reduceri față de februarie.

Rata șomajului la nivel județean a fost de 2,2 la sută. Diferențiat pe sexe, aceasta a fost de 1,8 la sută în rândul bărbaților și de 2,6 la sută în rândul femeilor, ceea ce indică în continuare o presiune mai ridicată pe segmentul feminin al pieței muncii.

FOTO: ISU Bihor

Echipajele Stației de Pompieri Aleșd au acționat cu două autospeciale de stingere pentru localizarea și lichidarea incendiului, care se manifesta violent și generalizat la o construcție auxiliară din cadrul gospodăriei, realizând simultan dispozitive de stingere și de protecție a clădirilor expuse riscului de incendiere.

Pompierii au lichidat incendiul în aproximativ 15 minute, reușind să împiedice propagarea flăcărilor la o altă anexă și la locuință, după care au continuat intervenția pentru decopertarea construcției, identificarea eventualelor focare ascunse și înlăturarea efectelor negative, până în jurul orei 04.00.

„În urma evenimentului, au ars acoperișul construcției auxiliare, pe o suprafață de aproximativ 60 de metri pătrați, tavanul din rigips și bunurile aflate în interior, printre care și o centrală termică”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, locotenent colonel Camelia Roșca.

Cercetările efectuate au indicat drept cauză probabilă a producerii incendiului un scurtcircuit.

În acțiunea depusă în instanță, CNAIR solicită suspendarea aplicării ordinului emis pe 5 mai de Ministerul Transporturilor, prin care compania a fost obligată să predea către CNIR mai multe proiecte considerate întârziate de ani de zile.

Printre acestea se află și drumul expres Oradea – Arad, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din vestul țării. Conflictul dintre cele două instituții apare într-un moment sensibil pentru investițiile în infrastructură, în condițiile în care pentru DEx Oradea – Arad procedurile de licitație au fost finalizate încă din anul trecut, însă începerea efectivă a lucrărilor a fost programată abia pentru anul viitor.

Transferul proiectului către CNIR a fost justificat de Ministerul Transporturilor prin necesitatea accelerării implementării investițiilor și recuperării întârzierilor acumulate.

CNIR reacționează

În contextul disputelor apărute în spațiul public, Compania Națională de Investiții Rutiere a transmis un comunicat în care susține că dispune de capacitatea necesară pentru preluarea și derularea marilor proiecte de infrastructură.

Reprezentanții companiei afirmă că, în cei doi ani de la operaționalizare, CNIR a lansat în licitație și a semnat contracte în valoare de 23 de miliarde de lei pentru proiectarea și execuția a 190 de kilometri de autostradă și drum expres, în timp ce alte contracte pentru aproximativ 140 de kilometri urmează să fie semnate. CNIR a oferit și exemple privind proiectele aflate în derulare.

Pentru Autostrada A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț, patru contracte de proiectare și execuție pentru 116 kilometri sunt în etapa de proiectare, iar primele lucrări ar urma să înceapă în cursul acestui an. Compania precizează că a contractat servicii de supervizare pentru toate cele patru loturi și că a emis decizii de expropriere inclusiv pentru două loturi preluate de la CNAIR.

Totodată, CNIR arată că pentru drumul expres Focșani – Brăila, cu o lungime de 73,5 kilometri, contractul de proiectare și execuție a fost semnat la aproximativ un an de la lansarea licitației.

În cazul lotului Chiribiș – Biharia din Autostrada Transilvania, compania susține că ordinul de începere pentru execuție a fost emis la două luni după preluarea proiectului și că lucrările au ajuns la un stadiu fizic de 45%, cu perspectiva deschiderii circulației până la finalul anului.

În comunicatul transmis, compania mai afirmă că a implementat sisteme electronice și aplicații pentru gestionarea activităților interne, susținând că modelul managerial adoptat este orientat spre eficiență, digitalizare și planificarea eficientă a resurselor. Reprezentanții CNIR consideră că instituția poate prelua și alte obiective strategice de infrastructură, în conformitate cu prevederile OUG 55/2016.

Există hotărâri judecătorești care schimbă societăți. Unele consfințesc drepturi fundamentale. Altele rescriu doctrine juridice. Iar apoi există acele decizii rare, aproape mistice, în care dreptul, folclorul rural și documentarele despre supraviețuire se întâlnesc într-o singură frază.

La Judecătoria Beiuș, acest pui de câine a reușit performanța juridică de a nu mai fi considerat abandonat pentru că, în esență, era suficient de bine hrănit încât să poată începe o viață nouă ca mic prădător independent.

Nu discutăm aici doar despre o amendă anulată. Discutăm despre o motivare care, citită atent, pare să inaugureze o nouă filozofie juridică în materia protecției animalelor: abandonul nu mai este abandon dacă animalul are potențial de adaptare și este lăsat într-o zonă cu oportunități rezonabile de dezvoltare personală.

Textul instanței merită analizat aproape literar.

Judecătorul reține că fapta descrisă de poliție „nu întrunește elementele constitutive” ale contravenției prevăzute de Legea 205/2004 deoarece animalul „nu a fost abandonat într-un loc precum pădure, criș etc.”, ci „a fost dus într-un sat pentru a putea fi adoptat”.Aici apare primul moment de geniu juridico-rural.

Pentru că, aparent, în România există acum o diferență esențială între abandon simplu, abandon calificat și abandon cu potențial comunitar.

Nu l-ai abandonat dacă l-ai lăsat strategic. Nu l-ai aruncat în neant, ci l-ai repoziționat geografic într-o zonă cu trafic uman și șanse rezonabile de networking social canin. Practic, cățelul n-a fost abandonat. A fost relocat.

Mai lipsea doar să aflăm că patrupedul beneficia de program de integrare rurală, reconversie profesională și mentorat în domeniul vânătorii de șoareci. Dar adevărata bijuterie a motivării vine în continuare, într-o frază care ar trebui probabil gravată pe fațada tuturor adăposturilor pentru animale abandonate:

„Căţelul […] avea vârsta de aproximativ 5 luni, bine hrănit, bine îngrijit, și putea să supraviețuiască vânând șoareci sau alte vietuitoare”.

Aici justiția română intră într-un teritoriu aproape filozofic. Pentru că ideea centrală devine următoarea: dependența unui animal domestic față de om este relativă dacă animalul are instincte biologice funcționale. Cu alte cuvinte, dacă poate prinde ceva viu, deja discutăm despre autonomie.

Această logică deschide perspective extraordinare. O pisică lăsată în cartier poate fi considerată freelancing urban. Iar un câine sănătos nu mai este abandonat, ci participant la economia locală a rozătoarelor.

Formularea despre „vânatul șoarecilor” este cu atât mai spectaculoasă cu cât vorbim despre un cățel de cinci luni. Nu despre un lup carpatin. Nu despre un câine semi-sălbăticit crescut în pădure. Ci despre un pui de câine domestic.

În mod normal, legislația privind protecția animalelor pornește de la ideea simplă că un animal crescut de oameni depinde de oameni. Tocmai de aceea legea definește abandonul ca lăsarea animalului fără hrană și adăpost.

Numai că motivarea instanței pare să introducă un nou criteriu: capacitatea teoretică de autosusținere cinegetică.

Cu alte cuvinte, problema nu mai este „A fost lăsat pe drum?”, ci „Avea competențe de supraviețuire?”.

Imaginea care rezultă este aproape cinematografică. Un cățel de cinci luni, bine hrănit și cu privire hotărâtă, coborând din mașină într-un sat din Bihor, adulmecând orizontul și pornind spre destin, în timp ce în fundal rulează muzică motivațională.

Poate că în motivarea completă lipsește doar pasajul: „instanța apreciază că patrupedul manifesta aptitudini rezonabile pentru integrare ecosistemică.”

Mai apare însă un element remarcabil: instanța consideră relevant faptul că animalul nu a fost abandonat „în pădure, criș etc.”.

Acel „etc.” este magnific.

Pentru că lasă deschisă o întreagă categorie juridică misterioasă a locurilor improprii abandonului. Pădure, crâșmă și altele asemenea. În schimb, satul pare acceptabil. Satul este, juridic vorbind, o platformă socială pentru adopție spontană. Logica devine aproape administrativă. Nu abandonăm câini. Îi distribuim teritorial.

Mai mult, faptul că animalul a fost ulterior găzduit timp de zece zile și apoi preluat de mama petentei pare să fie folosit ca argument că abandonul nu a existat. Ceea ce produce o concluzie involuntar comică: dacă cineva are norocul să găsească animalul înainte să moară, atunci abandonul devine discutabil.

E ca și cum ai spune: „Nu l-am lăsat fără sprijin. Universul a intervenit.”

Întreaga motivare creează impresia unei redefiniri subtile a responsabilității. Proprietarul nu mai este neapărat responsabil până la capăt pentru animalul său, atât timp cât îl lasă într-o zonă locuită, animalul pare sănătos și există posibilitatea statistică să prindă ceva comestibil.

Practic, protecția animalelor începe să semene cu un examen de orientare în natură.

Desigur, hotărârea are și o latură aproape metafizică. Instanța pare să acorde o încredere extraordinară instinctului natural. Omul abandonează. Natura rezolvă.

Șoarecii devin astfel, fără voia lor, participanți indirecți la sistemul juridic românesc. Fără ei, probabil contravenția rămânea în picioare.

În tot acest timp, Legea 205/2004 stă cuminte în fundal și spune destul de clar că abandonul înseamnă lăsarea unui animal dependent de îngrijirea omului fără hrană și adăpost. Dar motivarea pare să răspundă: „Da, dar acest exemplar avea inițiativă.”

Și poate aici stă adevărata tragedie comică a speței. Nu doar în formulare, nu doar în șoarecii invocați aproape ca resursă alimentară legitimă, ci în senzația că definiția abandonului a devenit negociabilă. Pentru că după această logică, orice abandon poate fi cosmetizat.

Nu l-ai abandonat. L-ai dus într-o comunitate.

Nu l-ai lăsat fără hrană. Avea ecosistem în apropiere.

Nu era în pericol. Exista biodiversitate.

Potrivit portalului instanțelor de judecată, dosarul privind această contravenție a avut nu mai puțin de 10 termene până la pronunțarea soluției definitive de către Judecătoria Beiuș.

Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul autorității competente pentru protecția mediului, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor – Oradea, Bulevardul Dacia, nr. 25/A și la sediul S.C. COMPANIA DE APĂ ORADEA S.A. – Oradea, str. Duiliu Zamfirescu, nr. 3, județul Bihor, de luni până vineri, între orele 09 – 14.

Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul autorității competente pentru protecția mediului, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor – Oradea, B-dul Dacia, nr. 25/A, în zilele de luni-vineri, între orele 09-14.

Cu respect,

Compania de Apă Oradea

Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu, a propus ca soluție pentru a atenua impactul scumpirilor: reducerea TVA pentru gaze naturale de la 21% la 11%.

„O soluție ar fi scăderea TVA-ului, în așa fel încât consumatorii casnici să înregistreze imediat o scădere în factură. Vorbim despre o scădere de la 21% la o cotă de TVA de 11% pentru consumatorii casnici de gaze naturale, automat scăderea în factură s-ar vedea de luna următoare”, a susținut Niculescu, citat de Libertatea.

Pe facturile la gaze, prețul este exprimat tot mai des în kWh și nu în metri cubi, deoarece sistemul ține cont de energie rezultată în urma consumului. Astfel, chiar dacă două gospodării consumă același volum de gaz, prețul de pe facturi poate fi diferit.

Un metru cub de gaz poate însemna aproximativ 10–11 kWh, dar valoarea exactă diferă zilnic și regional. De aceea, exprimarea în kWh este considerată mai corectă și comparabilă cu energia electrică și cu standardele europene. Înainte, românii erau obișnuiți cu metri cubi, deoarece contoarele afișau doar volum, iar prețurile erau comunicate simplificat. Acum, pe facturi apar de obicei: consumul în metri cubi, coeficientul de conversie și consumul final în kWh, care este baza reală de facturare, a mai relatat sursa menționată anterior.