Rezultate obținute de cluburile bihorene:

CS CRIȘUL ORADEA
Medalie de aur – Florian Bologan la arc compound under 15 băieţi cu 641 de puncte, stabilind un nou record naţional
Medalie de aur – Florian Bologan și Olga Balogh la echipe mixte under 15 cu 1231 de puncte, recordul naţional la echipe mixte
Medalia de aur – echipa de compound under 13 băieţi (Noah Cruceru, Antonio Cacuci şi Akim Cacuci).
Medalie de argint – Olga Balogh la arc compound U15
Medalie de argint – Antonio Cacuci la barebow copii U13
Medalie de argint – Noah Cruceru la arc compound U13
Medalie de bronz – Kasler Ede-Agoston la barebow copii U13
Medalie de bronz – Mark Cacuci la arc compound U13
Cel mai tânăr participant la acest concurs a fost Akim Cacuci (7 ani), competitor la compound copii.

CS MENUMORUT BIHARIA
Medalie de aur – echipa mixtă compusă din Găluț Rayen și Pontoș Diana, divizia de arc barebow, categoria U18
Medalie de aur – Rayen Găluț, divizia de arc barebow, categoria U18 masculin
Medalie de argint – Alexandru Sift, divizia de arc olimpic, categoria U13 masculin
Medalie de bronz – Diana Pontoș, divizia de arc barebow, categoria U18 feminin
Medalie de bronz – Bogdan Copil, divizia de arc barebow, categoria U15 masculin

ACS TIR CU ARCUL VARADINUM
Medalie de argint – Adrienn Haragos – arc recurve olimpic U15

https://competitii.frta.ro/competitie/7/rezultate/final

Timp de două seri, scena festivalului va reuni artiști consacrați ai genului, dar și tineri interpreți, într-un program divers care celebrează muzica live, poezia și spiritul comunității.

Sâmbătă, 20 iunie, publicul se va întâlni cu: Ducu Bertzi, Narcisa Suciu, Cristi Dumitrașcu & Andreas, Alina Manole, Cosmin Vaman, Raul Silaghi, Carmen Ifrim Săsărman, Cristina Pantea, Trupa Ta și Grupul vocal „Floare de Lotus”.

Duminică, 21 iunie, festivalul continuă cu: Mircea Baniciu, Trupa cu Valoare Adăugată, Claudia Șerdan & Jimi El Laco, Andrei Arad & Toni Arendaș, Daniel Făt, Dan Vană, Adina Hodișan, Iuliu Ciura, Valentin Ajder și Școala de canto Vincerò.

Organizat de Asociația Terra Gloria și Asociația de Promovare a Turismului în Stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai, în parteneriat cu Primăria Sânmartin, Felix Gardens, FanMedia, Liceul Tehnologic Felix, alături de voluntari și parteneri media, festivalul își confirmă statutul de reper cultural pentru iubitorii folkului românesc.

Festivalul se bucură și în acest an de colaborarea cu Mihaelei Dindelegan, fondatoare și consultant onorific al proiectului, Claudia Arad, guest manager din 2020, Valentin Todor, managerul festivalului în 2025 și 2026, Alexandru Cristea, profesor la Școala de Muzică Vincerò, și Cristi Dumitrașcu, moderatorul festivalului.

Inițiat în 2017 la Oradea sub denumirea Oradea Folk Festival, evenimentul s-a mutat din 2022 la Băile Felix, unde a găsit un cadru propice dezvoltării și atragerii unui public divers, format atât din localnici, cât și din turiști.

Ajuns la a IX-a ediție, Felix Folk Festival nu este doar un eveniment muzical, ci și o platformă de promovare a valorilor autentice, a libertății de expresie și a conexiunii dintre oameni. Organizatorii subliniază importanța păstrării și transmiterii mai departe a muzicii folk ca parte a identității culturale românești. Ediția din 2026 marchează totodată apropierea unui moment aniversar important: 10 ani de la lansarea festivalului, care va fi celebrat în 2027.

Iubitorii muzicii folk sunt ateptaţi, aşadar, la două seri memorabile, cu muzică live şi piese care fac spectatorii să se unsească într-o singură voce.

Potrivit datelor centralizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bihor, inspectorii au verificat 166 de unități economice și instituții. În urma controalelor au fost dispuse 348 de măsuri obligatorii pentru remedierea deficiențelor și au fost aplicate 244 de sancțiuni contravenționale, dintre care 46 de amenzi și 198 de avertismente.

Cele mai mari sancțiuni au fost aplicate în domeniul relațiilor de muncă. Din totalul amenzilor, 1,39 milioane de lei au vizat exclusiv cazurile de muncă nedeclarată.

Inspectorii au descoperit 12 angajatori care foloseau forță de muncă fără respectarea legislației. În cadrul acestor controale au fost identificate 59 de persoane care lucrau fără contract individual de muncă, trei persoane care prestau activitate deși aveau contractele suspendate și o persoană care muncea în afara programului stabilit prin contractul cu timp parțial. Pentru aceste abateri au fost aplicate 12 amenzi, valoarea totală a sancțiunilor ridicându-se la 1,39 milioane de lei.

Cazurile de muncă nedeclarată au fost întâlnite în mai multe sectoare economice, printre care construcțiile, creșterea ovinelor, lucrările de instalații electrice și transporturile.

Peste 100 de controale privind relațiile de muncă

În domeniul relațiilor de muncă, inspectorii au verificat 100 de unități din sectorul public și privat. În urma controalelor au fost dispuse 230 de măsuri de remediere și au fost aplicate 126 de sancțiuni contravenționale.

Majoritatea sancțiunilor au vizat nereguli administrative și încălcări ale legislației muncii, altele decât munca nedeclarată. Pentru aceste abateri au fost aplicate 89 de avertismente și 25 de amenzi, în valoare de 96.500 de lei.

Inspectorii ITM au efectuat, de asemenea, 66 de controale privind respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă.

În urma verificărilor au fost dispuse 118 măsuri de remediere și au fost aplicate tot atâtea sancțiuni. Din acestea, 109 au fost avertismente, iar nouă au fost amenzi, în valoare totală de 56.000 de lei.

În prima săptămână a lunii mai, ITM Bihor a participat la o campanie națională de control care a vizat firmele active în colectarea, reciclarea și eliminarea deșeurilor.

În cadrul acțiunii au fost efectuate 11 controale privind relațiile de muncă, fiind aplicate trei amenzi în valoare totală de 4.500 de lei pentru încălcări ale Codului Muncii.

Patru notificări de concedieri colective

Totodată, în domeniul securității și sănătății în muncă au fost realizate nouă controale, inspectorii aplicând 25 de avertismente pentru neconformitățile constatate. La sfârșitul lunii mai, în evidențele ITM Bihor figurau 23.834 de angajatori activi și 159.918 salariați activi.

Numărul contractelor individuale de muncă active înregistrate în județ era de 183.138, ceea ce indică faptul că o parte dintre salariați dețin mai multe contracte de muncă.

În aceeași perioadă, la ITM Bihor au fost înregistrate patru notificări privind intenția de concediere colectivă, transmise de companii care activează în domeniul jocurilor de noroc și al serviciilor conexe extracției petrolului și gazelor naturale.

„În cursul mai 2026 la I.T.M. Bihor s-au depus spre înregistrare 4 notificări cu privire la intenţia de concediere colectivă în conformitate cu prevederile art.70 din Legea nr.53/2003 Codul Muncii. Notificările se referă la intenţia de concediere colectivă în perioada mai – iunie 2026 a unui număr estimativ de 40 de persoane din județul Bihor din cadrul unor societăți care activează în domeniul activități de jocuri de noroc, servicii anexe extractiei petrolului brut și gazelor naturale“, transmite ITM Bihor.

Din 2009 își desfășoară activitatea la Curtea de Apel Oradea, unde, din 30 martie 2024, ocupă prin delegare funcția de președinte al Secției I Civile.

Marcela Olimpia Bogdan este absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest Timișoara (promoția 1998), iar după doi ani de stagiatură la Judecătoria Oradea, a fost numită la aceeași instanță ca judecător în 2001. Doi ani mai târziu a promovat la Tribunalul Bihor, unde a activat până în 2006, când a promovat la Curtea de Apel Oradea.

A ocupa funcția de președintă a Secției a II-a Civilă a instanței din februarie 2022 până în februarie 2024.

‘Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi pe arii restrânse și în după-amiaza zilei de marți (16 iunie) în regiunile nordice’, atenționează ANM.

Județele avertizate sunt: Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Cluj, Alba, Mureș, Harghita, Bistrița Năsăud, Suceava, Neamț, Botoșani și Iași.

Sursa: AGERPRES

Potrivit informațiilor primite de la primarul Giani Bura, cele două construcții vor fi amplasate în locuri diferite pe parcursul anului, în funcție de sezon și de numărul de vizitatori. În lunile de vară acestea vor funcționa în Valea Sighiștelului, iar în perioada rece vor fi relocate în stațiunea Vârtop, una dintre cele mai frecventate destinații turistice din Munții Apuseni.

„Am amplasat primele două căsuțe destinate promovării și comercializării produselor locale. Vara acestea vor fi amplasate în Valea Sighiștelului, iar iarna vor fi mutate în stațiunea Vârtop”, ne-a transmis primarul comunei Câmpani.

Inițiativa face parte dintr-un program prin care autoritățile locale încearcă să creeze condiții mai bune pentru valorificarea produselor obținute de fermierii și producătorii din comună. Prin intermediul acestor spații, aceștia vor putea să își prezinte oferta în mod direct consumatorilor și turiștilor care tranzitează zona. Proiectul se află într-o etapă de început și va fi dezvoltat în funcție de interesul manifestat de producători. Persoanele interesate să utilizeze aceste spații pot depune cererile la Registratura Primăriei Câmpani. Dacă numărul solicitărilor va crește, Primăria intenționează să achiziționeze și alte căsuțe pentru a răspunde cererii.

„Acesta este un proiect-pilot, iar în funcție de solicitările fermierilor și producătorilor locali, vom achiziționa și amplasa atâtea căsuțe câte vor fi necesare pentru a veni în sprijinul acestora și pentru a le oferi oportunități de promovare și valorificare a produselor locale”, a mai precizat primarul Bura.

FOTO: INFO TRAFIC BIHOR & ORADEA

Impactul dintre cele două autoturisme a îngreunat circulația în zonă.

Forța impactului a proiectat unul dintre autoturisme în șanț, unde s-a răsturnat și a rămas pe plafon.

„Apelul la 112 a intrat la ora 8:25. Evenimentul rutier s-a produs pe Calea Aradului din municipiul Oradea, fiind implicate două autoturisme. Două persoane vor fi transportate la spital pentru investigații medicale”, a transmis agentul-șef Alin Laza, ofițer pentru relații publice din cadrul IPJ Bihor.

La momentul transmiterii informațiilor, circulația rutieră era îngreunată, traficul fiind dirijat de polițiști.

Cauzele și împrejurările în care s-a produs accidentul urmează să fie stabilite de polițiștii Biroului Rutier Oradea, care efectuează cercetări la fața locului.

Cea mai importantă schimbare prevăzută de proiect este introducerea obligației de depunere anuală a dosarului prețurilor de transfer pentru marii contribuabili. Dacă în prezent documentația este întocmită și prezentată doar atunci când este solicitată de inspectorii fiscali, noul mecanism presupune transmiterea automată a dosarului către ANAF, în format electronic, prin intermediul Spațiului Privat Virtual.

Termenul propus pentru depunere este de 30 de zile lucrătoare după expirarea termenului legal de declarare a impozitului pe profit.

Specialiștii consideră că această modificare marchează trecerea de la un sistem bazat pe controale punctuale la unul de supraveghere fiscală continuă, în care administrația fiscală va avea acces periodic la informațiile relevante privind tranzacțiile intra-grup.

Proiectul aduce și modificări în ceea ce privește pragurile care determină obligația de documentare. Pentru serviciile prestate între entități afiliate, pragul de semnificație aplicabil marilor contribuabili ar urma să fie redus semnificativ, de la 250.000 de euro la 100.000 de euro. În consecință, un număr mai mare de operațiuni ar putea intra sub incidența obligației de analiză și raportare.

O altă noutate importantă vizează metodologia de calcul a acestor praguri. În locul abordării actuale, care ia în calcul valoarea cumulată a tranzacțiilor realizate cu toate persoanele afiliate, noua reglementare propune evaluarea distinctă a fiecărui partener afiliat și a fiecărei categorii de tranzacții. Pentru companii, acest lucru poate însemna adaptarea sistemelor interne de evidență și monitorizare fiscală.

Documentul aflat în dezbatere introduce și cerințe suplimentare privind conținutul dosarului prețurilor de transfer. Contribuabilii ar putea fi obligați să explice în mod explicit alegerea părții testate în analizele economice, să detalieze costurile transferate fără adaos comercial și să furnizeze declarații privind acuratețea informațiilor prezentate.

De asemenea, studiile de comparabilitate ar urma să fie transmise în format editabil, iar în anumite situații ANAF ar putea solicita rapoarte întocmite de auditori independenți pentru validarea indicatorilor de profitabilitate utilizați în documentație.

Pentru contribuabilii care se situează sub pragurile de documentare, proiectul prevede un mecanism bazat pe analiza de risc fiscal. Astfel, dosarul prețurilor de transfer nu va putea fi solicitat decât în situațiile în care autoritatea fiscală identifică elemente care justifică o verificare suplimentară.

Potrivit calendarului propus, noile reguli privind întocmirea documentației ar urma să se aplice tranzacțiilor efectuate începând cu 1 ianuarie 2026, în timp ce procedurile de administrare fiscală aferente vor deveni operaționale de la începutul anului 2027.

ANAF a anunțat că persoanele interesate pot transmite observații și propuneri asupra proiectului de ordin în perioada de consultare publică, înainte de adoptarea formei finale a actului normativ.

Modernizarea acestui tronson de aproape 8,9 kilometri vine într-un moment în care starea drumului impunea intervenții ample. Potrivit administrației locale, DC115 a fost modernizat în urmă cu circa două decenii, iar de atunci nu a mai beneficiat de lucrări majore de întreținere, traficul și uzura afectând în timp structura carosabilului. Primarul comunei Derna spune că proiectul este unul strategic pentru dezvoltarea localității și pentru creșterea mobilității în zonă. Administrația locală apreciază că investiția va contribui la reducerea timpilor de deplasare, la îmbunătățirea accesului către terenurile agricole și serviciile publice și la creșterea gradului de siguranță pentru participanții la trafic.

Totodată, modernizarea infrastructurii rutiere este considerată un element important pentru dezvoltarea economică a comunei și pentru atragerea unor noi investiții în zonă. Importanța Drumului Comunal DC115 depășește legătura dintre localitățile comunei Derna. Acesta conectează zone agricole și rezidențiale cu rețeaua de drumuri județene și implicit, cu drumurile naționale, fiind folosit zilnic de agricultori, transportatori, elevi, navetiști și de numeroși locuitori din comunele învecinate care se deplasează spre Marghita sau Oradea.

„Este un proiect esențial pentru comuna noastră. Drumul DC115 nu este doar o legătură între patru localități, ci și o arteră vitală pentru locuitori, fermieri, elevi și navetiști care tranzitează spre Marghita și Oradea, fiind foarte utilizat și de persoane din comunele învecinate. După mai bine de 20 de ani, această investiție reprezintă un nou început pentru întreaga comunitate. Ne dorim o infrastructură modernă, sigură și durabilă pentru cetățeni”, ne-a declarat primarul Daniel Segheciu Iarko.

Conform proiectului tehnic, lucrările vor cuprinde reabilitarea completă a structurii rutiere și lărgirea acesteia, acolo unde configurația terenului permite acest lucru. În zonele în care au apărut cedări ale fundației se vor executa lucrări de consolidare și refacere, urmând să fie așternut un nou strat de asfalt pe întreaga lungime a traseului. De asemenea, proiectul include amenajarea șanțurilor pentru evacuarea apelor pluviale, refacerea și construirea podețelor necesare, precum și realizarea semnalizării rutiere corespunzătoare, astfel încât circulația să se desfășoare în condiții de siguranță.

FOTO: PRIMĂRIA DERNA

Evenimentul, găzduit de Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Bihor, a reunit reprezentanți ai instituțiilor de mediu, ai administrației publice și ai operatorilor implicați în colectarea, tratarea și reciclarea deșeurilor.

Cei cinci membri ai delegației din Muntenegru – trei inspectori de mediu și doi consilieri superiori – au avut ocazia să afle detalii despre mecanismele de control și monitorizare utilizate în România, precum și despre colaborarea dintre autoritățile de reglementare și operatorii care gestionează fluxurile de deșeuri.

Pe parcursul vizitei, specialiștii români au prezentat atât cadrul legislativ național și european, cât și provocările întâlnite în teren. Un accent important a fost pus pe implementarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor și pe modul în care administrațiile locale reușesc să îndeplinească obiectivele de reciclare și reducere a cantităților depozitate.

FOTO: Sistemul bihorean de gestionare a deșeurilor, prezentat unei delegații din Muntenegru, 15.06.2026

Unul dintre subiectele de interes pentru delegația muntenegreană a fost Sistemul Garanție-Returnare, considerat unul dintre cele mai importante instrumente introduse în ultimii ani pentru creșterea gradului de colectare a ambalajelor. Reprezentanții Ministerului Mediului au prezentat rezultatele și provocările acestui sistem, precum și contribuția sa la dezvoltarea economiei circulare.

La rândul lor, specialiștii Gărzii de Mediu Bihor au explicat procedurile de inspecție, metodele de verificare a trasabilității deșeurilor și măsurile aplicate în cazul neconformităților. Au fost abordate inclusiv aspecte tehnice privind încetarea statutului de deșeu și condițiile în care anumite materiale pot reintra în circuitul economic.

Participanții au avut ocazia să vadă direct cum funcționează infrastructura de gestionare a deșeurilor din județ. Vizitele de teren au inclus depozitul ecologic de deșeuri, stația de sortare, instalația de tratare mecano-biologică, platforma de compostare și sistemele de tratare a levigatului și valorificare a biogazului operate de Ecologic Prest Bihor.

De asemenea, delegația a ajuns la facilitățile gestionate de AVE România în zona Marghita–Săcueni, unde au fost prezentate procesele de colectare separată, sortare, reciclare a deșeurilor din plastic și producere a energiei prin biogaz. Vizitatorii au urmărit inclusiv modul în care sunt monitorizate cantitățile de deșeuri și respectate normele de protecție a mediului.

Un alt punct al programului a fost vizitarea unui centru de colectare RetuRO din Oradea, unde au fost prezentate mecanismele prin care cetățenii returnează ambalajele și contribuie la creșterea ratelor de reciclare.

Potrivit organizatorilor, experiența bihoreană a demonstrat importanța colaborării dintre autorități, asociațiile de dezvoltare intercomunitară și operatorii de salubritate pentru funcționarea eficientă a unui sistem integrat de management al deșeurilor.

Vizita s-a desfășurat în cadrul instrumentului TAIEX al Comisiei Europene, program care sprijină schimbul de expertiză între statele membre ale Uniunii Europene și țările aflate în proces de armonizare a legislației și practicilor administrative cu standardele europene.