Documentul transmis redacției nu oferă informații individuale privind data deceselor, cauzele medicale, centrele în care se aflau persoanele respective sau eventualele afecțiuni preexistente. În baza datelor disponibile, nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate între relocare și decesele menționate.

Aproape 400 de persoane au ajuns în servicii sociale

În momentul intervenției autorităților au fost identificate 409 persoane aflate în situații de vulnerabilitate. Dintre acestea, 394 au fost relocate în servicii sociale licențiate, iar alte 15 persoane au fost internate în unități medicale din județul Bihor.

Ulterior, autoritățile au identificat încă o persoană care se afla deja internată într-un spital din Bihor la momentul intervenției. Aceasta a ajuns ulterior într-un centru rezidențial din județul Bistrița-Năsăud. În același timp, patru dintre persoanele internate inițial în spitalele bihorene au fost externate și ulterior integrate în servicii sociale din județ. După aceste modificări, Ministerul Muncii indică un total de 399 de persoane relocate în servicii sociale.

Cea mai mare parte a persoanelor relocate se află în prezent în centre rezidențiale, mai notează sursa citată. Potrivit datelor ministerului, 389 de beneficiari sunt găzduiți în 85 de servicii rezidențiale publice sau private.

Dintre aceștia:

• 325 de persoane se află în centre publice;
• 64 sunt găzduite în servicii private;
• două persoane au fost reintegrate în familie sau comunitate.

În plus, trei dintre beneficiarii incluși în evidența serviciilor sociale se află, la data raportării, în spitale, unde primesc investigații și tratament pentru afecțiuni medicale. Ministerul precizează că aceștia urmează să revină în centrele rezidențiale după finalizarea procedurilor medicale.

Relocarea de la Dumbrava nu a reprezentat în toate cazurile mutarea definitivă într-un singur centru. Datele Ministerului Muncii arată că 46 de persoane au fost transferate ulterior către alte servicii sociale decât cele în care fuseseră repartizate inițial. Transferurile indică faptul că, pentru o parte dintre beneficiari, soluția găsită imediat după intervenție a fost ulterior modificată.

Monitorizare săptămânală

În același răspuns, Ministerul Muncii susține că persoanele relocate sunt monitorizate săptămânal printr-un mecanism coordonat de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

Verificările sunt realizate de agențiile județene din zonele în care se află beneficiarii și urmăresc, între altele, dacă serviciile oferite corespund nevoilor individuale și dacă este asigurată continuitatea îngrijirii.

Monitorizarea se realizează în baza Ordinului nr. 926 din 8 iulie 2026 privind raportarea evenimentelor deosebite de către instituțiile aflate în subordinea, coordonarea sau autoritatea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Cu toate acestea, răspunsul oficial referitor la situația persoanelor relocate nu oferă informații suplimentare despre cele opt decese. Nu sunt prezentate cauzele medicale, momentul producerii acestora sau centrele în care se aflau persoanele înainte de deces.

Traficul a fost blocat temporar pe sectorul de drum unde s-a produs accidentul, urmând să fie reluat după efectuarea cercetărilor la fața locului.

Pentru salvarea persoanelor implicate, ISU Bihor a mobilizat de urgență trei echipaje de pompieri militari.

Potrivit colonelului Camelia Roșca, purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, la locul accidentului au intervenit o ambulanță SMURD tip B2, o autospecială pentru transport personal și victime multiple și o autospecială de intervenție, precum și echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD Oradea.

Cele cinci persoane implicate în accident au fost evaluate la fața locului și au primit îngrijirile medicale necesare. Ulterior, toate au fost transportate la spital.

Programul ar urma să permită finanțarea unor proiecte pentru construirea unor sisteme noi de alimentare cu apă sau canalizare, dar și pentru extinderea ori modernizarea celor existente.

În lista investițiilor eligibile sunt incluse și lucrările pentru epurarea apelor uzate. O noutate este menționarea explicită a sistemelor de canalizare pluvială, destinate colectării și evacuării apei provenite din precipitații.

Pentru administrațiile locale, valoarea finanțării poate ajunge la câteva zeci de milioane de lei, în funcție de populația unității administrativ-teritoriale.

Câți bani poate primi o primărie

Potrivit proiectului de ghid, finanțarea AFM ar putea acoperi cel mult 95% din cheltuielile eligibile. Diferența ar urma să fie suportată de beneficiar.

Plafonul maxim al finanțării, cu TVA inclus, este stabilit în funcție de numărul de locuitori:

• maximum 12 milioane de lei pentru UAT-urile cu mai puțin de 5.000 de locuitori;
• maximum 20 de milioane de lei pentru UAT-urile cu între 5.000 și 10.000 de locuitori;
• maximum 30 de milioane de lei pentru UAT-urile cu peste 10.000 de locuitori.

Și asocierile dintre mai multe unități administrativ-teritoriale vor putea depune proiecte. În acest caz, limita de finanțare se calculează raportat la populația cumulată a localităților participante. Consiliile județene vor putea avea rol de lider al asocierii.

Nu mai contează doar viteza depunerii

Una dintre modificările importante propuse de Ministerul Mediului este schimbarea modului în care vor fi selectate proiectele.

În locul unei selecții bazate în principal pe rapiditatea depunerii, proiectele ar urma să intre într-o competiție pe baza unui punctaj. Calcularea punctajului va fi realizată automat prin platforma informatică, iar informațiile vor fi verificate ulterior pe baza documentelor depuse de primării.

Printre criteriile luate în calcul se află contribuția financiară proprie, stadiul de pregătire al investiției, existența proiectului tehnic și a autorizației de construire.

Un alt element important va fi numărul de gospodării care pot fi conectate la rețele. Proiectele care prevăd realizarea unor noi branșamente sau racorduri vor putea obține punctaj în funcție de acest criteriu.

De asemenea, este avută în vedere creșterea numărului de roluri fiscale aferente persoanelor fizice, indicator care poate reflecta extinderea efectivă a infrastructurii către noi gospodării.

Proiectul introduce și un criteriu legat de investițiile necesare pentru conformarea anumitor aglomerări în domeniul apelor uzate, în contextul cauzei C-668/25, Comisia Europeană împotriva României.

Pentru proiectele care urmăresc obținerea punctajului aferent acestui criteriu, contribuția proprie a beneficiarului crește la minimum 10%. În aceste situații, finanțarea acordată prin AFM nu va putea depăși 90% din cheltuielile eligibile.

Cum ar putea fi împărțit bugetul

Pentru prima sesiune organizată după noile reguli, Ministerul Mediului propune împărțirea bugetului în funcție de dimensiunea localităților.

Un sfert din buget ar urma să fie destinat UAT-urilor cu mai puțin de 5.000 de locuitori. Un alt sfert ar fi rezervat localităților cu populații cuprinse între 5.000 și 10.000 de locuitori.

Jumătate din buget ar reveni UAT-urilor cu peste 10.000 de locuitori.

Ministerul Mediului a anunțat că, pentru anul 2026, programul dispune de 1,5 miliarde de lei pentru proiecte de apă și canalizare. Potrivit ministrului Mediului, selecția competitivă este gândită astfel încât finanțarea să fie acordată în funcție de criterii precum maturitatea proiectului, contribuția beneficiarului și numărul de gospodării care vor fi racordate.

Noile reguli nu sunt încă definitive. Proiectul de ordin și ghidul de finanțare se află în consultare publică timp de 30 de zile, iar observațiile și propunerile pot fi transmise Ministerului Mediului înainte de adoptarea formei finale.

Ancheta în acest caz a fost efectuată de ofițerii Direcției Generale Anticorupție Bihor, coordonați de procurorul de caz din cadrul Parchetului Bihor.

Colegi de șpagă

Conform unui comunicat al Parchetului județean, prima acuzație adusă celor doi se referă la o întâmplare din 20 aprilie 2025, când Pop și Gorgan au oprit pentru control, la Punctul de Trecere a Frontierei Borș 1, un autocamion a cărui remorcă avea inspecția tehnică periodică expirată. „Inculpatul Pop Ioan a pretins și primit de la conducătorul auto, prin intermediul unei terțe persoane, suma de 100 de euro pentru a nu aplica sancțiunile legale și pentru a restitui certificatul de înmatriculare al remorcii”, au detaliat procurorii.

La rândul său, Sergiu Gorgan l-ar fi sprijin pe colegul său, pe baza unei înțelegeri prealabile – spun anchetatorii, acționând pentru oprirea autocamionului și efectuând verificări în baza de date. Mai mult, ar fi la negocierea mitei de 100 de euro de către agentul Pop, l-a îndrumat către colegul său pe intermediarul care a înmânat suma cerută „și a menținut o pasivitate deliberată pe parcursul întregii tranzacții ilicite, deși avea obligația legală de a interveni și de a sesiza fapta”.

Mită primită pe Revolut

Agentul Gorgan a fost anchetat și pentru un alt episod consumat pe 14 noiembrie 2025, când alcătuia un echipaj împreună cu un alt polițist de frontieră, Alexandru Marius Dulău, care a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a faptului că a luat mită 50 de euro, prin intermediul aplicației Revolut. Cel care i-a dat banii a fost un șofer străin oprit pentru control. Procurorii susțin că jumătate din această sumă a fost primită de Gorgan, printr-un transfer în contul soției sale.

„Pe parcursul urmăririi penale, față de inculpatul Gorgan Sergiu Vasile a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar, constând, printre altele, în interdicția de a-și exercita atribuțiile de polițist de frontieră și obligația de a nu comunica cu ceilalți suspecți, inculpaţi și martori din cauză”, se arată în comunicatul Parchetului Bihor.

Rechizitoriul întocmit în dosarul celor doi agenți de Poliție de Frontieră a fost înaintat spre soluționare Tribunalului Bihor, unde a fost înregistrat în cursul zilei de marți.

Lotul acuzaților de corupție

În total, în cursul acestui an au fost anchetați 6 polițiști de frontieră acuzați că au luat șpagă. Pe lângă Sergiu Gorgan și Ioan Pop, vor fi judecați de Tribunalul Bihor pentru acuzații similare agenții Cristian Ban (34 de ani) și Mădălin Costel Bînțu (23 de ani).

Cei doi au fost inculpați pentru că ar fi luat mită de la șoferii de camion care tranzitau zona de graniță cu Ungaria, amenințându-i cu sancțiuni uriașe pentru contravenții fie inexistente, fie pedepsite cu amenzi mult mai mici. Primul a fost acuzat de comiterea mai multor fapte, printre care și transportul cu autospeciala a unui șofer bulgar până la un ATM, pentru a primi banii de șpagă, în timp ce lui Bînțu i s-a imputat că a tratat slujba ca pe o fabrică de bani.

Alți doi polițiști de frontieră au ales să încheie cu procurorii acorduri de recunoaștere a vinovăției. Florian Claudiu Schwartz Madar a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare, cu suspendare, în timp ce agentul Alexandru Marius Dulău și-a dat demisia din Poliția de Frontieră și a acceptat o pedeapsă de un an și 6 luni de închisoare, tot cu suspendare.

Parchetul Bihor, despre al doilea polițist de frontieră arestat în cazul mitei de la bancomat: a tratat slujba ca o „fabrică de bani”

Șpagă pe… Revolut. Polițist de frontieră din Bihor, sub control judiciar după ce ar fi primit mită printr-o aplicație bancară

Pentru a putea primi finanțarea, solicitantul trebuie să administreze unități de asistență socială în cel puțin două județe, inclusiv municipiul București, sau să administreze o unitate ai cărei beneficiari provin din două sau mai multe județe, inclusiv București. Serviciile trebuie să fie încadrate în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2026.

De asemenea, asociațiile, fundațiile și cultele trebuie să fie persoane juridice române de drept privat fără scop patrimonial, acreditate ca furnizori de servicii sociale, și să dețină licență de funcționare pentru serviciile sociale pentru care solicită subvenția.

Un alt criteriu este ca subvenția să fie solicitată în completarea resurselor financiare proprii ale organizației.

Până la 1.000 de lei pentru fiecare persoană asistată

Valoarea subvenției diferă în funcție de tipul serviciului social acordat.

Pentru serviciile sociale cu cazare, cu excepția adăposturilor de noapte, subvenția poate ajunge la maximum 1.000 de lei pe lună pentru fiecare persoană asistată.

În cazul serviciilor sociale fără cazare, precum și al adăposturilor de noapte, cuantumul este de maximum 600 de lei pe lună pentru fiecare persoană asistată.

Important este că aceste sume nu se cumulează atunci când sunt acordate servicii sociale complementare, în baza planului individualizat de acordare a serviciilor, întocmit potrivit prevederilor art. 46 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Organizațiile care solicită subvenția trebuie să pregătească un dosar care să cuprindă mai multe documente.

Printre acestea se află cererea de solicitare a subvenției, în original, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la HG nr. 1153/2001. Cererea trebuie să includă anexele A și B, respectiv fișa tehnică privind unitatea de asistență socială și datele privind bugetul unității de asistență socială. Documentele trebuie completate și asumate prin semnare, inclusiv prin semnătură electronică.

Dosarul trebuie să mai conțină ultimul bilanț contabil înregistrat la direcția generală a finanțelor publice județeană, respectiv a municipiului București, sau la administrația financiară competentă.

Este necesară și balanța contabilă de verificare din luna anterioară termenului de depunere a documentației, precum și certificatele de atestare fiscală emise de organele fiscale locale și centrale.

Certificatele fiscale trebuie să arate că atât asociația, fundația sau cultul, cât și unitățile de asistență socială pentru care sunt solicitate subvențiile nu au datorii scadente.

Atenție la unitățile aflate în alte județe

În cazul organizațiilor care solicită subvenții pentru unități de asistență socială sau puncte de lucru cu personalitate juridică aflate în alte județe decât cel în care își are sediul asociația, fundația sau cultul, dosarul trebuie să conțină și certificate de atestare fiscală emise de organele fiscale locale din județele respective.

Aceste certificate trebuie prezentate în original.

În situația în care documentația este transmisă electronic, originalele anumitor documente, respectiv cele prevăzute de legislație pentru cerere și situația fiscală, vor fi prezentate la momentul evaluării în teren.

Documentația poate fi transmisă în două modalități.

Prima variantă este depunerea în format scris, într-un pachet închis, la agenția județeană pentru plăți și inspecție socială sau la agenția pentru municipiul București, în a cărei rază teritorială își are sediul organizația solicitantă.

A doua variantă este transmiterea electronică, la adresa de e-mail subventii_lg34@mmanpis.ro.

Organizațiile interesate să obțină subvenții de la bugetul de stat pentru anul 2027 trebuie să depună documentația până la 30 septembrie 2026.

Având în vedere că dosarele trebuie să conțină atât documente financiar-contabile, cât și certificate fiscale pentru unitățile de asistență socială, inclusiv pentru cele situate în alte județe, solicitanții trebuie să verifice din timp dacă documentația este completă și dacă îndeplinesc toate condițiile de eligibilitate.

20:30 – Quiz Night by Frodo – Lord’s Pub

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția documentară „Nadia Comăneci – Drumul către perfecțiune” (expoziție temporară);
• Expoziția „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” a artistului Ioan Aurel Mureșan (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Cristina Farcaș „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorieîntre materie, lumină și memorie” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția foto „Magia clipei” (expoziție temporară);
• Expoziția artistei ceramiste Zoe Dancovici (expoziție temporară);
• Expoziția artistului plastic Marcel Munteanu „Armonii mediteraneene” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Minionii și monștrii (Minions & Monsters)

FOTO: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Creșterea prețurilor la carburanți s-a accentuat în ultimele luni. După un avans anual de 13,7% în iunie și de 16,9% în iulie, scumpirea a ajuns la 23,8% în august, la nivelul Uniunii Europene. În 26 dintre cele 27 de state membre, carburanții au fost mai scumpi în august 2026 decât în aceeași perioadă din 2025.

În 18 țări membre, creșterea anuală a prețurilor la combustibili și lubrifianți a depășit 20%.

România, printre țările cu cele mai mari scumpiri

România a înregistrat în august o creștere anuală de 26,7%, situându-se în partea superioară a clasamentului european.

Cele mai mari majorări de prețuri au fost raportate în:

• Bulgaria – 34,5%
• Lituania – 28,8%
• Finlanda – 27,6%
• Germania – 27,5%
• Franța – 27,4%
• România – 26,7%

La polul opus se află Ungaria, unde creșterea anuală a fost de doar 1,3%, urmată de Suedia, cu 6,1%, și Irlanda, cu 11,7%.

Pentru România, datele Eurostat arată că scumpirea de 26,7% din august vine după creșteri anuale de 24,2% în iulie și 23,1% în iunie. Tendința de creștere a prețurilor este, astfel, vizibilă de la o lună la alta.

Motorina s-a scumpit cu peste 8% în UE într-o singură lună

Datele Eurostat indică și o creștere importantă de la o lună la alta. Între iulie și august 2026, prețul motorinei a crescut, în medie, cu 8,3% în Uniunea Europeană, în timp ce benzina s-a scumpit cu 3,3%.

Motorina s-a scumpit în 26 de state membre. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Cehia, unde prețul a urcat cu 14,3%, Bulgaria – 13,5% și Luxemburg – 12,3%.

În România, motorina s-a scumpit cu 6,1% în august față de luna precedentă.

Benzina, scumpire de 6,6% în România

Și în cazul benzinei, România se află printre statele cu cele mai mari creșteri lunare.

În august 2026, prețul benzinei a fost cu 6,6% mai mare decât în iulie. Cea mai mare creștere din Uniunea Europeană a fost înregistrată în Spania, de 8,2%, urmată de România, cu 6,6%.

În total, 22 de state membre au raportat scumpiri ale benzinei între iulie și august. În trei țări, prețurile au scăzut, iar în alte două au rămas neschimbate.

Cele mai mici scăderi au fost consemnate în Ungaria, unde benzina s-a ieftinit cu 0,6%, Danemarca, cu 0,3%, și Slovacia, cu 0,1%.

Evoluția prețurilor la carburanți vine într-un context în care și rata generală a inflației rămâne ridicată în România. Potrivit celor mai recente date Eurostat, rata anuală a inflației în România a fost de 6,3% în august 2026, cea mai ridicată din Uniunea Europeană.

Ce poți curăța cu RubyClean?

• curățare canapele;
• curățare saltele;
• curățare scaune;
• curățare fotolii;
• curățare colțare;
• curățare covoare și mochete;
• detailing interior auto.

Pentru canapele și alte textile, procesul poate include aspirare profesională, tratarea petelor, curățare prin injecție-extracție, periere, clătire și extracție, precum și uscarea accelerată.

La saltele, RubyClean oferă aspirare profundă, tratare și spălare, igienizare/dezinfectare și uscare, iar pentru interiorul mașinii curățarea poate viza scaunele, bancheta, mocheta, plafonul, portbagajul și celelalte suprafețe interioare.

Foto: Serviciile RubyClean 23.09.2026

Tu trimiți câteva poze, RubyClean îți oferă o estimare și vine la domiciliu.

📞 0743 425 569

Site: https://rubyclean.ro/

Facebook: https://www.facebook.com/curataretapiteriioradea.rubyclean

Advertorial

Astfel, Gavriș l-a învins în sferturi de finală pe francezul Templet Belmont Sebastien prin ippon, apoi a pierdut în semifinale în fața georgianului Alexsi Davitashvli iar în meciul pentru bronz l-a învins prin ippon pe belgianul Raffaele Modica.

Reamintim că Gavriș a mai cucerit medalii de bronz la edițiile Campionatelor Mondiale de la Lisabona (2021) și Las Vegas (2024) dar are în palmares și două titluri de campion european câștigate în 2024 la Sarajevo și în 2025 la Riga.
Component al Masters Judo Club Tora Oradea, Gavriș se pregătește sub îndrumarea sensei Alexandru Chirilă și Aurel Pleș.

Cristian Horgoș

Lăudabil gestul jucătorilor echipei oaspete care au dorit și ai să facă o fotografie alături de cei ai gazdelor, mai ales că unii dintre ei au lucrat în trecut cu Bodea.

Copleșiți de toată această emoție, gazdele s-au văzut conduse din minutul 29 când Alex Blidar a centrat excelent din partea dreaptă și experimentatul Robert Popescu a înscris cu capul de lângă Paublusztig (0-1). Sergiu Pop putea egala în minutul 33 când a șutat de la 16 metri peste, după care Blăgea a fost aproape să profite de o greșeală a lui Urian, dar tot portarul a rezolvat situația (35). Lotus a dominat ultimele 5 minute ale reprizei, dar A. Cherman (40), Sg. Pop (41) n-au reușit să-l învingă pe Cioară, iar R. Tămaș a trimis pe lângă colțul lung (44).

FOTO: Lotus Băile Felix – Crișul Sântandrei foto: Teodor Biriș

Golurile gazdelor au venit după pauză în decurs de un sfert de oră, ambele avându-l ca și creator pe Raul Tămaș (22 de ani). În minutul 47 a recuperat o minge, a pătruns spre careu, a centrat, iar mingea așezată de Bere a fost trimisă în plasă de Andrei Cherman (19 ani), aflat la al cincilea său gol consecutiv în acest sezon (1-1). Tot o recuperare a lui Tămaș a generat și golul de 2-1, mingea centrată de el fiind întoarsă de Sergiu Pop și Ianis Bere (17 ani) și-a trecut în cont al patrulea gol stagional.

Crișul a forțat pe final egalarea și a reușit-o în minutul 85: Ruge a centrat din dreapta, M. Popa a reluat cu capul și Urian a reușit să respingă in extremis, mingea a ricoșat la Denis Rusu, care a șutat și din fața lui Paublusztig mingea a ricoșat în plasă (2-2).
Ambele echipe au căutat lovitura decisivă, șutul deviat al lui Calugher a trecut pe lângă (90), iar la cealaltă poartă Avram a blocat în extremis șutul trimis de Gitye din 7 metri (90+4).
A rămas 2-2 și jucătorii Lotusului au părăsit terenul supărați că n-au reușit să-i dedice o victorie antrenorului greu încercat zilele trecute, care a primit cuvinte de încurajare de la Alexandru Boc, „Vova” Tămaș sau Marius Popa, prezenți la acest joc.

Etapa viitoare, vineri, 25 septembrie, Lotus Băile Felix va juca în deplasare la Sănătatea Cluj, iar Crișul Sântandrei va evolua pe teren propriu cu CS Bihorul Beiuș, sâmbătă, 26 septembrie. Ambele jocuri sunt programate de la ora 17:00.

Andrei Cherman (5 goluri) și Ianis Bere (4 goluri), golgheterii echipei, au dedicat golurile antrenorului FOTO: TEODOR BIRIȘ

CASETA TEHNICĂ
LOTUS BĂILE FELIX – CRIȘUL SÂNTANDREI 2-2 (0-1)
Au marcat: Andrei Cherman 47, Ianis Bere 63 / Robert Popescu 29, Denis Rusu 85
Lotus: E. Urian – T. Serediuc (90 A. Hosu), D. Stan, T. Paublusztig, Al. Cherecheș (22 P. Avram) – V. Calugher, D. Ciurcui – A. Cherman (65 D. Gheban), I. Bere, Sg. Pop (65 T. Kpegouni) – R. Tămaș. Antrenor: Cosmin Bodea
Crișul: M. Cioară – Al. Blidar, M. Kovacs, Y. Ndiesse, S. Gondor (75 S. Cucu) – M. Popa, V. Haica (75 M. Bodog) – Bala Ahmed (29 P. Blăgea, 63 G. Gitye), D. Ruge, D. Rusu – R. Popescu. Antrenor: Gheorghe Ghiț
Arbitri: Nicolae Dragoș Lunca (Cluj) – Ștefan Daniel Lar, Gheorghe Cristian Mureșan (ambii din Maramureș), rezervă: Norbert Orban (Bihor)
Observator pentru arbitri: Ioan Gabriel Bârjac (Sălaj)
Delegat de joc: Ioan Papp (Carei)

LIGA 3 – SERIA 8 – ETAPA 5
Rezultate și marcatori:
MARȚI
Lotus Băile Felix – Crișul Sântandrei 2-2 (0-1). Andrei Cherman 47, Ianis Bere 63 / Robert Popescu 29, Denis Rusu 85
Sănătatea Cluj – Minaur Baia Mare 0-2 (0-1). Sebastian Radu 9, Raphael Stănescu 66

MIERCURI – ORA 17:00
SCM Zalău – Unirea Tășnad
CS Bihorul Beiuș – CSM Sighet
Academica Recea – Transilvania Sport Academy
Unirea Dej – Viitorul Cluj.