Proiectul Ordinii de zi a ședinței este publicat pe site-ul Consiliului Județean Bihor – www.cjbihor.ro

SECRETAR GENERAL AL JUDEŢULUI,

Mărioara Carmen Soltănel

Advertorial: CH 27937

foto: Primăria Roșia

Proiectul este derulat în parteneriat cu comuna Esztár, din Ungaria, Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă și Universitatea din Nyíregyháza, având ca obiectiv principal protejarea și conservarea biodiversității din zona transfrontalieră româno-ungară. Valoarea totală a investiției este de 2,44 milioane de euro, din care peste 1,95 milioane de euro reprezintă finanțarea prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Diferența este asigurată din contribuțiile naționale ale României și Ungariei, precum și din aportul propriu al partenerilor implicați în proiect. Pentru comuna Roșia, bugetul alocat este de peste 1,36 milioane de euro. Cea mai mare parte a fondurilor a provenit din finanțarea europeană, iar administrația locală a contribuit cu aproximativ 27.000 de euro.

În cadrul proiectului este prevăzută realizarea unui centru de observare a biodiversității din perimetrul comunei Roșia, investiție care include construirea unui turn panoramic pentru observarea naturii, a unui centru expozițional destinat prezentării biodiversității locale, precum și amenajarea unui loc de joacă pentru copii, a unei zone de relaxare și a unei parcări cu 50 de locuri. Centrul expozițional de la Roșia va constitui un spațiu educațional și interactiv pentru vizitatori și elevi.

Sala destinată prezentărilor despre biodiversitate va fi dotată cu sistem audio-video, proiector și facilități moderne pentru organizarea de activități educative și evenimente tematice. Proiectul are o perioadă de implementare de 30 de luni și se încadrează în prioritatea europeană privind cooperarea pentru o zonă transfrontalieră mai verde și mai rezilientă. Prin investițiile și activitățile derulate, autoritățile și partenerii implicați urmăresc creșterea gradului de conștientizare în rândul comunităților locale și al turiștilor cu privire la importanța protejării mediului și a biodiversității.

Una dintre modificările cu impact major este eliminarea obligativității de reînnoire periodică a licențelor. Acestea vor fi emise pe durată nedeterminată de Inspectoratul General al Poliției Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informații. În locul reînnoirii, companiile vor trebui să transmită la fiecare trei ani informații actualizate despre activitatea lor, inclusiv date privind personalul, dotările, conducerea și menținerea sediilor declarate. Orice schimbare relevantă în organizare va trebui comunicată poliției în termen de cel mult 15 zile.

Executivul argumentează această schimbare prin nevoia de simplificare administrativă și reducere a procedurilor repetitive care, în practică, încărcau atât firmele, cât și instituțiile de control.

Modificări importante apar și în zona de organizare a pazei obiectivelor. Dacă anterior planurile de pază necesitau, în mod general, avizul poliției, noul cadru legal restrânge această obligație. Avizarea rămâne obligatorie doar în situațiile în care analiza de risc indică necesitatea utilizării personalului înarmat. În cazul pazei neînarmate, procedura este simplificată, planul de pază și documentele aferente evaluării de risc urmând să fie transmise electronic către poliție, într un termen de 15 zile de la elaborare.

Totodată, responsabilitatea întocmirii planului de pază revine firmelor specializate, pe baza contractelor încheiate și în concordanță cu evaluările de risc pentru fiecare obiectiv.

Un capitol distinct este dedicat evaluării riscurilor la securitate fizică. Noua reglementare definește mai clar procesul de identificare a vulnerabilităților și amenințărilor care pot afecta persoane, bunuri sau valori. În funcție de tipul unității, fie se va realiza o analiză de risc completă, fie o fișă de securitate bazată pe autoevaluare.

Evaluatorii de risc vor fi înscriși într un registru național gestionat de Poliția Română și vor fi supuși unor reguli stricte de independență. Aceștia nu vor putea evalua obiective pentru care firmele lor oferă servicii de pază sau sisteme de securitate, măsură menită să evite conflictele de interese. În plus, poliția va putea anula o evaluare de risc dacă aceasta a fost realizată pe baza unor date incorecte sau fără verificarea directă a obiectivului.

Schimbări semnificative vizează și transportul de valori. Noile reguli stabilesc un efectiv minim de trei agenți de pază pentru astfel de operațiuni, cu obligativitatea ca în interiorul localităților, cel puțin unul să fie înarmat. În afara localităților, numărul agenților înarmați trebuie să fie de minimum doi. Instituțiile bancare primesc totodată posibilitatea de a efectua în regim propriu transporturi de valori, folosind personal autorizat și mijloace specializate.

Ordonanța introduce și restricții suplimentare privind modul de organizare și echipare a firmelor de securitate. Uniformele trebuie să includă denumirea companiei, iar utilizarea siglelor este permisă doar dacă acestea sunt înregistrate oficial ca marcă. Sunt interzise măștile care acoperă fața, cagulele sau cătușele metalice în activitatea firmelor private de pază. De asemenea, autovehiculele acestor companii nu mai pot utiliza semnale luminoase sau sonore, cu excepția unor situații strict definite, legate de protecția infrastructurii rutiere.

În paralel, au fost introduse noi sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor privind raportările către poliție, activitatea evaluatorilor de risc sau folosirea neautorizată a echipamentelor speciale. Amenzile variază între câteva mii și 10 mii de lei, în funcție de gravitatea faptei, iar aplicarea noilor prevederi privind contravențiile va începe în vara anului viitor.

Guvernul urmează să actualizeze și normele metodologice de aplicare a legislației până în luna august 2026, pentru a pune în acord detaliile tehnice cu noul cadru legal.

Legea stabilește clar că, atunci când anumite lucrări la instalațiile comune pot fi realizate doar prin accesul într-o locuință privată, proprietarul este obligat să permită intrarea reprezentanților asociației și a specialiștilor desemnați.

Situațiile apar frecvent în cazul conductelor de apă, coloanelor de încălzire sau altor elemente tehnice comune amplasate în interiorul apartamentelor. Conform regulilor în vigoare, asociația de proprietari trebuie să transmită o notificare scrisă cu minimum cinci zile înainte de intervenție. În cazul urgențelor, termenul de preaviz poate fi redus la 24 de ore.

Accesul trebuie permis președintelui asociației, unui membru al comitetului executiv, administratorului și persoanelor autorizate să execute lucrările necesare. Aceste intervenții pot avea ca scop verificarea, repararea sau înlocuirea unor componente care aparțin proprietății comune a imobilului.

Refuzul proprietarului poate atrage amenzi cuprinse între 500 și 3.000 de lei. Sancțiunile pot fi aplicate de poliția locală sau de reprezentanții autorităților locale, fie în urma unei sesizări, fie din oficiu. Pentru o primă abatere, legea permite aplicarea unui avertisment.

Pe lângă sancțiunea contravențională, proprietarul care împiedică accesul poate răspunde și pentru eventualele pagube produse altor locatari. Dacă întârzierea reparațiilor provoacă inundații, avarii sau alte prejudicii în apartamentele vecine, acesta poate fi tras la răspundere civilă sau chiar penală, în funcție de gravitatea situației.

În același timp, legea prevede și protecția locatarilor afectați de lucrări. Dacă intervențiile produc stricăciuni în apartamente, despăgubirile trebuie suportate fie de asociația de proprietari, din fondul de reparații, fie de firma sau persoana care a executat defectuos lucrarea.

Totodată, orice intervenție asupra părților comune trebuie realizată pe baza unei înțelegeri între proprietar și asociația de proprietari, condițiile fiind consemnate într-un document semnat de ambele părți.

Conform prevederilor din Legea 50/1991, autorizația pentru închiderea balconului poate fi emisă pe baza unei documentații cu conținut simplificat. Măsura a fost introdusă pentru a facilita accesul proprietarilor la astfel de lucrări, frecvent întâlnite în blocurile de locuințe.

Dosarul necesar trebuie să includă mai multe documente tehnice esențiale: memoriu de arhitectură, releveu, planul fațadei, propunerea privind închiderea balconului sau a logiei, precum și avizul proiectantului inițial. În situațiile în care acest aviz nu poate fi obținut, proprietarul poate prezenta o expertiză tehnică pentru locuința sau spațiul respectiv.

Regulile au fost modificate și în ceea ce privește acordul necesar pentru apartamentele situate la parter. Din 2020, proprietarii nu mai trebuie să obțină acceptul direct al vecinilor, ci acordul asociației de proprietari.

Legea stabilește însă că această condiție se aplică doar în anumite situații: atunci când lucrările sunt realizate din motive ce țin de siguranță, reducerea zgomotului, protecția împotriva noxelor sau a gunoaielor ori pentru asigurarea sănătății și securității locatarilor.

Autorizația de construire reprezintă actul oficial emis de administrația publică locală, care permite executarea legală a lucrărilor. Documentul este eliberat după analizarea conformității proiectului cu normele urbanistice și tehnice aplicabile.

Potrivit cadrului legal, autoritățile locale trebuie să emită autorizația în maximum 30 de zile de la depunerea documentației complete.

Potrivit datelor primite de la primarul Cristian Laza, lucrările includ refacerea completă a carosabilului, prin modernizarea structurii rutiere și asfaltarea drumului la standarde adaptate traficului actual. Drumul este reconfigurat cu două benzi de circulație și elemente geometrice conforme normelor moderne de siguranță și confort. Proiectul prevede și amenajarea unor trotuare noi pe ambele părți ale străzii, pentru creșterea siguranței pietonilor. Totodată, se va realiza o pistă pentru biciclete cu o lățime de aproximativ 2,5 metri, destinată mobilității alternative și circulației în siguranță. Investiția include modernizarea acceselor către proprietăți și refacerea intersecțiilor cu străzile laterale.

În paralel, este implementat un nou sistem de colectare și evacuare a apelor pluviale, prin montarea unor guri de scurgere și colectoare meteorice moderne, pentru eliminarea problemelor cauzate de acumulările de apă și drenajul deficitar. O parte importantă a rețelelor electrice aeriene existente este introdusă în subteran, iar iluminatul public este modernizat prin montarea unor noi stâlpi și corpuri de iluminat eficiente energetic. În cadrul proiectului sunt amenajate și extinse spațiile verzi pe o suprafață de peste 10.000 de metri pătrați, iar pe traseul drumului vor fi plantați 50 de arbori din specia tei. La finalul lucrărilor vor fi realizate marcaje și semnalizări rutiere noi, pentru creșterea siguranței circulației din zonă.

„Ca pe niște infractori”

În plângerea adresată instanței, beiușeanul a explicat că trei consăteni care veniseră cu treburi prin oraș s-au oprit la casa pe care o construia. Văzându-l că lucrează de unul singur, cei trei s-ar fi hotărât să-l ajute fără plată timp de câteva ore și au organizat o clacă. Însă, la scurt timp după ce au început să lucreze, în zonă și-au făcut apariția funcționarii ITM Bihor, care – după spusele reclamantului – s-au comportat cu ei „ca și cum ar fi fost niște infractori surprinși în fapt”.

Bărbatul le-a explicat inspectorilor de muncă motivul prezenței prietenilor săi, spunând că aceștia erau doar în trecere și nu au prestat în favoarea sa o activitate, așa cum este definită de Codul muncii. Același lucru l-au susținut și cei trei bărbați, dar funcționarii ITM au considerat că aveau nevoie de contracte de muncă, astfel că l-au amendat pe proprietarul casei în construcție 60.000 de lei, câte 20.000 de lei pentru fiecare dintre cei trei consăteni. Reclamantul a catalogat acest fapt drept un abuz, susținând că în situația sa este vorba despre o formă de întrajutorare, care constă în „participarea colectivă şi uneori reciprocă la efectuarea unor lucrări agricole, la construcţia caselor sau alte ocazii speciale”.

ITM: obiceiurile nu pot contraveni legii

În replică, reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor au explicat că sancțiunea a fost dată în urma unui control efectuat în cadrul unei campanii naționale de combatere a muncii la negru în domeniul construcțiilor. Funcționarii au considerat că lucrările făcute de cei trei consăteni ai reclamantului reprezintă „muncă”, așa cum e definită în lege – activitatea prestată de o persoană fizică în schimbul unui salariu, sub autoritatea și în interesul unui angajator – motiv pentru care este necesară încheierea unui contract. Inspectorii ITM au explicat că în acest caz nu poate fi vorba despre clacă, o tradiție care a fost reglementată și definită drept „voluntariat” prin Legea 78/2014.

„Obiceiurile locului nu pot contraveni prevederilor legale şi nu pot obliga nicio autoritate a statului să le accepte peste cuprinsul actelor normative. De-a lungul timpului au existat multiple «obiceiuri» care însă, odată reglementate, au obligat practicanții să respecte legea și nu cutuma, ca de exemplu negoțul, cărăușia”, au precizat reprezentanții ITM Bihor.

Instanța: nu e muncă nedeclarată

Judecătoria Beiuș a reținut că între proprietarul locuinței și cei trei bărbați nu au existat relații de natură salarială, iar activitatea nu a fost prestată după un program stabilit, sub controlul și îndrumarea unui angajator. În opinia instanței, activitatea consătenilor reclamantului a avut „un caracter strict ocazional, voluntar și gratuit, fiind determinată exclusiv de relațiile de prietenie și de uzanțele sociale de întrajutorare, fără intenția părților de a constitui un raport juridic de muncă”.

„A considera că orice ajutor ocazional acordat între persoane apropiate ar genera obligația încheierii unui contract de muncă ar conduce la o interpretare excesivă și disproporționată a legii, contrară realităților sociale și scopului reglementării”, a stabilit judecătorul de caz. Acesta a decis că nu este vorba despre muncă nedeclarată și a anulat amenda aplicată reclamantului.

Sentința Judecătoriei Beiuș poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile.

Prima versiune a planului poate fi consultată la sediul ANMAP-Direcţia Juedeţeană de Mediu Bihor, loc.Oradea, bd.Dacia, nr.25/A din data 14.05.2026 între orele 9-14. Publicul interesat poate transmite, în scris, comentarii şi sugestii, până în data de 02.06.2026, la ANMAP-DJM Bihor, Oradea, bd.Dacia, nr.25/A, e-mail office@djmbh.anmap.gov.ro, în zilele de luni – vineri, între orele 9-14.

CH 27930

Bannerul suporterilor FOTO: JB

Meciul a fost precedat de un moment controversat. Suporterii orădeni au afișat înainte de start un banner, cu inscripția: „Domnilor” albitrii FRP lăsați meciul să se decidă în bazin nu pe marginea lui!!! (greșelile ortografice nu ne aparțin – n.red.).

După intervenția observatorului FR Polo – Adrian Alexandrescu și a președintelui federației – Alexandru Matei, bannerul a fost înlăturat. Acest faptul a creat o nemulțumire profundă în rândurile susținătorilor echipei orădene, care au acuzat arbitrajul din primul meci, prestat de arbitrii Alexandru Mustață (București) și Dominic Sava (Oradea).

Pentru a afla cauzele îndepărtării bannerului, ne-am adresat lui Adrian Alexandrescu, care a explicat situația.

„Eu am fost cel care a decis înlăturarea acelui banner. Ulterior, președintele federației, Alexandru Matei, a solicitat și el acest lucru. În conformitate cu Legea nr. 4 de organizare a activităților sportive, orice banner trebuie prezentat inițial organizatorilor, pentru a primi aprobarea de a fi afișat în timpul meciului. Trebuie să existe o aprobare din partea Jandarmeriei, a firmei de pază și a oficialilor care supervizează meciul respectiv. Dar acest lucru nu s-a întâmplat înainte de meci, așa că am decis că acel banner nu poate fi menținut, conform legii. Dacă suporterii ar fi solicitat înainte de startul meciului o aprobare, ar fi primit-o, nu exista nicio problemă, pentru că bannerul nu avea conotații rasiale și nu încălca regulile impuse în acest sens”, a explicat Adrian Alexandrescu.

La finele meciului de duminică seară, căpitanul echipei CSM Oradea, Tiberiu Negrean, care a fost sancționat cu cartonaș roșu, a adus la rândul său acuze arbitrilor partidei, Mihnea Alexandrescu (Oradea) și Manuel Manea (București). Solicitat să comenteze prestațiile celor două brigăzi de arbitri, Adrian Alexandrescu ne-a declarat:

„În opinia mea, arbitrii celor două meciuri nu au influențat rezultatele finale. Au existat greșeli, dar nu am sesizat o intenție de a favoriza o echipă sau cealaltă”, a conchis reputatul arbitru orădean.