O prevedere nouă introdusă în actele adiționale la cele trei pasaje stabilește că Partenerul 2, format din Consiliul Județean Bihor și Primăria Oradea, este responsabil de contractarea și efectuarea lucrărilor de întreținere curentă și periodică, pe timp de vară și iarnă, până la preluarea pasajului în administrarea CNAIR.

Perioada în care cele două instituții vor trebui să asigure întreținerea celor trei pasaje, potrivit informațiilor primite de la vicepreședintele CJ Bihor, Horea Abrudan, este de cinci ani, aferentă perioadei de monitorizare a investițiilor, urmând ca la expirarea termenului să se procedeze la predarea lor către CNAIR.

Valori finale mai mici decât sumele stabilite inițial

Înainte de a se trece la proiectele de hotărâri supuse dezbaterii și aprobării, vicepreședintele Horea Abrudan a ținut să facă unele precizări privind necesitatea adoptării lor.

“Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere , în calitate de lider al parteneriatului încheiat între instituția noastră, CNAIR și Primăria Oradea pentru implementarea pasajelor rutiere, a transmis o solicitare pentru încheierea unor noi acte adiționale. Acestea au ca scop actualizarea bugetelor proiectelor și asumarea anumitor roluri, în special în ceea ce privește întreținerea drumurilor și a pasajelor pe timp de vară și de iarnă în perioada de monitorizare, până la predarea lor către CNAIR. În comparație cu bugetele inițiale estimate în acord, sumele actualizate sunt mai mici cel puțin în cazul a două pasaje. Astfel, la pasajul de la intersecția centurii Oradea cu centura Oșorhei, de la un buget inițial de 49 de milioane de lei s-a ajuns la mai puțin de 31 de milioane de lei. La pasajul de la intersecția DN79 cu centura Oradea, valoarea actualizată este în jurul sumei de 36 de milioane de lei. În ceea ce privește pasajul Calea Bihorului, față de bugetul inițial de aproape 49 de milioane de lei, suma actualizată este de 40,4 milioane de lei.” a precizat Horea Abrudan.

Pasajele de pe DN 79, la intersecția cu Centura Oradea, de pe Centura Oradea, la intersecția cu Centura Oșorhei, și de pe DN 19, la intersecția cu Calea Bihorului, au fost construite în baza unor parteneriate între Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, pe de o parte, și Consiliul Județean Bihor și Primăria Oradea, pe de altă parte.

Investițiile au fost realizate pentru fluidizarea traficului în unele dintre cele mai aglomerate puncte de intrare și ieșire din municipiu.

Prima hotărâre adoptată de consilierii județeni a vizat actul adițional numărul 5 la acordul de parteneriat pentru pasajul denivelat de pe DN 79, la intersecția cu Centura Oradea.

Documentul a fost actualizat pentru modificarea bugetului proiectului și a valorilor aferente activităților asumate de parteneri. Pentru obținerea avizelor și acordurilor, suma a crescut de la 21.339,31 lei la 232.333,71 lei, în timp ce alocarea pentru execuția lucrărilor a fost redusă de la 39.073.677,23 lei la 30.410.052,15 lei.

Suma destinată ajustării prețurilor a crescut însă de la 950.000 de lei la 4.737.054,29 lei. Pentru măsurile de publicitate au fost prevăzuți 16.000 de lei, față de 50.000 de lei în forma anterioară a bugetului, iar pentru verificatorii de proiect au fost stabilite 214.400 de lei. Contractele de proiectare au fost actualizate la 790.000 de lei.

A doua hotărâre a vizat actul adițional numărul 5 pentru pasajul de pe Centura Oradea, la intersecția cu Centura Oșorhei, investiție care este de asemenea finalizată și aflată în circulație.

Actualizarea acordului a urmărit punerea în acord a bugetului și a costurilor cu situația proiectului. Suma destinată exproprierilor pentru cauză de utilitate publică a crescut de la 333.295,62 lei la 381.772,62 lei, în timp ce valoarea pentru obținerea avizelor a fost redusă de la 399.050,01 lei la 4.028,42 lei.

Pentru execuția lucrărilor, suma a fost modificată de la 35.668.182,51 lei la 24.625.601,86 lei. În același timp, valoarea pentru ajustarea prețurilor a crescut de la 4.277.243,90 lei la 4.369.987,34 lei.

Pentru verificatorii de proiect au fost prevăzuți 216.000 de lei, iar contractele de proiectare au fost actualizate la 790.000 de lei, față de 520.000 de lei anterior.

Ultima hotărâre a vizat actul adițional numărul 4 la acordul de parteneriat pentru pasajul denivelat de pe DN 19, la intersecția cu Calea Bihorului.

Și acest pasaj a fost finalizat și este utilizat de șoferi, investiția având ca scop eliminarea ambuteiajelor din intersecția de la ieșirea din Oradea spre Satu Mare.

În cazul acestui proiect, suma pentru exproprierile pentru cauză de utilitate publică a crescut de la 975.797,66 lei la 1.129.157,66 lei. În schimb, valoarea aferentă obținerii avizelor și acordurilor a fost redusă de la 219.160,90 lei la 9.031,22 lei.

Pentru execuția lucrărilor au fost prevăzuți 33.013.385,97 lei, față de 35.454.925,71 lei în forma anterioară a bugetului.

Suma destinată ajustării prețurilor a fost majorată de la 3 milioane de lei la 4,6 milioane de lei, în timp ce valoarea pentru verificatorii de proiect a fost redusă de la 270.000 de lei la 216.000 de lei.

Contractele de proiectare au fost actualizate de la 870.000 de lei la 890.000 de lei.

În carosabil au rămas triciclul pentru persoanele cu probleme locomotorii, un baston și mai multe obiecte personale.

Video: bihon.ro

Potrivit unor martori din zonă, bărbatul era cunoscut de localnici și obișnuia să se oprească la un bar din apropiere, după care își continua drumul prin zonă. Un vecin a spus că și el se temea să nu îl lovească de fiecare dată când trecea pe lângă acesta.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. În cazul pietonului, aparatul a indicat o valoare de 0,93 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Traficul în zonă este îngreunat și dirijat de polițiștii rutieri.

Polițiștii Biroului Rutier urmează să efectueze cercetări la fața locului pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs evenimentul rutier.

FOTO: Accident Calea Clujului, 16.09.2026

Terenuri de vânzare cu doar câteva sute de lei

Tot în zona Batăr se află mai multe terenuri de dimensiuni considerabile. Un teren extravilan cu destinația de pășune, de 157.617 mp, situat în Tăut, are un preț de pornire de 528.000 de lei. Un alt teren din Batăr, cu 133.200 mp, destinat utilizării agricole, are prețul de pornire stabilit la 468.600 de lei.

Pe lista licitațiilor mai figurează terenuri de 66.000 mp, respectiv 62.700 mp, ambele cu preț de pornire de 210.100 de lei, precum și unul de 40.000 mp, pentru care licitația pornește de la 134.000 de lei.

La polul opus se află mai multe terenuri de mici dimensiuni din Ghighișeni, comuna Rieni. Pentru acestea, prețurile de pornire sunt mult mai reduse.

FOTO: Terenuri și apartamente scoase la vânzare în Bihor, 16.09.2026

Astfel, un teren de 92 mp este scos la licitație de la 300 de lei, unul de 131 mp de la 450 de lei, iar pentru suprafețe de 176 mp, 228 mp, 281 mp, 283 mp, 297 mp și 347 mp prețurile pornesc între 675 și 1.050 de lei. Un teren de 951 mp are un preț de pornire de 2.550 de lei.

Și în Săcădat sunt disponibile mai multe terenuri, inclusiv suprafețe pentru care se licitează cote-părți. Printre acestea se află o cotă corespunzătoare unei suprafețe de 770 mp, cu preț de pornire de 5.797,50 lei, o suprafață de 1.050 mp, la 7.912,50 lei, și o cotă dintr-un teren cu pădure, corespunzătoare unei suprafețe de 256 mp, la 1.920 de lei.

Și apartamente în Oradea

Lista ANAF include și două apartamente din Oradea aflate în derulare. Un apartament cu o cameră din Aleea Rogerius nr. 6, cu o suprafață utilă de 25,58 mp, are un preț de pornire de 287.018 lei. Tot în Oradea, pe strada Ceahlăului nr. 10, este scoasă la licitație o cotă de 1/3 dintr-un teren și construcție de locuințe, terenul având 500 mp. Prețul de pornire este de 117.900 de lei.

Un teren intravilan de 1.670 mp din Lugașu de Jos, la nr. 324A, este oferit de la 86.850 de lei, iar un teren intravilan construibil de 432 mp din Finiș are un preț de pornire de 32.250 de lei.

În Damis, comuna Bratca, un teren extravilan de 4.015 mp, cu destinația de fâneață, este listat de la 6.100 de lei. În aceeași zonă, un teren intravilan de 4.620 mp, situat la nr. 18, are un preț de pornire de 58.650 de lei.

Lista completă a bunurilor, condițiile de participare, documentele necesare și detaliile fiecărei proceduri pot fi consultate pe platforma oficială eLicitații a ANAF. Prețurile menționate sunt prețuri de pornire, nu prețuri finale de vânzare.

Potrivit organizației patronale, puțin peste o treime dintre societățile înregistrate la Registrul Comerțului ar fi finalizat până acum procedura de actualizare. În aceste condiții, IMM România avertizează că un volum mare de solicitări în apropierea datei de 25 septembrie ar putea pune presiune pe activitatea Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

CAEN Rev.3 a intrat în vigoare la începutul anului 2025, iar pentru firmele existente a fost stabilită o perioadă de tranziție de 18 luni. Aceasta se încheie la 25 septembrie 2026, termen stabilit prin HG nr. 284/2025. În perioada de tranziție sunt recunoscute atât codurile CAEN Rev.2, cât și cele din noua clasificare.

Schimbarea nu presupune doar înlocuirea unui număr cu altul. În funcție de activitatea desfășurată, un cod CAEN din vechea clasificare poate avea un singur corespondent în Rev.3, se poate împărți în mai multe coduri sau poate necesita o alegere suplimentară din partea firmei.

Pentru companiile care au autorizații, licențe sau alte documente legate de obiectul de activitate, actualizarea codurilor poate implica și verificarea documentelor respective. De aici apare una dintre principalele preocupări ale mediului de afaceri: evitarea situațiilor în care o modificare administrativă la Registrul Comerțului trebuie corelată rapid cu alte proceduri.

IMM România consideră că perioada rămasă până la 25 septembrie este insuficientă pentru ca toate firmele să finalizeze procedura fără apariția unor blocaje. Organizația solicită, prin urmare, prelungirea termenului până la 31 decembrie 2027 și simplificarea procedurii de actualizare.

Un alt argument invocat de confederație este riscul ca solicitările depuse simultan de un număr mare de firme să ducă la creșterea timpilor de procesare sau la suprasolicitarea platformelor informatice ale ONRC.

Totuși, depășirea datei de 25 septembrie nu înseamnă că o societate este radiată automat sau că își pierde existența juridică. Informațiile publice recente despre poziția ONRC arată că data reprezintă finalul perioadei de implementare, iar actualizarea rămâne necesară pentru aducerea datelor firmei la noua clasificare.

Pentru antreprenorii care nu au verificat încă situația firmei, apropierea termenului este un motiv pentru a controla codurile CAEN existente și corespondența lor în Rev.3. Cu cât procedura este lăsată mai aproape de termen, cu atât crește riscul de a se suprapune cu alte solicitări adresate Registrului Comerțului.

Dacă va fi aprobată, măsura ar permite doar adolescenților de cel puțin 15 ani să dețină conturi pe rețelele sociale fără control parental. Pentru copiii de 13 și 14 ani ar urma să existe conturi speciale, cu restricții suplimentare, inclusiv imposibilitatea ca persoane necunoscute să le trimită mesaje.

O schimbare importantă ar viza și modul de verificare a vârstei. În locul simplei declarații a utilizatorului, platformele ar putea fi obligate să stabilească vârsta prin metode precum scanarea feței sau utilizarea portofelelor electronice. Regulile nu s-ar aplica doar rețelelor sociale clasice, ci și chatbot-urilor cu inteligență artificială și platformelor de jocuri video.

Printre serviciile vizate se numără TikTok, Facebook, Instagram, YouTube și ChatGPT. Companiile care nu respectă noile obligații ar putea primi amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.

Propunerea apare în contextul în care timpul petrecut de copii în fața ecranelor este în creștere. În România, mai mult de jumătate dintre copiii de 10 ani folosesc zilnic smartphone-ul pentru a naviga pe internet, iar în jurul vârstei de 15-16 ani aproape toți fac acest lucru.

Totodată, peste jumătate dintre elevii din această grupă de vârstă folosesc telefonul mobil în timpul orelor, iar unul din cinci copii de 10 ani utilizează inteligența artificială pentru a redacta texte și eseuri la școală, procent peste media europeană.

„Ideea aceasta că copiii pot să participe la toată viața de pe acele platforme fără niciun fel de filtru, vedem că generează generații din ce în ce mai inadaptate până la urmă la societate și la ceea ce înseamnă societate funcțională.”, a declarat Dan Barna, europarlamentar.

Președintele Franței susține de aproape doi ani interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare și sprijină introducerea unor reguli comune la nivel european.

„Vorbim de o situaţie care seamănă cu Vestul Sălbatic, adică nu există reguli. Părinții sunt pierduți, iar tinerii nu cred că e greșit. Vârsta medie de deschidere a unui cont pe Facebook, sper să nu spun prostii şi să fie YouTube, este de 8 ani jumătate.”, a declarat Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.

În prezent, restricțiile se aplică în principal în școli. Mai multe state europene, printre care Franța, Italia și Olanda, au introdus deja interdicții privind folosirea telefoanelor mobile în timpul orelor.

Proiectul a fost susținut de senatorii PSD, PNL și AUR, în timp ce reprezentanții USR s-au abținut. Potrivit Edupedu.ro, 12 membri ai comisiei au votat pentru, iar cei patru senatori USR s-au abținut.

Forma inițială prevedea amenzi cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei pentru părinții elevilor care nu purtau uniforma și sancțiuni între 5.000 și 10.000 de lei pentru școlile care nu aplicau obligația.

Inițiativa nu obligă însă autoritățile locale să suporte costul uniformelor. Acestea ar avea posibilitatea de a finanța achiziția din bugetele locale, dacă decid să facă acest lucru.

Proiectul a primit anterior aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social, iar după adoptarea în comisie urmează să fie supus votului final în plenul Senatului.

Ce prevede proiectul

Inițiativa propune modificarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și introduce obligația elevilor de a veni la școală purtând uniforma prevăzută în regulamentul unității de învățământ.

Nu ar exista un model unic de uniformă la nivel național. Fiecare școală și-ar putea stabili propriile modele, componente și standarde tehnice, prin decizia consiliului de administrație. Înainte de adoptarea acestora, conducerea unității ar trebui să consulte obligatoriu consiliul elevilor și asociația de părinți.

Școlile nu ar putea solicita alte articole vestimentare sau accesorii în afara celor aprobate, singura excepție fiind ecusonul cu denumirea instituției.

Costurile uniformelor ar putea fi acoperite din bugetele consiliilor locale și județene, din bugetul Consiliului General al Municipiului București sau din fonduri europene nerambursabile.

Proiectul prevede și forme diferențiate de sprijin financiar. Familiile cu venituri reduse ar putea beneficia de uniforme gratuite, în timp ce pentru alte categorii de elevi autoritățile ar putea acoperi 50% din cost.

Valoarea sprijinului ar urma să fie stabilită în funcție de venitul pe membru de familie, numărul copiilor și situația familiilor monoparentale. Familiile care depășesc pragurile de venit prevăzute în anexă ar achita integral uniforma.

În forma inițiatorilor publicată de Senat nu este precizat niciun preț maxim pentru uniformă și nici impactul financiar total pe care aplicarea măsurii l-ar avea asupra bugetelor locale.

Argumentele inițiatorilor

Autorii proiectului susțin că diferențele economice dintre elevi sunt vizibile și prin vestimentație, iar acestea pot favoriza excluderea socială, presiunea psihologică și forme de bullying legate de situația financiară a familiei.

Uniforma este prezentată și ca o măsură care ar putea facilita identificarea elevilor și limita accesul persoanelor străine în unitățile de învățământ.

Inițiatorii mai afirmă că purtarea unei ținute comune ar putea contribui la disciplină și la întărirea sentimentului de apartenență la comunitatea școlară.

Aceste beneficii sunt însă invocate ca argumente în sprijinul proiectului și nu reprezintă rezultate confirmate printr-o evaluare realizată în sistemul de educație din România.

CES a dat aviz negativ

Consiliul Economic și Social susține că introducerea uniformei nu ar elimina diferențele dintre elevi, acestea putând rămâne vizibile prin alte elemente, precum telefoanele, încălțămintea, ghiozdanele, vacanțele sau banii de buzunar.

CES consideră că bullyingul ar trebui combătut în primul rând prin măsuri de prevenție, consiliere, sprijin pentru profesori în gestionarea conflictelor și prin crearea unui mediu în care elevii să poată vorbi în siguranță despre problemele cu care se confruntă.

Instituția atrage atenția și asupra costurilor pe care le-ar presupune uniformele, a confortului elevilor și a necesității ca ținutele să fie adaptate diferitelor anotimpuri. Totodată, avertizează asupra riscului ca o astfel de obligație să limiteze exprimarea individualității.

În opinia CES, resursele disponibile ar trebui orientate cu prioritate către burse, consiliere școlară, programul „Masă sănătoasă”, transportul elevilor și îmbunătățirea infrastructurii.

Uniforma școlară ar putea deveni obligatorie în România. Inițiatorii proiectului spun că măsura ar combate bullyingul

Proiectul Ordinii de zi a ședinței este publicat pe site-ul Consiliului Județean Bihor – www.cjbihor.ro

SECRETAR GENERAL AL JUDEŢULUI,

Mărioara Carmen Soltănel

Advertorial: CH 28647

20:30 – Quiz Night by Frodo – Lord’s Pub

PROGRAM FITO 2026

10:30 – „Povestea lui Muck cel Mic”, Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia, Festivalul Arcadia – Sala Arcadia

17:00 – „Răscoala”, de Alexa Băcanu, după Liviu Rebreanu, regia Dragoș Alexandru Mușoiu, Reactor de Creație și Experiment Cluj-Napoca – Sala Transilvania

18:00 – „Luceafărul – Az esticsillag”, spectacol inspirat din poemul lui Mihai Eminescu, Trupa Lilliput a Teatrului Szigligeti – Sala Arcadia

20:00 – „Filantropul” – Dirty Granny Tales, Atena, Grecia, concert/performance al trupei de muzică acustică experimentală, cu muzică live, teatru de păpuși și estetică gotică – Sala Mare

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” a artistului Ioan Aurel Mureșan (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Cristina Farcaș „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorie între materie, lumină și memorie” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția artistei ceramiste Zoe Dancovici (expoziție temporară);
• Expoziția foto „Momente neuitate” (expoziție temporară);
• Expoziția „Abstract” (expoziție temporară);
• Expoziția artistului plastic Marcel Munteanu „Armonii mediteraneene” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Dosarele orașului alb

FOTO: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Doar azi 16 septembrie, la Benvenuti ai EXTRA 20% reducere la întreaga colecție de încălțăminte și marochinărie!

Atât la produsele din colecția toamnă/iarnă, cât și la produsele deja reduse! Campania este valabilă atât pe site, cât și în magazine.

Mai multe detalii și poze:

https://www.benvenuti.ro/

https://www.facebook.com/BenvenutiRomania/

https://www.instagram.com/benvenuti.romania/

Advertorial: CH 233137

Furt în etape

Doi dintre minorii acuzați de furt au compărut în fața unui magistrat al Judecătoriei Oradea și au recunoscut spargerea pe care au dat-o împreună în perioada aprilie – mai 2024. Folosind o cheie potrivită, un adolescent de 16 ani a intrat într-o locuință din Ineu, al cărei proprietar era plecat, de unde a furat mai multe bunuri, printre care o boxă, o stație de amplificare și încălțăminte.

Nu a putut să le transporte pe toate deodată, astfel că le-a ascuns în curtea casei, iar după două zile a revenit împreună cu un amic de 17 ani și le-a luat. Cei doi l-au contactat pe Facebook pe un bărbat, căruia i-au vândut cu 500 de lei bunurile furate, după ce au fost refuzați la un amanet din Oradea.

Cei doi adolescenți au recunoscut comiterea furtului, mai ales că amprentele băiatului de 16 ani au fost găsite în locuința din care a sustras bunurile. El a fost pus sub supraveghere pentru 5 luni pentru furt calificat şi violare de domiciliu, în timp ce față de minorul de 17 ani a fost luată aceeași măsură, dar pentru 4 luni, sub acuzațiile de tăinuire şi violare de domiciliu.

În plus, ambii tineri au fost obligați să-i plătească păgubitul daune de 30.000 de lei, la care se adaugă cheltuieli de judecată în valoare de 1.500 de lei, fiecare.

Pont involuntar, primit pe Instagram

Al treilea minor acuzat de furt a fost inculpat într-un dosar soluționat luni de Judecătoria Beiuș, care l-a pus sub supravegherea consilierilor de probațiune pentru o perioadă de 4 luni. Potrivit sentinței, băiatul de 16 ani a fost acuzat că a furat mai multe aparate, unele și produse alimentare, în valoare de 6.000 de lei, dintr-o casă din localitatea Vărășeni.

Hoțul a recunoscut că a văzut pe Instagram o postare a fiicei proprietarilor locuinței, care anunța că e plecată cu familia la Moneasa. De aceea a operat

liniștit și a dus mai întâi aparatele într-o casă nelocuită, ce aparținea unchiului său. A revenit a doua zi și a luat și produsele alimentare.

A fost depistat la scurt timp și a recunoscut cu lux de amănunte cum a procedat, restituind proprietarilor bunurile sustrase. Instanța l-a obligat să urmeze, pe lângă cursurile de pregătire școlare, și programe speciale de consiliere psihologică, dar și să achite cheltuieli de judecată în valoare de 600 de lei.

În ambele dosare, cei trei inculpați pot ataca sentințele cu apel în termen de 10 zile de la pronunțare.