Căutat de polițiști pentru a fi predat Penitenciarului Oradea, bărbatul nu a fost găsit la domiciliu, astfel că a fost dat în urmărire națională și internațională. Conform datelor din dosar, Matiuț se află până în aprilie 2028 într-un penitenciar din Belgia, unde execută o condamnare de 2 ani de închisoare pentru înșelăciune.

Prins în Biharia fără permis

În cel mai recent dosar penal în care a fost inculpat și în care sentința pronunțată de Judecătoria Oradea a devenit definitivă prin neapelare în cursul acestei luni, Radu Matiuț a fost acuzat de o faptă comisă la 20 octombrie 2021. Aflat la volanul unui autoturism, a fost oprit atunci de către un echipaj de Poliție pe o stradă din Biharia. Agenții au constatat că Matiuț nu figura în bazele da date ca fiind posesorul unui permis de conducere.

Un bărbat care era pasager în mașina condusă de bărbatul de 51 de ani a explicat că Radu Matiuț i-ar fi spus că are un astfel de document, în baza căruia a condus și în Belgia. Anchetatorii au verificat informația, dar autoritățile belgiene au transmis că bihoreanul nu a obținut nici acolo dreptul de a conduce. În fața instanței, Matiuț a recunoscut acuzațiile, astfel că a fost judecat conform procedurii simplificate.

8 ani și 4 luni de închisoare în patru dosare

Judecătorul de caz a observat că inculpatul are în cazier mai multe condamnări pentru diferite infracțiuni comise între 2011 și 2014. Toate au fost contopite în 2018 într-o pedeapsă finală de 8 ani și 4 luni de detenție, dar cum între timp a executat aproape 5 ani de închisoare, a fost eliberat condiționat în iulie 2019.

Prima condamnare, de 3 ani de închisoare, cu suspendare, a fost pronunțată în 2013 și a vizat o faptă comisă cu doi ani înainte. Astfel, bărbatul a fost găsit vinovat că i-a determinat pe doi zilieri să fure un autotractor și o semiremorcă și să le taie pentru a fi predate la fier vechi.

Doi ani mai târziu, în 2015, Radu Matiuț a primit o pedeapsă de 8 luni de detenție după ce a fost prins conducând fără permis pe strada Ady Endre, din Oradea. În 2017, bihoreanul a fost trimis în închisoare pentru 3 ani și 8 luni într-un dosar de braconaj, în care a fost acuzat că, alături de alți trei bărbați, a participat la o partidă neautorizată de vânătoare pe un fond din Sântelec, în urma căreia a fost împușcată o căprioară.

Minoră racolată și pusă să se prostitueze

Cele mai grave acuzații i-au fost aduse lui Radu Matiuț într-un dosar instrumentat de DIICOT Oradea, în care a fost cercetat pentru aderare la un grup infracțional și trafic de minori. Concret, a fost acuzat că în februarie 2014 a racolat o minoră de 16 ani, care fugise de acasă, a cazat-o în locuința sa, unde ar fi obligat-o să întrețină cu el relații sexuale. Apoi ar fi plasat-o unei femei care ar fi obligat-o să se prostitueze într-un apartament închiriat în Oradea.

Procurorii au aflat că Matiuț ar fi certat-o și chiar ar fi bătut-o pe minoră, nemulțumit de sumele pe care aceasta le câștiga și pe care i le preda în fiecare seară. Bărbatul a refuzat să dea declarații în fața judecătorilor, iar în timpul anchetei nu a recunoscut faptele de care a fost acuzat. A fost găsit vinovat, iar în 2017 a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare pentru aderare la un grup infracțional organizat și la 4 ani de detenție pentru trafic de minori.

FOTO: Bihon

Potrivit ministrului, ținta asumată prin PNRR pentru construcția de creșe a fost depășită, fiind finalizate și predate 115 unități, față de cele 110 prevăzute inițial.

„În PNRR ne-am asumat 110, suntem la 115 predate, finalizate, cu documentațiile aferente. Deci ceea ce ne-am asumat ca și țintă, 110, este finalizat la termen”, a declarat Cseke Attila.

Ministrul a precizat că proiectele care nu au putut fi încheiate în termenul pentru PNRR nu sunt abandonate, existând posibilitatea continuării lucrărilor cu bani de la bugetul de stat. Un exemplu este creșa din comuna Lăzăreni, care a fost începută prin PNRR și a ajuns la un stadiu de execuție de aproximativ 85%.

„Nu s-a reușit finalizarea pe PNRR, dar există mecanism prin care acea creșă, care este astăzi la 85%, să fie finalizată din bugetul de stat”, a explicat ministrul Dezvoltării.

Cseke Attila susține că programul de construire a creșelor va continua și după etapa finanțată prin PNRR, iar rezultatele sunt deja vizibile în mai multe orașe din țară. Ministrul a arătat că, în unele dintre marile municipii, noile creșe au contribuit la reducerea sau chiar eliminarea problemei locurilor insuficiente pentru copii.

„Din cele 115, aici am fost la 111 de creșe și pot să vă spun că acest program, în câteva mari orașe, a rezolvat problema locurilor disponibile în creșe, mai ales acolo unde am reușit să construim, să finalizăm două creșe, cum este Oradea”, a mai spus Cseke Attila.

Ministrul a dat ca exemple și alte orașe în care autoritățile locale i-au transmis că numărul locurilor disponibile în creșe este acum suficient. Printre acestea se numără Pitești, Baia Mare, Râmnicu Vâlcea, Drobeta-Turnu Severin, Sibiu și Suceava. Cseke Attila consideră că investițiile derulate în cadrul programului derulat de Ministerul Dezvoltării au contribuit la rezolvarea unei probleme de infrastructură locală în orașele în care cererea pentru locuri în creșe era ridicată.

Programul urmează să fie menținut și prin finanțări de la bugetul de stat, inclusiv pentru proiectele începute prin PNRR care nu au putut fi finalizate în termen.

Opt creșe finalizate, alte proiecte în construcție

În județul Bihor au fost finalizate, prin Programul „Sfânta Ana”, până acum opt creșe în Oradea, Marghita, Beiuș, Țețchea, Salonta, Valea lui Mihai și Săcueni, cu un număr total de 520 de locuri pentru copii.

Alte creșe sunt în diferite stadii de implementare. În zona metropolitană Oradea, sunt în construcție unități la Sântandrei, Oșorhei, Nojorid și Paleu.

„Am avut onoarea să premiez 14 cupluri frumoase, care au trecut prin viață și au rămas împreună și la bine și la rău”, ne-a transmis primarul Alex Dorin Cocerjuc.

Festivitatea din acest an a reprezentat și reluarea unei inițiative care a mai avut loc în comună în anul 2017. La acel moment, Consiliul Local a aprobat acordarea unor diplome și premii pentru cuplurile care împlineau 50 de ani de căsnicie. Inițiativa nu a fost însă continuată în anii următori.

În acest an, administrația locală a alocat din nou fonduri pentru această premiere, după aprobarea bugetului de către Consiliul Local. Primarul spune că evenimentul va deveni o tradiție și va fi organizat în fiecare an pentru cuplurile care ating acest prag.

FOTO: Tradiția premierii cuplurilor „de aur” din comuna Sâmbăta, 16.09.2026

Toate cele 14 cupluri premiate aveau împliniți 50 de ani de căsnicie la momentul festivității. Cei care vor ajunge la aceeași aniversare până anul viitor vor fi incluși în următoarea ediție, programată în aceeași perioadă.

„Este o aniversare deosebită, care vorbește despre respect, încredere, răbdare și despre puterea de a merge împreună prin toate etapele vieții. Oameni cu «păr cărunt» sunt și vor fi mereu importanți pentru comunitate și administrația din Sâmbăta”, a mai spus Alex Dorin Cocerjuc.

Pentru administrația locală, premierea este un gest prin care comunitatea își arată recunoștința față de familiile care au ajuns împreună la cinci decenii de căsnicie. Primarul a amintit însă și de cei care nu au avut șansa să ajungă la această aniversare, fie pentru că drumurile lor s-au despărțit, fie pentru că unul dintre soți a trecut în neființă.

În paralel, școlile din satele Tăuteu și Bogei au fost dotate cu mobilier, echipamente IT și materiale pentru laboratoare și cabinete școlare. În total, cele șase proiecte de reabilitare a clădirilor au avut valori de peste 8,38 milioane de lei. Acestora li s-a adăugat proiectul pentru dotarea școlilor, cu o finanțare nerambursabilă de peste 2 milioane de lei.

„Am încercat să facem lucrările în așa fel încât să intervenim pe toate componentele importante ale clădirilor. S-au refăcut acoperișurile și partea exterioară, în interior au fost schimbate instalațiile și executate finisajele, iar prin montarea panourilor fotovoltaice am realizat reducerea consumului de energie. Prin aceste investiții am urmărit să le asigurăm elevilor condiții cât mai bune pentru desfășurarea cursurilor, în spații modernizate și dotate corespunzător”, ne-a spus primarul Vincze Nándor.

În satul Tăuteu, cele două școli au fost reabilitate termoenergetic pe o suprafață totală de 814 metri pătrați. La Școala cu clasele I-IV au fost reabilitați 346 mp, investiția fiind de 957.719,53 lei, din care 891.823,90 lei reprezintă finanțarea nerambursabilă. La Școala Generală cu clasele V-VIII au fost modernizați 468 mp, printr-un proiect de 1.274.254,90 lei, cu 1.206.282,03 lei finanțare nerambursabilă.

În satul Bogei, lucrările au acoperit 958 mp în cele două unități de învățământ. Școala cu clasele I-IV a beneficiat de o investiție de 1.150.022,58 lei pentru cei 420 mp ai clădirii, din care 1.082.560,80 lei au fost fonduri nerambursabile. La Școala Gimnazială cu clasele V-VIII au fost reabilitați 538 mp, investiția ridicându-se la 1.667.924,02 lei, cu o finanțare nerambursabilă de 1.386.708,83 lei.

Pe lângă lucrările la clădiri, cele două școli gimnaziale au fost incluse într-un proiect separat de dotare. La Școala Gimnazială nr. 1 Tăuteu au fost prevăzute echipamente IT pentru laboratorul de informatică și pentru 14 săli de clasă, mobilier pentru 16 săli de clasă, precum și dotări pentru un laborator multifuncțional, cabinetul de psihopedagogie și sala de sport.

Pentru Școala Gimnazială nr. 2 Bogei au fost prevăzute echipamente pentru laboratorul de informatică și pentru 10 săli de clasă, mobilier pentru alte 10 săli, precum și dotări pentru laboratorul de științe și cabinetul de psihopedagogie.

În satul Chiribiș, lucrările de reabilitare au vizat clădirea în care funcționează Școala gimnazială și grădinița, proiectul având o valoare totală de 2,1 milioane de lei.

A șaptea investiție a vizat clădirea Primăriei Tăuteu, într-un proiect de reabilitare termoenergetică, în valoare totală de 1.243.415,67 lei. Din această sumă, 1.175.351,73 lei au reprezentat finanțarea nerambursabilă, iar 68.063,94 lei au fost cheltuieli neeligibile.

Cea mai mare majorare, în valoare absolută, este cea pentru permisul de conducere. Tariful ajunge la 139 de lei, după ce până acum era de 89 de lei. Practic, costul documentului crește cu 50 de lei.

Și certificatul de înmatriculare, cunoscut drept talonul mașinii, este mai scump. Pentru eliberarea documentului se vor achita 76 de lei, față de 49 de lei anterior.

O creștere este aplicată și în cazul autorizației de circulație provizorie, necesară pentru vehiculele care circulă temporar înainte de înmatricularea definitivă. Tariful pentru aceasta este, de la 15 septembrie, de 25 de lei, comparativ cu 13 lei până acum.

În procente, cea mai mare creștere este în cazul autorizației provizorii, al cărei tarif aproape se dublează. Permisul se scumpește cu aproximativ 56%, iar certificatul de înmatriculare cu circa 55%.

DGPCI vine și cu o precizare importantă pentru cei care și-au achitat deja taxele. Plățile efectuate înainte de intrarea în vigoare a noilor tarife nu mai pot fi utilizate după 15 septembrie 2026.

Prin urmare, persoanele care au nevoie de unul dintre aceste documente trebuie să țină cont nu doar de data programării, ci și de momentul în care efectuează plata. Achitarea unei taxe la valoarea veche nu garantează că suma va putea fi folosită pentru o procedură realizată după modificarea tarifelor.

Contravaloarea documentelor poate fi achitată inclusiv prin terminalele SelfPay sau online, prin platforma Ghișeul.ro, potrivit informațiilor transmise de DGPCI.

Selecționerul Ion Marin, fost jucător și antrenor la FC Bihor, a convocat și doi jucători care s-au remarcat cu evoluții bune în tricoul orădenilor.
Este vorba de mijlocașii Alex Mihai Orban și Alexandru Bota, ambii veniți sub formă de împrumut de la Universitatea Cluj.
Orban a adunat 436 de minute în 7 etape, în care a reușit pase de gol și a generat un penalty, iar Bota a contabilizat 295 de minute în care s-a remarcat cu două goluri și două pase de gol.

Alexandru Bota FOTO: facebook F.C. Bihor Oradea

La acțiune a fost chemat și portarul crescut la FC Bihor, Arsenie Mocan, care acum apără poarta echipei Chindia Târgoviște.
În cele 7 etape disputate până acum, Arsenie a fost integralist, totalizând 630 de minute și are două meciuri fără gol primit.

Arsenie Mocan FOTO: facebook AFC Chindia oficial

Tinerii tricolori vor disputa 3 meciuri în cadrul acestui turneu, împotriva selecționatelor similare din Ungaria, Serbia și Bulgaria.
Programul tricolorilor la „Memorialul Stevan Vilotić”:

24 septembrie, ora 17:00: ROMÂNIA – Ungaria (la Bačka Topola)
26 septembrie, ora 17:00: Serbia – ROMÂNIA (la Kula)
29 septembrie, ora 15:30: Bulgaria – ROMÂNIA (la Senta)

Din lotul complet convocat de selecționerul Marin Ion, car parte 7 jucători care evoluează în România și 14 din străinătate:

PORTARI
Arsenie MOCAN (Chindia Târgoviște), Luca CRĂCIUN (SCM Rm. Vâlcea), Răzvan FARCAȘ (CD Leganes | Spania);
FUNDAȘI
Luca GALDEA (ASA Tg. Mureș), Fabio BĂDĂRĂU (Monza | Italia), Raul COJOCARIU (Atalanta | Italia), Davide MOISĂ (Hellas Verona | Italia), Bogdan UNGUREANU (Girona | Spania), Stefano PRECUPANU (Juventus | Italia);
MIJLOCAȘI
Gabriel REPCIUC (Juventus | Italia), Hunor BATZULA (Sepsi Sf. Gheorghe), Rareș COMAN (US Sassuolo | Italia), Ianis VULPE (Paços de Ferreira | Portugalia), Sebastian BURLACU (Como 1907 | Italia), Ioan SZAMBOTI (Molde FK | Norvegia), Alex ORBAN (FC Bihor), Denis ȚĂROI (UTA Arad);
ATACANȚI
Fernando PELLEGRINI (US Catanzaro 1929 | Italia), Alexandru BOTA (FC Bihor), Andrei ROATEȘ (Levante UD | Spania), David CREȚA (TSG 1899 Hoffenheim | Germania).

Exclusă din profesie încă din 2013, Doina Cotor a fost acuzată de anchetatorii anticorupție că, în perioada 2012-2013, „ar fi pretins și primit prin intermediul unei persoane (martor în cauză) suma totală de 8.350 euro pentru a facilita înmatricularea a 64 de autoturisme fără plata taxei de mediu și într-un timp cât mai scurt”.

Fapta ar fi fost comisă în contextul în care pe rolul Tribunalului Bihor se aflau foarte multe cereri prin care mai multe persoane au solicitat ca Serviciul de Permise și Înmatriculări Auto să le înmatriculeze mașinile fără plata taxei de poluare, instituită de Ordonanța de Urgență 50/2008. Astfel, fosta grefieră ar fi identificat oportunitatea de a obține foarte ușor mai multe foloase necuvenite, au explicat oficialii DNA la momentul trimiterii în judecată a Doinei Cotor, în octombrie 2019.

DNA: acte puse fraudulos în dosare deja formate

Aceasta ar fi avut două moduri de lucru. Mai întâi, ea ar fi intenționat să obțină înmatricularea autoturismelor în cadrul unor dosare distincte și în fiecare dintre acestea să obțină termene mai scurte. Doar că, potrivit anchetatorilor, această modalitate nu mai era valabilă deoarece numărul de cereri era uriaș, astfel că în majoritatea cazurilor primul termen de judecată era stabilit la aproximativ un an de la înregistrarea cererii inițiale.

„Ulterior, inculpata ar fi adoptat un alt mod mai eficient de lucru și anume acela de a introduce, în mod fraudulos și contrar atribuțiunilor de serviciu, actele autoturismelor care se doreau a fi înmatriculate, în dosare deja formate și în care termenul de finalizare a procesului era unul apropiat”, au detaliat procurorii.

În acest scop, Doina Cotor ar fi falsificat mai multe documente din conținutul dosarelor – cum ar fi cererea de chemare în judecată ori cererea de preschimbare a termenului aparent formulată și semnată de un reclamant. În plus, au acuzat procurorii anticorupție, femeia ar fi sustras mai multe file din cuprinsul dosarelor aflate pe rolul instanței.

După ce erau pronunțate, hotărârile judecătorești în aceste dosare deveneau obligatorii pentru autorități, care trebuiau să înmatriculeze autovehiculele respective fără plata taxei de mediu.

Bani confiscați, sechestru menținut

Prin sentința dată vineri, Tribunalul Bihor a dispus confiscarea specială de la Doina Cotor a sumei de 8.350 de euro. În acest sens a fost menținut sechestrul pus de procurorii DNA Oradea încă din 2019 asupra unei cote de ¼ dintr-un imobil aparținând inculpatei.

Instanța a desființat documente false și cereri care ar fi fost introduse de fosta grefieră în trei dosare și a decis ca inculpata să achite cheltuieli de judecată de 23.000 de lei. Sentința poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, se arată în minuta publicată pe portalul instanțelor.

Este a doua hotărâre de acest fel dată de Tribunalul Bihor în ultima perioadă. La finalul lunii august, instanța a decis, tot ca urmare a prescrierii faptelor, încetarea procesului penal față de o altă grefieră din cadrul instanței, Claudia Anca Veer. Aceasta a fost acuzată că în 2012 ar fi falsificat trei cereri de chemare în judecată prin care era solicitată înmatricularea a 34 de autoturisme fără plata taxei de poluare.

E definitiv | Prescripția oprește procesul unui avocat orădean acuzat de fals în dosare ce vizau taxa auto de mediu

Grefieră trimisă în judecată de DNA Oradea

Festivalul Internațional de Teatru Oradea (FITO) găzduiește sâmbătă, 19 septembrie, de la ora 17:00, în Foaierul Lojilor (etajul I) al Teatrului Regina Maria, lansarea volumului postum „O parte pleacă, o parte rămâne”, semnat de poetul Ioan Moldovan.

Prezența acestui volum în programul festivalului nu este întâmplătoare. Ioan Moldovan a fost unul dintre cei mai importanți poeți ai generației ’80, autor a peste 25 de volume de poezie, multe dintre ele distinse cu premii, și o personalitate strâns legată de viața culturală a Oradiei, dar și de istoria festivalului.

Numele său rămâne legat de colaborarea dintre revista „Familia” și Festivalul de Teatru Scurt. Ca redactor-șef al revistei, Ioan Moldovan a contribuit la consolidarea acestei legături și s-a implicat activ, ca membru al juriului, în Concursul de Creație Dramatică dedicat piesei scurte.

În anul în care FITO aniversează 50 de ani de la prima ediție, includerea lui Ioan Moldovan în program este un gest de recunoștință, precizează organizatorii, față de o personalitate care a contribuit, prin întreaga sa activitate, la viața culturală a orașului și la legătura dintre literatură și teatru.

Ioan Moldovan (1952-2024) a fost poet, eseist, redactor-șef și apoi director al revistei „Familia”, seria a V-a (1990-2020), membru al Uniunii Scriitorilor din România, al ASPRO și al PEN-Clubului Român. Ca poet, Ioan Moldovan a debutat în anii 1970 și a publicat numeroase volume de poezie, dintre care se remarcă „Viața fără nume” (1980) și „Multe ar mai fi de spus” (2019). Stilul său poetic profund și introspectiv a atras numeroase premii, printre care Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul „Celălalt pește” (2005) și Premiul Opera Omnia (2012). În 2004, a fost decorat cu Meritul Cultural în grad de Ofițer.

„Să nu scrii decît atunci cînd simți că mori dacă n-o faci, și-a sfătuit Rilke discipolii. Dar și atunci cînd știi că mori scriind, cînd scrii murind – e lecția lui Moldovan către discipolii lui. Pînă ajungi la «ultima literă – care omoară». Ultima necat, într-adevăr. Iar Moldovan a scris-o și pe aceea”, punctează Alexandru Cistelecan.

Evenimentul va debuta cu un recital de poezie susținut de actorul Sebastian Lupu, urmat de o discuție pe marginea volumului „O parte pleacă, o parte rămâne”, apărut postum la Editura Limes. Vor participa la discuție Alexandru Cistelecan, Mircea Petean și Traian Ștef. Accesul este liber în ,imita locurilor disponibile.

În Cuzap, pompierii au intervenit pentru lichidarea unui incendiu care se manifesta pe aproximativ 1.500 de metri pătrați de teren și la o plantație de vie, pe circa 100 de metri pătrați. Echipajele Stației de Pompieri Ștei au stins un incendiu produs pe un teren din Colești, în urma căruia au ars 20 de pomi fructiferi și aproximativ 1,2 hectare de vegetație uscată și mărăciniș.

Garda de Pompieri 1 Mai a intervenit în Hidișelu de Jos, pentru stingerea unui incendiu care se manifesta pe aproximativ 20 de hectare, iar pompierii Stației Săcueni au acționat pentru lichidarea unui incendiu produs pe un teren din Sânnicolau de Munte.

Video: ISU Bihor

Pompierii Stației Aleșd au intervenit pentru stingerea unui incendiu izbucnit pe o pajiște din localitatea Șerghiș, comuna Vârciorog, suprafața afectată de arderea vegetației uscate, lăstărișului și mărăcinișului fiind de circa 10 hectare. Echipajele aceleiași subunități au acționat, în colaborare cu Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Lugașu de Jos, pentru localizarea și lichidarea unui incendiu izbucnit în localitatea Urvind.

La sosirea pompierilor, ardeau vegetație uscată, pomi fructiferi și o parte din acoperișul comun al unui ansamblu de construcții, existând riscul propagării flăcărilor la mai multe clădiri și bunuri din apropiere. În urma evenimentului au ars acoperișul unei anexe și al șurii, 35 de pomi fructiferi, circa două tone fân și aproximativ un hectar de vegetație uscată.

Forțele de intervenție au reușit să salveze construcțiile alipite celor afectate de incendiu, o clădire din cadrul gospodăriei învecinate, aproximativ 20 de metri steri de lemne depozitate în apropierea focarelor și un lan de porumb.

Cauza probabilă de producere a acestor evenimente a constituit-o utilizarea focului deschis în spații deschise, cetățenii efectuând igienizarea terenurilor prin arderea vegetației uscate.

Arderea vegetației uscate nu afectează doar calitatea solului și echilibrul mediului înconjurător, ci poate produce pagube importante, atunci când focul scapă de sub control. Flăcările se pot extinde rapid la gospodării, anexe, culturi agricole, plantații sau păduri, punând în pericol bunurile și chiar viețile oamenilor.

Incendiile prezentate mai sus demonstrează că o acțiune de igienizare a terenului prin arderea resturilor vegetale se poate transforma, în doar câteva minute, într-un incendiu de amploare, cu pagube semnificative.

Arderea vegetației uscate este interzisă!

Cetățenii sunt obligaţi să respecte normele privind protecția mediului care interzic arderea miriștilor și a vegetației uscate. Nerespectarea acestora, prin acţiunile de ardere a miriștii și vegetaţiei uscate pe terenurile agricole, poate conduce la reducerea cuantumului subvenţiilor de către APIA.

Nerespectarea prevederilor legale privind interzicerea arderii miriştilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice şi de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru persoanele juridice.

Un regim sancţionator distinct este stabilit pentru arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice, faptă care constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, dacă a fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală.

FOTO: ISU Bihor

Ajutorul de urgență este acordat individual, pentru fiecare beneficiar găzduit într-un centru privat. Valoarea estimată este de 7.700 de lei pe lună pentru o persoană vârstnică și de 8.378 de lei pe lună pentru o persoană cu dizabilități.

Sumele sunt stabilite în raport cu standardele de cost utilizate pentru persoanele relocate în centre publice, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 6/2026.

Important este că banii nu ajung direct la beneficiari. Ajutorul este plătit lunar centrului privat și poate fi utilizat exclusiv pentru cheltuielile de asistență, îngrijire, cazare și masă.

Măsura se aplică pentru perioada în care persoana este găzduită într-un centru privat, începând cu 1 iulie 2026, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2026.

De la lipsa finanțării pentru centrele private la plata de la buget

Decizia Guvernului aduce și o schimbare importantă în ceea ce privește finanțarea persoanelor provenite de la Dumbrava. În perioada în care acestea se aflau acolo, nu exista acest mecanism prin care statul să suporte, din bugetul Ministerului Muncii, costurile de întreținere în centre private.

După relocare, însă, autoritățile trebuie să asigure finanțarea serviciilor sociale pentru persoanele care au ajuns în astfel de centre, iar Guvernul a instituit acum cadrul financiar pentru cele 65 de persoane aflate în unități private.

Prin urmare, pentru aceste persoane, cheltuielile suportate din fonduri publice pot ajunge, în funcție de categoria beneficiarului, la peste 46.000-50.000 de lei pentru șase luni.

Hotărârea prevede și situația în care un beneficiar este transferat de la un centru privat la altul. Ajutorul continuă să fie acordat în noua unitate, cu condiția ca transferul să fie notificat în scris Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială în cel mult 24 de ore.

Finanțarea încetează dacă persoana este transferată într-un centru rezidențial public, este preluată de aparținători sau în cazul decesului.

Măsura vine în contextul operațiunii desfășurate la 30 iunie 2026, când autoritățile au dispus relocarea a aproximativ 409 persoane vulnerabile din serviciile sociale rezidențiale vizate, pentru protejarea sănătății, demnității și integrității acestora.