Autoritățile au precizat că victimele sunt Oliver Tree Nickel, Lucas Vignale, Gaspar Prim, Lucas Brito Chaves, Alexandre Souza și Charles Marsillac. Trupurile acestora au fost transportate la Institutul de Medicină Legală Afrânio Peixoto.

Oliver Tree urma să susțină un concert în România

Cunoscut pentru hituri precum „Life Goes On” și „Miss You”, Oliver Tree avea peste 11 milioane de ascultători lunari pe Spotify și aproape 20 de milioane de urmăritori pe rețelele de socializare. Artistul se afla în Brazilia în cadrul turneului mondial de promovare a albumului „Love You Madly, Hate You Badly”, după un concert susținut la São Paulo pe 6 iunie.

Cântărețul urma să înceapă etapa europeană a turneului pe 13 iulie, la Lisabona. Printre spectacolele programate se afla și cel din România, programat pe 21 septembrie 2026 la Quantic Club din București. În urma accidentului au fost avariate și incendiate aproximativ 20 de vehicule aflate într-o parcare din apropiere. Ancheta este coordonată de Secția 42 de Poliție din Recreio dos Bandeirantes, cu sprijinul Forțelor Aeriene Braziliene.

Printre victime se numără și Gaspar Prim, cunoscut online ca Gaspi, un creator de conținut din Argentina urmărit de aproape 7,5 milioane de persoane, precum și producătorul muzical Lucas Brito Chaves („Lucas Frota”), care colaborase recent cu Oliver Tree.

De asemenea, și-a pierdut viața Charles Marsillac, pilotul celui de-al doilea elicopter. Apropiații l-au descris ca pe un profesionist respectat și un familist dedicat, acesta lăsând în urmă soția și trei copii.

În ultimii șase ani, datoria publică a României a cunoscut una dintre cele mai rapide creșteri din istoria recentă. Dacă în 2019 aceasta se situa la aproximativ 413 miliarde de lei, la finalul anului 2025 este estimată să depășească 1.200 de miliarde de lei. Practic, povara datoriei s-a triplat într-un interval relativ scurt, pe fondul deficitelor bugetare succesive și al nevoilor tot mai mari de finanțare ale statului.

Unul dintre conceptele-cheie evidențiate de Leonardo Badea este diferențialul dintre costul real al finanțării și ritmul de creștere economică, cunoscut în literatura economică drept „r-g”. Atunci când economia crește mai repede decât costul datoriei, ponderea acesteia în PIB poate scădea în mod natural. Însă acest avantaj este fragil și poate dispărea rapid în perioade de volatilitate financiară sau de deteriorare a încrederii investitorilor.

„Un diferențial favorabil nu poate substitui la infinit disciplina fiscală”, avertizează Leonardo Badea, subliniind că avantajele matematice oferite de creșterea economică nu pot compensa la nesfârșit dezechilibrele structurale ale bugetului.

Factura dobânzilor explodează

Pe măsură ce necesarul anual de finanțare al statului s-a apropiat de 14% din PIB, piața internă nu a mai putut absorbi integral emisiunile de datorie. În aceste condiții, autoritățile s-au orientat tot mai mult către piețele internaționale prin emisiuni de euroobligațiuni.

Această strategie reduce presiunea asupra lichidității din sistemul bancar local și limitează riscul ca statul să concureze excesiv cu sectorul privat pentru resurse financiare. În același timp însă, crește dependența României de apetitul investitorilor internaționali și de evoluțiile de pe piețele externe.

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR

„Menținerea unei prezențe active pe piețele externe rămâne vitală pentru a preveni absorbția excesivă a lichidității de pe plan local”, explică prim-viceguvernatorul BNR.

Poate cel mai îngrijorător indicator este evoluția costurilor cu dobânzile. Cheltuielile statului pentru plata acestora au crescut de aproape cinci ori față de nivelul din 2019 și sunt estimate să ajungă la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2026.

Această sumă începe să concureze direct cu resursele disponibile pentru investiții publice, educație, sănătate sau infrastructură. Cu alte cuvinte, o parte tot mai mare din banii contribuabililor este direcționată către plata serviciului datoriei.

Analiza lui Badea evidențiază și o vulnerabilitate structurală a economiei românești: dependența de consum și de importuri. Creșterea economică bazată predominant pe cererea internă generează deficite comerciale ridicate și poate determina investitorii să solicite prime de risc mai mari pentru finanțarea datoriei statului.

„Prioritatea zero este reducerea primei de risc prin consolidare fiscală credibilă, singura cale de a diminua costul de refinanțare al stocului actual de datorie”, afirmă oficialul BNR.

Ce soluții vede BNR

Mesajul transmis de conducerea BNR este clar: reducerea deficitului bugetar trebuie însoțită de o schimbare a modelului de creștere economică. Accentul ar trebui mutat de la consum către investiții productive, sectoare cu valoare adăugată ridicată și utilizarea eficientă a fondurilor europene.

În plus, reformele asumate prin procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și implementarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență sunt considerate esențiale pentru creșterea productivității și reducerea vulnerabilităților economice.

Sistemele reproduc scenarii reale de lucru, iar elevii pot exersa comenzile și procedurile fără riscuri și fără consum de resurse. Unul dintre simulatoare este dotat cu interfață completă de control, iar celălalt este integrat într-o platformă digitală complexă. Împreună, acestea pot funcționa conectat, inclusiv cu tehnologii VR, oferind o experiență de instruire apropiată de realitatea din teren. Acest sistem de simulare a fost dezvoltat treptat, prin mai multe proiecte.

Prin POCU a fost achiziționat primul simulator de buldo-excavator, iar prin PNRR a fost adăugat al doilea, împreună cu dotări digitale și mobilier nou pentru întreaga unitate de învățământ. Valoarea acestui proiect a depășit 5,3 milioane de lei. Unitatea de învățământ a investit în infrastructura digitală, prin proiectul „E-educația în LTH Nr. 1 Cadea”, care a asigurat acoperirea cu rețea wireless în toată unitatea și conectarea echipamentelor inteligente utilizate la clasă. În completare, prin proiectul „Competențe-cheie pentru Succes Profesional”, finanțat cu circa 2,46 milioane de lei, peste 250 de elevi sunt implicați în stagii de practică desfășurate în parteneriat cu agenți economici.

O parte dintre aceștia urmează să obțină certificări profesionale, în timp ce procesul de instruire este susținut de echipamente moderne, de la drone agricole și sisteme hidroponice, până la ochelari VR și machete tehnice. Un proiect deja finalizat, cu o valoare de peste 11 milioane de lei, a vizat construirea și dotarea a șase ateliere moderne. Acestea sunt spații de lucru reale, în care elevii se pregătesc pentru meserii precum mecanic agricol, sudor, mecanic auto sau lucrător în construcții. Dotările includ utilaje agricole, echipamente mecanice, scule profesionale și infrastructură adaptată instruirii aplicate.

Prin programul PNRAS, destinat reducerii abandonului școlar, a fost implementat un proiect care a inclus și amenajarea unui parc de fitness, folosit în activități de sprijin și motivare a elevilor. În același timp, investițiile în dotări au vizat întreaga școală, de la mobilier nou și laboratoare modernizate, până la echipamente IT și infrastructură digitală. Liceul oferă pregătire pentru meserii precum mecanic auto, mecanic agricol, sudor, bucătar, ospătar sau lucrător în construcții, toate adaptate pentru cerințele pieței muncii. În ultimii patru ani, numărul elevilor a crescut de la aproximativ 420 la 550, pe fondul modernizării bazei materiale și a extinderii oportunităților de practică.

Legislația europeană permite persoanelor care locuiesc în afara Uniunii Europene să solicite returnarea taxei pe valoarea adăugată pentru bunurile cumpărate în timpul șederii într-un stat membru. Cu toate acestea, procedura diferă de la o țară la alta, iar nerespectarea unor reguli poate duce la pierderea dreptului la rambursare.

Rambursarea TVA-ului este destinată exclusiv persoanelor care au domiciliul permanent într-o țară din afara Uniunii Europene. Produsele trebuie cumpărate pentru uz personal și scoase din spațiul comunitar într-un interval limitat de timp după achiziție.

Pentru a obține banii înapoi, cumpărătorii trebuie să solicite documentele necesare încă din momentul efectuării cumpărăturilor. Aceste formulare sunt emise de comercianți sau de operatorii specializați care gestionează serviciile de rambursare.

Formalitățile care nu trebuie omise

La ieșirea din Uniunea Europeană, turistul este obligat să prezinte bunurile, documentele fiscale și actul de identitate autorităților vamale. Validarea cererii reprezintă o etapă esențială, fără de care rambursarea nu poate fi procesată.

În anumite state membre, procedura se realizează electronic, în timp ce în altele este necesară aplicarea unei ștampile vamale. După confirmarea documentelor, suma poate fi restituită pe card, prin transfer bancar sau prin intermediul companiei care administrează sistemul tax free.

Specialiștii atrag atenția că suma recuperată nu coincide întotdeauna cu valoarea integrală a TVA-ului, deoarece operatorii implicați în proces pot percepe diverse comisioane administrative.

Deși mecanismul funcționează în toate statele membre ale Uniunii Europene, condițiile concrete nu sunt identice. Multe țări impun o valoare minimă a cumpărăturilor pentru acordarea rambursării.

Astfel, în unele destinații turistice este necesară depășirea unui anumit prag valoric într-un singur magazin și în aceeași zi, în timp ce alte state lasă comercianților libertatea de a stabili propriile reguli. Din acest motiv, turiștii sunt sfătuiți să verifice condițiile aplicabile înainte de a face achiziții importante.

Un alt criteriu esențial este starea produselor. Bunurile trebuie să fie neutilizate în momentul prezentării la vamă, iar autoritățile pot solicita verificarea lor fizică.

Greșeala care îi costă pe mulți turiști

Persoanele din Statele Unite, Canada, Marea Britanie sau alte țări din afara UE sunt printre cei mai frecvenți utilizatori ai sistemului tax free. Totuși, numeroși călători pierd rambursarea din cauza unor erori procedurale.

Una dintre cele mai întâlnite situații apare în cazul zborurilor cu escală. Documentele trebuie validate la ultimul punct de ieșire din Uniunea Europeană, nu neapărat în țara în care au fost făcute cumpărăturile. Nerespectarea acestei reguli poate bloca procesul de rambursare.

În plus, recuperarea TVA în Europa nu elimină eventualele obligații fiscale sau vamale din țara de destinație. Bunurile introduse în afara UE pot fi supuse unor limite valorice și unor taxe suplimentare, în funcție de legislația locală.

Valoarea rambursării depinde direct de nivelul TVA aplicat în țara în care este efectuată cumpărătura. Diferențele dintre statele europene sunt semnificative.

Unele țări nordice și central-europene aplică cote standard care depășesc 25%, în timp ce alte state practică niveluri mai reduse, situate între 17% și 19%. În consecință, două produse identice cumpărate în state diferite pot genera rambursări foarte diferite.

Pentru achizițiile de lux, electronice, bijuterii sau ceasuri, aceste diferențe pot avea un impact considerabil asupra sumei finale recuperate.

Reguli speciale pentru cumpărăturile online

Comerțul electronic este supus unor norme distincte în materie de TVA. În cazul vânzărilor transfrontaliere din interiorul Uniunii Europene, comercianții pot fi obligați să aplice taxa din țara clientului și nu pe cea din statul în care își desfășoară activitatea.

De asemenea, pentru produsele comandate din afara Uniunii Europene, cumpărătorii trebuie să țină cont de TVA-ul la import, taxele vamale și eventualele accize aplicabile.

Serviciile digitale, precum platformele de streaming, cărțile electronice sau serviciile de telecomunicații sunt taxate în funcție de țara de reședință a consumatorului, conform regulilor europene în vigoare.

Pentru turiștii care vin în Europa din SUA, Canada, Australia, Regatul Unit sau alte state non-UE, sistemul tax free poate reduce semnificativ costul cumpărăturilor. Condiția principală este respectarea procedurilor administrative: solicitarea documentelor la cumpărare, păstrarea bonurilor și validarea actelor la ieșirea din spațiul comunitar.

În lipsa acestor formalități, chiar și cumpărăturile care îndeplinesc toate criteriile legale pot deveni neeligibile pentru rambursarea TVA.

Pe parcursul a trei zile, 29 – 31 mai, participanții au parcurs aproximativ 31 de kilometri și au acumulat o diferență de nivel de 1.600 de metri.

Un aspect remarcabil al acestei ediții este diversitatea de vârstă a participanților. Cel mai tânăr membru al echipei, Marcu Florin, este elev în clasa a V-a, iar alături de el au participat Nan Benjamin și Olah Kevin (clasa a VII-a), precum și Petrescu Luca, Matyus Dominik, Szell Abel și Szell Mate (clasa a XI-a).

Elevii au fost coordonați de profesorii Tudor Cruceru și Renata Szenko, care i-au însoțit pe întreaga durată a aventurii.

foto: Elevi orădeni drum alpin, 15.06.2026

Organizatorii spun că succesul proiectului se datorează atât implicării elevilor și profesorilor, cât și sprijinului primit din partea comunității și a celor care au susținut inițiativa de-a lungul timpului. De altfel, faptul că proiectul a ajuns la a treia ediție arată interesul tot mai mare pentru activități educative care combină aventura, natura și dezvoltarea personală.

După succesul acestei ediții, organizatorii își propun să continue proiectul și în anii următori, pregătind deja următoarea provocare pentru generațiile de elevi care vor urma.

Expediția a fost susținută de Liceul Teoretic Petőfi Sándor din Săcueni, Gabriel Nică, HOA Black, MyCurat, Iacob ST, Bellotto România, Andrei Velica, Florista Oradea, Andrei Coțu, Alice Bondor, Blue Knights România 6 și Beantastic Coffee.

‘Autorizez pe deplin redeschiderea Strâmtorii Ormuz fără taxe de trecere și, în paralel, ridicarea imediată a blocadei navale americane. Nave din întreaga lume, porniți motoarele. Să curgă petrolul în valuri!’, a adăugat Donald Trump.

Premierul pakistanez Shehbaz Sharif anunțase anterior pe platforma X că Statele Unite și Iranul au ajuns la un ‘acord de pace’ care pune capăt imediat tuturor operațiunilor militare din Orientul Mijlociu, inclusiv din Liban.

‘Acum că acordul este încheiat, mediatorii vor facilita o serie de întâlniri în această săptămână. Aceste discuții premergătoare punerii în aplicare (a acordului) vor pune bazele discuțiilor tehnice și ale ceremoniei oficiale de semnare’, care va avea loc la Geneva, în Elveția, pe 19 iunie, a adăugat el.

Președintele american anunțase sâmbătă că un acord va fi semnat duminică, ziua în care a împlinit 80 de ani, fără ca această informație să fie confirmată de iranieni.

Mai devreme în cursul zilei de duminică, el afirmase că semnarea a fost ‘întârziată’ de atacuri israeliene asupra Beirutului, care au fost denunțate de Teheran.

sursa: AGERPRES

Potrivit imaginilor postate în online, tramvaiul a derajat în fața cofetăriei Pigalle, imediat după ce a plecat din stația Piața Rogerius, pe ruta Pod CFR-. La fața locului se află deja angajații OTL care încearcă să repună pe șine tramvaiul.

Incidentul a provocat nervi în rândul călătorilor care au criticat starea precară a liniei de tramvai din zonă. Incidentul vine la mai puțin de o zi după ce în weekend angajții OTL au lucrat la șinele de traivai chiar din zona de unde a deraiat acum tramvaiul marca Astra.

Directorul tehnic al OTL, Nicoruț Marius, a precizat ulterior că incidentul a fost cauzat de o defecțiune la șine, care a dus la deraierea unui tramvai Astra. Pentru asigurarea transportului călătorilor au fost introduse autobuze pe ruta Pod CFR – Biserica Emanuel, cu o frecvență de 15 minute. Circulația a fost reluată în jurul orei 9:40, după o intervenție care a durat aproximativ două ore și 15 minute.

Greva japoneză organizată în spitale este doar cea mai vizibilă expresie a unor nemulțumiri acumulate de ani de zile. Dincolo de proteste și negocieri, oamenii din sistemul sanitar vorbesc despre lipsa personalului, volumul de muncă în continuă creștere și responsabilități care, în multe cazuri, nu mai sunt reflectate nici de salarii, nici de condițiile de lucru.

O lume invizibilă pentru pacienți

Când oamenii se gândesc la un spital, se gândesc în primul rând la medici și asistente. În realitate, funcționarea unei unități sanitare depinde de o rețea complexă de profesii despre care se vorbește mai rar: infirmiere, brancardieri, farmaciști, registratori medicali, kinetoterapeuți, tehnicieni sau personal administrativ. Adriana Vladu, președintele Sanitas Bihor, spune că noua Lege a salarizării a reaprins nemulțumirile tocmai pentru că nu reflectă diferențele reale dintre responsabilități și condițiile de muncă.

„Este vorba despre noua Lege a salarizării, care nu reflectă munca noastră, a tuturor. Spre exemplu, la un medic, după noua lege a salarizării i se pot tăia circa 2.000 de lei pe lună. La un medic ATI, noua lege poate să îi taie până la 3.000 de lei pe lună. Se vorbește de sporuri foarte mici sau care nu există și care nu reflectă specialitățile acestea grele cum sunt bloc operator, ATI sau UPU”, declară lidera sindicală.

Una dintre cele mai disputate teme este cea a sporurilor acordate pentru condiții speciale de muncă. Sindicaliștii susțin că multe dintre acestea au fost eliminate sau diminuate, deși riscurile și responsabilitățile au rămas aceleași.

„Prin noua lege a salarizării s-au tăiat, din câte știu eu, 87 de sporuri. Se spune că acestea vor fi incluse în salariu și că veniturile nu vor scădea. Nu este adevărat. Nu vor fi incluse în salarii. Se tot spune că Guvernul actual a lucrat cu draftul întocmit de fostul ministru al Muncii, Florin Manole, și fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete. Nu este adevărat. Ceea ce a apărut acum pe piață este total diferit față de ceea ce am lucrat noi”, afirmă Adriana Vladu.

Ea atrage atenția că multe dintre profesiile fără de care un spital nu poate funcționa sunt aproape invizibile pentru public. O infirmieră câștigă aproximativ 3.500 de lei pe lună și are în grijă zeci de pacienți, care trebuie schimbați, igienizați și hrăniți. Un brancardier nu transportă doar bolnavii între secții, ci participă la activitatea blocului operator, manevrează aparatură și asigură aprovizionarea diferitelor compartimente. Farmaciștii poartă, la rândul lor, o responsabilitate uriașă. Numai la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor funcționează peste 80 de programe naționale care presupun contracte, materiale sanitare și raportări permanente către Casa de Asigurări de Sănătate.

„Toate trebuie să fie exacte și foarte clare. Este o mare responsabilitate pentru farmaciști față de tot ce intră în farmacia spitalului”, spune președintele Sanitas Bihor.

În aceeași categorie intră personalul din radiologie, care lucrează zilnic cu radiații ionizante, dar și kinetoterapeuții care urmăresc luni întregi recuperarea pacienților.

„Radiologia înseamnă un risc real. Toți lucrează cu radiațiile ionizante care fac parte din munca zilnică. Iar compensația este tot mai mică. Riscul nu mai este, de fapt, recunoscut”, afirmă Adriana Vladu.

Nici personalul administrativ nu este ocolit. Registratorii medicali gestionează sute de programări și documente, iar angajații din TESA lucrează cu achiziții, contracte și proceduri care trebuie verificate în detaliu.

„Eu fac parte dintr-o comisie de achiziții și trebuie să iau firmele care vin, depun documente care trebuie studiate hârtie cu hârtie, să fii atent la ce s-a cerut în caietul de sarcini și la ce oferă firma. Furnizorii fac copy-paste după ce am cerut în caietul de sarcini, dar când încep analiza documentelor văd că nu este ceea ce am cerut. Este o luptă titanică pentru tot personalul care lucrează în sistemul de sănătate”, explică lidera sindicală.

Un sistem care merge înainte deși are un minus de 27.000 de persoane

Dincolo de salarii, sindicaliștii spun că adevărata problemă este lipsa personalului și suprasolicitarea celor care au rămas în sistem.

„Ceea ce este hilar este că atunci când am fost în pandemie, toți am fost eroi, toți am salvat oameni, dar acum am uitat acele lucruri. În plus, știu de la ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, că în România avem un minus de 27.000 de cadre medicale. Aproape toți cei care lucrează suferă de burn-out. Munca s-a intensificat, pacienții sunt tot mai mulți. Noi nu putem să refuzăm niciun pacient. Nu putem să le spunem că nu avem medicamente, lenjerie pe paturi sau anestezicul necesar. Medicii trebuie să lupte zilnic, pe toate căile posibile, pentru ca pacienții să fie mulțumiți”, afirmă Adriana Vladu.

Pentru aceasta, problema nu este doar a celor care lucrează în spitale, ci a întregii societăți. Lipsa de personal și epuizarea cadrelor medicale se răsfrâng inevitabil asupra pacienților. Astăzi este ușor să privești de pe margine un protest din spitale. Mâine însă poți fi pacientul care așteaptă pe un hol aglomerat, care are nevoie de o operație, de un pat liber, de medicamente, de lenjerie curată sau de atenția unui medic aflat după mai multe gărzi și ore suplimentare.

„Nimeni nu înțelege că, la un moment dat, noi putem fi acei pacienți”, spune președintele Sanitas Bihor.

Iar problemele încep încă din perioada rezidențiatului. Potrivit sindicaliștilor, medicii rezidenți sunt obligați să efectueze o gardă plătită, dar ajung să facă și până la nouă gărzi suplimentare neplătite.

„Unde mai vedem în țara asta să muncești atât și să nu fii plătit pentru munca ta? Totul sub pretextul că ei trebuie să învețe. Păi învățatul e învățat și munca e muncă. Nu e de mirare că sunt atât de mulți medici rezidenți care clachează”, afirmă Adriana Vladu.

Ea respinge și ideea potrivit căreia medicii ar avea obligația de a rămâne în țară pentru că au studiat pe bani publici.

„Locurile bugetate sunt foarte puține în fiecare an. Între 70 și 80 la sută dintre studenți își plătesc facultatea, nu o fac pe banii statului, așa cum se spune”, susține lidera sindicală.

La toate acestea se adaugă și restricțiile privind angajările în sistemul public, care de fapt duc la o și mai mare criză de personal în sistemul sanitar.

„În decembrie anul trecut a fost dată o ordonanță conform căreia la 15 oameni care pleacă, prin pensionare sau demisie, poate fi angajată o singură persoană. Așa ceva nu este normal”, spune Adriana Vladu.

În opinia sa, multe dintre percepțiile publice despre salariile din sănătate sunt departe de realitate.

„Am auzit multe comentarii că salariul unei infirmiere este de 6.000 de lei. Poate la o secție de Unitate de Primire a Urgențelor. Poate fi de 6.000 de lei, dar acea infirmieră lucrează sâmbete, duminici, lucrează de noapte. Într-o zi normală, sunt 200-300 de prezentări în 24 de ore. Fiecare are o problemă. La fiecare trebuie să-i răspunzi și pe fiecare trebuie să o ajuți”, afirmă aceasta.

În acest context trebuie privite protestele anunțate de Federația Sanitas. Pentru sindicaliști, greva nu reprezintă cauza nemulțumirilor, ci efectul lor. În spatele revendicărilor salariale se află un sistem care funcționează cu mii de posturi neocupate, cu oameni epuizați și cu o presiune tot mai mare asupra celor care au rămas să îngrijească pacienții. În Bihor, Sanitas are aproximativ 1.460 de membri, iar la nivel național reprezintă în jur de 100.000 de angajați din sistemul sanitar.

Măsura este prezentată de susținători ca un pas necesar pentru adaptarea legislației la realitățile actuale ale securității digitale, în care specialiștii în cybersecurity joacă un rol esențial în prevenirea atacurilor informatice. În același timp, legea urmărește să reducă riscul ca cercetătorii de securitate să fie descurajați sau sancționați pentru activități desfășurate cu scop preventiv.

Cristina Prună a subliniat diferența dintre acțiunile rău intenționate și cele orientate spre protejarea infrastructurilor digitale, argumentând necesitatea unei protecții legale pentru experții din domeniu: „În secolul XXI, securitatea națională nu mai înseamnă doar tancuri și avioane. Înseamnă servere, infrastructură digitală și oameni capabili să protejeze datele cetățenilor români. Iar acești oameni trebuie sprijiniți, nu tratați ca suspecți. Statul trebuie să înțeleagă diferența dintre infractor și cercetătorul de securitate, între atacator și tânărul care descoperă vulnerabilități pentru a preveni un dezastru. Dacă vrem să dezvoltăm o cultură reală de cyber defense, trebuie să oferim protecție legală celor care identifică vulnerabilități cu bunăcredință. Altfel, transmitem un mesaj absurd: că statul preferă să afle despre breșe de la hackeri ostili, nu de la proprii specialiști”.

Pe lângă modificările din Codul penal, actul normativ aduce schimbări și în legislația secundară, introducând obligația ca Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) să colaboreze cu un comitet interinstituțional format din autoritățile cu atribuții în domeniul securității și apărării cibernetice. Scopul este îmbunătățirea schimbului de informații și coordonarea rapidă în cazul incidentelor informatice majore.

Deputatul Radu Mihaiu a explicat importanța acestei cooperări instituționale într-un context regional tensionat și marcat de riscuri digitale crescute: „Este binevenită înființarea acestui comitet consultativ pentru că nu este normal ca, dacă există un incident cibernetic la una dintre instituțiile majore, celelalte să nu știe. Nu este normal ca, fiind cu război la graniță și în plin război informațional, instituțiile care reglementează securitatea cibernetică să nu colaboreze între ele”.

Pentru ca noile prevederi să intre efectiv în vigoare, legea mai trebuie promulgată de președintele României.

Vând apartament 2 camere, X mare, Rogerius parter, 81.900 euro. Tel.: 0774-626-585. (BF0003/02.06)

Închiriere

Închiriez cameră cu acces la utilităţi, la curte. (BF0004/11.06)