Controlul a avut loc în martie 2023 și a vizat trei companii din industria lactatelor: Albalact, Covalact și Dorna Lactate, toate parte a grupului francez Lactalis.

Inspecția desfășurată făcea parte dintr-o investigație a Consiliului Concurenței privind posibile înțelegeri referitoare la stabilirea prețurilor pe piața producției și comercializării untului.

Inspectorii au solicitat acces la informații și documente considerate relevante pentru verificarea suspiciunilor analizate.

Potrivit Consiliului Concurenței, reprezentanții celor trei companii nu au permis accesul la anumite conturi de e-mail sau la corespondențe utilizate de angajați ori reprezentanți ai firmelor.

De aici a rezultat și sancțiunea care avea să ajungă, în cazul Albalact, la 9,91 milioane de lei.

Un aspect esențial în acest caz este că amenda confirmată definitiv de instanță nu reprezintă o sancțiune pentru o eventuală înțelegere privind prețul untului.

Suma de 9,91 milioane de lei a fost aplicată pentru obstrucționarea inspecției, respectiv pentru faptul că inspectorii Consiliului Concurenței nu au primit accesul solicitat la anumite informații în timpul controlului.

Investigația privind posibilele practici anticoncurențiale de pe piața untului este cea în cadrul căreia au fost efectuate inspecțiile, însă cele două chestiuni nu trebuie confundate.

Albalact a contestat amenda

Compania a atacat în instanță sancțiunea aplicată de autoritatea de concurență.

Procesul s-a încheiat însă cu o decizie definitivă favorabilă Consiliului Concurenței. Tribunalul București a confirmat amenda de 9,91 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 2 milioane de euro.

Hotărârea în cazul Albalact încheie, potrivit Consiliului Concurenței, seria proceselor deschise de cele trei companii după sancțiunile pentru obstrucționarea inspecțiilor.

În aceeași situație s-au aflat Covalact SA și Dorna Lactate SA.

Consiliul Concurenței a anunțat că a câștigat definitiv toate cele trei procese în care companiile au contestat sancțiunile aplicate pentru obstrucționarea inspecțiilor.

Pe lângă amenzile propriu-zise, autoritatea a stabilit și amenzi cominatorii de 130.913,27 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculate până la momentul la care companiile urmau să permită accesul inspectorilor la informațiile și documentele solicitate.

Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt utilizate de Consiliul Concurenței pentru a obține documentele și informațiile necesare în investigațiile privind posibile încălcări ale legislației concurenței.

În timpul verificărilor, inspectorii pot solicita informații și documente care au legătură cu obiectul investigației.

Legislația prevede sancțiuni pentru companiile care refuză să coopereze sau obstrucționează activitatea autorității. Amenda poate reprezenta între 0,1% și 1% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior aplicării sancțiunii.

Știre inițială: Autoritățile au fost sesizate cu privire la faptul că o mașină a ajuns cu roțile în sus în zona Sălard în jurul orei 14:50.

Potrivit martorilor, autoturismul nu a acroșat niciun alt participant la trafic. Mașina s-a răsturnat de mai multe ori, lăsând urme în șanțul de lângă carosabil, după ce ceilalți șoferi aflați în zonă au reușit să o evite în ultimul moment.

foto: Grav accident de circulație în apropiere de Sălard, 25.09.2026

Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Bihor, colonel Camelia Roșca, la fața locului au fost mobilizați de urgență pompierii militari din cadrul Gărzii Sălard, cu o autospecială de intervenție, echipajul de terapie intesivă mobilă al SMURD Oradea, precum și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean.

La fața locului, pompierii militari l-au găsit pe șoferul autoturismului proiectat în afara vehiculului, în stop cardio-respirator, astfel echipajul de pompieri a procedat la efectuarea manevrelor de resuscitare.

foto: INFO TRAFIC BIHOR

Purtătorul de cuvânt al Poliției Bihor, agent șef Alin Laza a precizat că pe porțiunea de drum pe care s-a produs accidentul traficul rutier este blocat.

– Autorizație de construire nr. 107/04.09.2026 cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construire pentru ”Conectare CEF Bihor 2, stație electrică de transformare MT/110 kV, LES MT și fibră optică, sistem de stocare energie electrică, modernizare drumuri existente și accese aferente – Obiectiv 1: Sistem de stocare energie electrică”;

– Autorizație de construire nr. 108/04.09.2026 cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construire pentru ”Conectare CEF Bihor 2, stație electrică de transformare MT/110 kV, LES MT și fibră optică, sistem de stocare energie electrică, modernizare drumuri existente și accese aferente – Obiectiv 2: Stație electrică de transformare 20/110 kV”;

– Autorizație de construire nr. 109/04.09.2026 cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construire pentru ”Conectare CEF Bihor 2, stație electrică de transformare MT/110 kV, LES MT și fibră optică, sistem de stocare energie electrică, modernizare drumuri existente și accese aferente – Obiectiv 3: Stație de racordare la SEN”

– Autorizație de construire nr. 110/04.09.2026 cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construire pentru ”Conectare CEF Bihor 2, stație electrică de transformare MT/110 kV, LES MT și fibră optică, sistem de stocare energie electrică, modernizare drumuri existente și accese aferente – Obiectiv 4: Modernizare drumuri de exploatare CF 57254, CF 57631”;

CH 28746

Evenimentul, organizat de Club Antreprenor și Piața Presei, a adus la aceeași masă reprezentanți ai administrației, ai mediului de afaceri, ai infrastructurii, ai sistemului universitar și ai învățământului profesional dual. Discuțiile au pornit de la transformarea economică a județului din ultimul deceniu și au urmărit să identifice soluții pentru ca această dezvoltare să continue într-un context economic tot mai dificil.

Dezbaterea a fost moderată de jurnalistul Ciprian Mailat, fondator Piața Presei.

Foto: Pilonii de dezvoltare ai județului Bihor, 25.09.2026

Printre invitați s-au numărat Marius Moș, director executiv al Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Oradea, Gabriel Budescu, director general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Andrei Crăciun, șef Compartiment Dezvoltare în cadrul Agenției de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO), Tudor Bojin, reprezentant GBC, Constantin Badea, secretar general al Camerei de Comerț și Industrie Bihor, Monica Runcanu, inspector școlar pentru management instituțional și manager operațional al Consorțiului pentru învățământ dual „Campus Oradea”, Dan Octavian, președintele Federației Dualis, membră a IMM România, și Dumitru Marcu, integrator de ecosisteme economice și de dezvoltare.

Fondurile europene, motor al transformării Oradiei

Una dintre intervențiile dedicate modului în care administrația locală a susținut dezvoltarea municipiului Oradea a aparținut lui Marius Moș. Acesta a vorbit despre rolul fondurilor europene în transformarea orașului, de la infrastructură și termoficare până la dezvoltarea zonelor destinate mediului de afaceri.

Moș a arătat că investițiile realizate cu bani europeni au permis municipalității să accelereze proiecte care, în lipsa acestor finanțări, ar fi necesitat perioade mult mai lungi pentru a fi implementate.

Un exemplu oferit a fost cel al sistemului de termoficare al Oradiei. Potrivit acestuia, în ultimele două decenii au fost investiți peste 300 de milioane de euro pentru modernizarea sistemului, cu efecte inclusiv asupra pierderilor și emisiilor.

În viziunea sa, experiența Oradiei arată că fondurile europene pot fi folosite nu doar pentru proiecte punctuale, ci pentru schimbarea infrastructurii și pentru crearea condițiilor necesare dezvoltării economice.

Moș a amintit și investițiile în infrastructura destinată mediului de afaceri, în reabilitarea clădirilor de patrimoniu și în dezvoltarea orașului, susținând că următorul pas trebuie să fie consolidarea colaborării dintre administrație, universitate și companii.

Marius Moș

„Trebuie să învățăm din ce în ce mai mult să lucrăm împreună. Și aici vorbesc de toți cei care sunt obligatoriu necesari pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltare: universitatea și mediul de afaceri”, a declarat acesta.

„Autostrăzile sunt promise repede, dar se livrează greu”

O altă temă importantă a dezbaterii a fost infrastructura rutieră, considerată una dintre condițiile esențiale pentru dezvoltarea economică a județului.

Gabriel Budescu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, a vorbit despre dificultatea proiectelor de infrastructură și despre rolul oamenilor care lucrează la implementarea acestora.

„Autostrăzile sunt promise repede, dar se livrează greu”, a remarcat Budescu.

Acesta a subliniat și faptul că dezvoltarea Oradiei nu poate fi pusă exclusiv pe seama unei administrații sau a unor proiecte, ci și a oamenilor care au contribuit la realizarea lor.

„Oradea nu s-a dezvoltat de una singură. A realizat lucruri datorită oamenilor pregătiți și implicați de aici”, a spus directorul general al CNIR.

Gabriel Budescu

În ceea ce privește proiectul Chiribis-Biharia, Budescu a dat asigurări că lucrările vor fi finalizate în termenul stabilit, lăsând deschisă inclusiv posibilitatea ca acestea să fie încheiate mai devreme.

Antreprenorii reclamă fiscalitatea, birocrația și costul finanțării

Din perspectiva mediului de afaceri, Constantin Badea, secretar general al Camerei de Comerț și Industrie Bihor, a pus accentul pe problemele cu care se confruntă companiile românești.

Acesta a vorbit despre fiscalitate, birocrație, costurile energiei și ale combustibililor, accesul dificil la finanțare, precum și despre efectele creșterii prețurilor asupra puterii de cumpărare.

Badea a criticat și modul în care este construit cadrul legislativ, despre care a spus că este caracterizat de norme numeroase și prevederi pe care antreprenorii le consideră dificil de interpretat.

„Fiscalitatea la noi e mare, birocrația, legi și norme stufoase, articole neclare și interpretabile, dar nu în folosul antreprenorilor, ci a celor care fac controale”, a declarat reprezentantul Camerei de Comerț și Industrie Bihor.

Una dintre problemele ridicate a fost și costul creditării pentru companiile românești. Badea a atras atenția că dobânzile de peste 10% fac dificilă finanțarea investițiilor și ridică întrebări privind rentabilitatea necesară pentru ca o firmă să poată susține un astfel de cost.

„Antreprenorii români au un mare necaz deoarece au acces la credite pentru dezvoltare la dobânzi de peste 10%. Ce rentabilitate trebuie să aibă firma ca să poată să se descurce?”, a spus Badea.

Constantin Badea

Acesta a criticat, de asemenea, nivelul taxelor și impozitelor, presiunea exercitată de scumpiri asupra consumatorilor și competitivitatea redusă a unor producători autohtoni în raport cu produsele importate.

În intervenția sa, Badea a pus aceste probleme și în legătură cu deciziile politice și cu modul în care este administrată economia la nivel național.

„Din cauza politicului care influențează am ajuns unde am ajuns”, a afirmat acesta.

Universitatea și școala profesională, legate de piața muncii

O parte importantă a dezbaterii a fost dedicată relației dintre sistemul educațional și companii. Participanții au discutat despre parteneriatul dintre Universitatea din Oradea și mediul de afaceri, despre meseriile căutate de companiile bihorene și despre viitorul învățământului profesional dual.

În acest context, reprezentanții sistemului de educație și ai mediului antreprenorial au analizat necesitatea pregătirii tinerilor în concordanță cu cerințele reale ale pieței muncii.

Dezbaterea a atins o paletă largă de teme legate de dezvoltarea județului: industria, turismul, transporturile și infrastructura, agricultura, IT&C-ul, atragerea fondurilor europene, dezvoltarea Aeroportului Internațional Oradea și creșterea notorietății județului.

Un alt subiect a fost modul în care companiile locale și multinaționale pot fi încurajate să producă în România bunuri și echipamente care sunt în prezent importate.

Cei prezenți au discutat și despre diplomația comercială a companiilor bihorene, educația financiară a antreprenorilor și despre necesitatea consolidării brandului județului Bihor.

În ansamblu, discuțiile au conturat imaginea unui județ care a beneficiat în ultimii ani de investiții consistente în infrastructură și industrie, dar care se confruntă în continuare cu provocări legate de forța de muncă, fiscalitate, finanțare, infrastructura de transport și competitivitatea companiilor.

Alexandru Seres revine editorial la opt ani după cea mai recentă plachetă a sa de poeme, „Litanie putredă”, și la cinci ani de la publicarea monografiei „Cioran, omul incomplet”, care s-a bucurat de aprecierea istoricilor literari autohtoni, fiind distinsă cu premiul „Cornel Regman” al revistei „Apostrof”.

„Imitația unui naufragiu” poartă pe clapetă și pe ultima copertă girul unor scriitori locali familiarizați cu poetica lui Seres. Dintre aceștia, regretatul Ioan Moldovan, fostul director al Revistei „Familia”, afirmă: „Pentru Alexandru Seres a scrie echivalează cu a face operă de exorcizare – temporară, mereu provizorie – a pandemoniei ființei. Poemul se propune ca o oglindă în apele căreia, sub suprafața aparent ghețoasă, se agită curenți apocaliptici, dar care pune totuși o iluzorie distanță față de tenebrele și tensiunile propriei interiorități, de vreme ce e dispus să ia seama cum «vine adevărul și face o gaură în perete/ ne holbăm dincolo printr-un ochi magic»”.

În continuare, reprezentantul generației mai tinere, Mihók Tamás, comentează: „Adunând laolaltă poeme vechi și noi, Imitația unui naufragiu, noua plachetă a poetului orădean, readuce în prim-plan un front afectiv deseori subestimat literar sau pur și simplu gestionat prost: anxietatea, precum și muniția de (auto)apărare necesară în fața acesteia, dar care, din nefericire, e inaccesibilă multor creatori: dispoziția parodică. Aparent sceptic până la centrism absolut, totodată iscusit vânător de miraje întru deconstrucție, Șeri – fără să-și dea seama, am impresia – iese câștigător mai mereu din lupta cu tenebrele sale fiindcă-i are în ADN, dincolo de coloșii pe care-i pastișează, pe de-alde Beckett, Ionescu sau Pirandello. O carte scrisă, iată, cu scrupulozitatea cu care și-a ținut Cioran caietele, dar și cu spontaneitatea cu care acesta a ales să se lege la șireturi pe capota acelei mașini pariziene.”

Sunt așteptați toți cititorii curioși de această poezie deopotrivă gravă și poznașă, scrisă și tipărită pe tărâm bihorean. Organizator este Revista de cultură „Familia”, având ca parteneri peBiblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor, Librăriile Humanitas, Editura Primus, Asociația Forumul Bihorean.

Polițiștii locali din Oradea au depistat, în perioada 3–10 septembrie, mai multe persoane care apelau la mila publicului în zone comerciale și care, în unele cazuri, simulau diferite dizabilități pentru a obține bani de la cetățeni.

Într-una dintre acțiuni, desfășurată în parcarea unui centru comercial cu sprijinul agenților de pază, polițiștii locali au identificat trei femei care le cereau bani clienților prin semne, pretinzând că sunt surdomute.

Este vorba despre V.C.S., de 15 ani, C.A.C., de 16 ani, și L.D.A., de 28 de ani. Potrivit Poliției Locale, verificările efectuate la fața locului au arătat că cele trei puteau comunica verbal. Femeile ar fi recunoscut că simulau dizabilitatea pentru a-i determina pe oameni să le ofere bani.

Polițiștii l-au identificat în aceeași parcare și pe L.C.A., care le aștepta într-un autoturism înmatriculat în județul Ilfov. Conform declarațiilor acestuia, femeile erau transportate în diferite zone din Oradea, dar și în alte localități din țară, pentru a solicita bani de la populație.

FOTO: Depistați de Poliția Locală Oradea 25.09.2026

Un caz similar, în apropierea unui alt centru comercial

În cadrul aceleiași perioade de verificări, polițiștii locali au depistat o altă femeie, M.D.N., care apela la mila publicului în apropierea unui complex comercial din Oradea.

Și aceasta pretindea că nu poate vorbi și auzi. În urma verificărilor, polițiștii au constatat că femeia putea comunica verbal. Potrivit Poliției Locale, aceasta a recunoscut că folosește aceeași metodă atât în centre comerciale din Oradea, cât și în alte localități din țară.

Acțiunile polițiștilor locali din cadrul Compartimentului Combaterea Cerșetoriei vizează descurajarea și combaterea apelării repetate la mila publicului și vor continua în municipiul Oradea și în zonele centrelor comerciale.

Trupa iarba Fiarelor a lansat single-ul și videoclipul „Doina”, o piesă despre interiorizare, autocunoaștere și eliberare prin muzică. Videoclipul a fost filmat într-un peisaj rural din Șieu-Odorhei și poate fi urmărit pe YouTube.

În viziunea formației, doina devine un personaj în sine, o prezență care există independent de cel care o cântă, o vibrație pe care omul o poate asculta, urma și manifesta. Piesa vorbește despre cântecul interior, despre singurătate și despre o formă de expresie care nu are nevoie de scenă sau de public pentru a exista.

„Esența unei doine este eliberarea prin muzică”, spune Cristian Chiriac, fondatorul trupei. Potrivit comunicatului trupei, doina cântată de iarba Fiarelor nu încearcă să îi spună ascultătorului ce ar trebui să simtă, ci îi lasă libertatea propriei întâlniri cu muzica.

Un videoclip între real și imaginar

Imaginea a făcut parte din universul piesei încă din procesul de creație. „Cele două vin la pachet: imaginea cu sunetul”, explică Cristian Chiriac. Videoclipul urmărește îndeaproape sensurile piesei și dezvoltă vizual personajul Doina, într-un spațiu în care natura, realitatea și imaginarul se întâlnesc.

Alegerea mediului rural pornește de la ideea unui loc în care cântecul încă poate exista în forme mai puțin alterate, în oameni, dar și în sunetele lumii vii.

„Videoclipul dezvoltă personajul Doina și vorbește despre singurătatea ei, despre felul în care, în solitudine, o găsești cel mai bine. Doina nu cântă pentru nimeni. Nici măcar pentru tine nu cântă, ci pentru ea însăși, iar tu poți doar să asiști, ca într-o meditație. În videoclip ne-am situat în mediul rural, unde ne place să credem că doina încă mai există, dacă nu la mulți oameni, atunci la multe alte specii care încă își cântă cântul”, punctează Cristian Chiriac.

Dincolo de povestea personajului, „Doina” rămâne și o invitație la recuperarea propriului cântec interior. Acesta poate lua forma cântului, a unui fluierat, a unui murmur sau pur și simplu a disponibilității de a asculta ceea ce ne frământă și ne reprezintă.

iarba Fiarelor

Fondată de Cristian Chiriac în 2018, iarba Fiarelor cântă și descântă liniștea și asprimea lumii rurale, așa cum se trăiesc ele în arealul transilvănean. Formația își descrie muzica drept „tribe-hop/feral-folk/rare-metal/post-ethnic”. Ea îmbină puterea narativă a textului cu forța brută a instrumentelor acustice și include influențe folk, etno, rock, progressive și reggae.

Albumele „Desculț” (2020) și „Slobod” (2023) conturează universul muzical al trupei, de la doine și cântece de haiducie până la balade populare și cântece de dor. Formația a urcat pe scena Galei Premiilor UNITER și a fost prezentă la festivaluri precum Balkanik Festival și ASTRA Rock Festival. Proiectul promovează mitofolclorul Transilvaniei prin versuri scrise exclusiv în limbaj băștinaș.

Componența trupei este: Cristian Chiriac (voce), Claudiu Weber (chitară, voce), Florin Gordon (vioară), Ionuț Burcușel (bass, voce) și Raul Popițan (tobe).

Activitatea trupei poate fi urmărită pe Facebook, Instagram, TikTok, YouTube, SoundCloud, Bandcamp și Spotify.

Pe locul 2 după remiza de marți cu Crișul, Lotus Băile Felix joacă vineri, de la ora 17:00, în deplasare cu Sănătatea Cluj, care a pierdut oarecum surprinzător cu Minaur, noul lider din Seria 8.
Va fi meciul de debut al antrenorului interimar Gheorghe Silaghi, numit în această postură deoarece Cosmin Bodea nu își poate continua activitatea o perioadă din cauza problemelor de sănătate.
Partida se dispută de la ora 17:00 pe Stadionul Clujana și va fi arbitrată de Claudiu Gaitin (Timiș) – Kopriva Tamas (Satu Mare), Emil Bîzu, rezervă Marin Cîrciumaru (ambii din Timiș). Observator de arbitri a fost trimis Marcel Savaniu (Satu Mare), iar delegat de joc Ioan Orosfoian Mureș).

Celelalte trei echipe bihorene vor evolua sâmbătă:

Crișul Sântandrei – CS Bihorul Beiuș
Un nou derby județean între două vecine de clasament, Crișul fiind pe locul 8 cu 7 puncte, iar CS Bihorul pe 7 cu 8 puncte. Ne așteptăm la un duel interesant, deschis oricărui rezultat.
Jocul va debuta la ora 17:00 pe Stadionul Crișul din Sântandrei. Intrarea este liberă.

Transilvania Sport Academy – FC Unirea Dej
Cu înfrângeri pe linie în Liga 3, echipa antrenată de Ovidiu Lazăr are parte de un adversar mai accesibil, având în vedere că Unirea Dej, formație pregătită de Alexandru Bourceanu, a înregistrat 4 eșecuri și are doar o victorie.
Partida TSA – Unirea Dej este programată de la ora 17:00 la Baza „Luceafărul” din Sânmartin, intrarea spectatorilor fiind liberă.

LIGA 3 – SERIA 8 – ETAPA 6
VINERI – ORA 17:00
Sănătatea Cluj – Lotus Băile Felix
SÂMBĂTĂ – ORA 17:00
Unirea Tășnad – Academica Recea
CSM Sighet – SCM Zalău
Transilvania Sport Academy – FC Unirea Dej
Crișul Sântandrei – CS Bihorul Beiuș
Minaur Baia Mare – Viitorul Cluj

Orange România începe reducerea personalului cu plecări voluntare

Prima etapă a programului se bazează pe plecări voluntare și pensionări anticipate. Angajații care îndeplinesc criteriile stabilite de companie pot opta pentru încetarea contractului de muncă în condițiile oferite de Orange.

Discuțiile urmează să fie purtate individual, între angajați, manageri și reprezentanții departamentului de resurse umane.

Deocamdată, Orange România nu a anunțat public câte posturi ar urma să fie desființate și nici numărul exact de angajați vizați de program.

Angajații care nu pleacă voluntar ar putea avea parte de măsuri mai dure

Mesajul transmis de conducerea companiei conține și un avertisment pentru etapa următoare.

În cazul în care numărul de plecări voluntare și pensionări anticipate nu va fi suficient pentru atingerea obiectivelor stabilite, compania ar putea recurge la alte măsuri de reducere a personalului.

Potrivit comunicării interne, acestea ar fi mai puțin atractive pentru angajați și nu ar mai oferi aceeași flexibilitate ca soluțiile voluntare.

Astfel, Orange încearcă mai întâi să realizeze ajustarea efectivelor prin acordul angajaților, înaintea unor eventuale măsuri administrative.

Aproape 4.000 de angajați lucrează la Orange România

Datele aferente anului 2025 arată că Orange România avea un număr mediu de 3.931 de angajați, în scădere față de anul anterior.

Compania nu a precizat deocamdată câte persoane ar trebui să părăsească organizația pentru ca programul de reorganizare să își atingă obiectivele și nici care este economia urmărită prin reducerea personalului.

Orange a confirmat existența programului de plecări voluntare și a explicat că măsura face parte din procesul de adaptare la schimbările din piața telecomunicațiilor.

Ce se întâmplă cu angajații Orange România

În această primă etapă, salariații eligibili pot analiza ofertele companiei și pot decide dacă acceptă plecarea voluntară sau pensionarea anticipată.

Dacă numărul de persoane care aleg aceste variante nu va fi considerat suficient, conducerea Orange a transmis că pot fi luate în calcul și alte soluții.

Pentru moment, amploarea exactă a reorganizării nu este cunoscută public, iar compania nu a prezentat un număr oficial de disponibilizări.