Guvernul a aprobat acordarea unor ajutoare de urgență în valoare totală de 3.078.112 lei pentru cele 65 de persoane relocate în centre private din Alba, Hunedoara și Sibiu. Banii sunt destinați cheltuielilor cu asistența, îngrijirea, cazarea și masa, pentru o perioadă de până la șase luni.

În mesajul său, Viorel Pașca pornește de la această sumă și întreabă de ce un astfel de sprijin nu ar putea fi acordat și altor persoane fără adăpost.

„Care este diferența dintre un om fără adăpost de la Dumbrava și o altă persoană fără adăpost de pe stradă? De ce pentru unul se acordă suma respectivă și pentru celălalt, nu?”, întreabă Pașca.

El susține că, dacă persoane care dorm pe străzi ar fi preluate și duse într-un centru privat, statul nu ar acorda automat aproximativ 8.000 de lei lunar pentru îngrijirea fiecăreia.

„Dacă mâine primesc licență și iau oameni de pe stradă, îmi va da statul bani?”

O altă întrebare ridicată de Pașca vizează autorizarea. Acesta amintește că una dintre criticile aduse activității de la Dumbrava a fost lipsa autorizării ca serviciu social.

„Credeți că dacă mâine primesc licență și autorizație de funcționare și iau de pe străzi persoane fără adăpost, îmi va da statul 8.000 de lei lunar pentru fiecare dintre aceste persoane? Nu”, afirmă el.

Pașca susține că Dumbrava nu a fost gândită niciodată ca un azil privat și că acesta este unul dintre motivele pentru care nu și-a dorit transformarea activității într-un astfel de serviciu.

„La Dumbrava am îngrijit persoane fără adăpost, fără familii sau abandonate de acestea și majoritatea fără niciun venit”, spune el.

În opinia sa, diferența fundamentală este că oamenii de la Dumbrava nu plăteau pentru cazare și îngrijire.

„Niciodată nu a fost și nu va exista vreo taxă pentru a fi îngrijit la Dumbrava”, afirmă Pașca.

„Am vrut să le ofer case, nu să fac un azil”

Viorel Pașca spune că scopul activității de la Dumbrava a fost acela de a le oferi persoanelor vulnerabile un loc pe care să-l considere casă, nu de a crea o afacere.

„Nu mi-am dorit niciodată să funcționez ca un azil privat, ci am vrut să ofer acelor oameni case de locuit în care aceștia să-și trăiască ultima parte a vieții ca într-o familie”, afirmă el.

Pașca amintește și de activitățile organizate pentru beneficiari: excursii, ieșiri la restaurant, meciuri de fotbal, ștrand, pescuit, picnic, cinematograf sau bowling.

„Câte azile private cunoașteți care primesc persoane fără venituri, după care le duc în excursie, la Dunăre, la Peștera Urșilor, la restaurant, la meci de fotbal, la ștrand, la pescuit, la picnic, la cinematograf, la bowling?”, întreabă acesta.

El precizează că nu face referire la toate centrele private și admite că există azile care oferă condiții foarte bune, însă susține că autorizarea nu garantează automat o calitate superioară a îngrijirii.

Pașca respinge și ideea că activitatea de la Dumbrava ar fi fost una profitabilă.

„Dacă Dumbrava ar fi fost o afacere, unde sunt banii?”, întreabă el.

Acesta susține că banii găsiți în conturile sale, ale asociației sau la domiciliu proveneau din donații și afirmă că, potrivit calculelor făcute în timpul anchetei, aceștia ar fi acoperit costurile de îngrijire pentru aproximativ o lună și câteva zile.

„Dumbrava nu a fost și nu va fi niciodată o afacere”, spune Pașca.

În același timp, el afirmă că, în cei aproximativ 20 de ani de activitate, nu a luat casele sau averile persoanelor îngrijite.

„Niciodată în douăzeci de ani nu am luat casa ori averea vreunui bolnav”, susține acesta.

Afirmațiile lui vin în contextul în care ancheta privind activitatea de la Dumbrava este în continuare în desfășurare, iar acuzațiile formulate de anchetatori nu reprezintă o stabilire definitivă a vinovăției.

„Dacă statul mai dorește ca Dumbrava să funcționeze, va găsi soluții legale”

Pașca respinge și ideea că lipsa autorizării ar fi fost motivată de dorința de a evita controalele autorităților.

„Cum se face că la Dumbrava au fost inspectori de peste tot și au fost primiți de fiecare dată fără probleme?”, întreabă el, enumerând Poliția, DGASPC, ITM, DSVSA și Protecția Consumatorilor.

El susține că inclusiv persoane care au lucrat la Dumbrava și care au fost criticate pentru lipsa calificării lucrează în prezent în centre private autorizate.

Pașca susține că experiența acumulată în cadrul proiectului Dumbrava ar putea fi valorificată în continuare în sprijinul persoanelor fără adăpost.

În finalul mesajului său, Viorel Pașca lasă deschisă posibilitatea reluării activității de la Dumbrava, dar spune că acest lucru trebuie făcut într-un cadru legal.

„Dacă statul român mai dorește ca Dumbrava să funcționeze, va găsi soluții legale”, afirmă Pașca, precizând că există discuții în acest sens și că urmează întâlniri cu reprezentanți ai autorităților.

El spune că, dacă activitatea va fi reluată, obiectivul va rămâne același: oferirea unui adăpost persoanelor fără familie, fără locuință și fără posibilitatea de a se întreține singure.

„Nu doresc să funcționez ca un azil care percepe taxă, care să ia casele oamenilor, în care să nu aibă acces săracul și nenorocitul”, afirmă Pașca.

Pentru acesta, cele peste 3 milioane de lei alocate acum pentru îngrijirea celor 65 de persoane readuc în discuție o întrebare mai largă: cum poate statul să asigure, pe termen lung, o soluție pentru oamenii fără familie, fără venituri și fără locuință care ajung să trăiască pe străzi?

„Dumbrava nu a fost și nu va fi niciodată o afacere”, își încheie Viorel Pașca mesajul.

Peste 3 milioane de lei pentru 65 de persoane relocate din Dumbrava. Guvernul a aprobat banii pentru următoarele șase luni

O întrebare pornită din experiența de la clasă a unui profesor din Oradea a adunat, în două ateliere online, profesori, formatori și universitari din România și din alte zeci de țări. Ediția internațională a atras 95 de înscrieri din 38 de state.

Inițiativa îi aparține lui Joshua Biro, profesor de fizică și matematică și cercetător doctoral în sociologia educației la Universitatea din Oradea. Cele două ateliere, organizate în 15 și 17 septembrie, au urmărit să le ofere profesorilor metode prin care să observe nu doar rezultatul obținut de elev, ci și raționamentul care l-a dus acolo.

„Întrebarea de la care am pornit este foarte simplă: cum știm că un elev a înțeles fizica și nu doar a găsit răspunsul corect? Un răspuns poate arăta impecabil și totuși să ascundă o explicație fragilă”, explică Joshua Biro.

Prima întâlnire, „De unde știi că au înțeles?”, a fost destinată în principal profesorilor și viitorilor profesori din România. Au fost înregistrate 73 de înscrieri din 18 județe și București, precum și din Republica Moldova și Italia. La atelier au participat în direct 20 de persoane, iar ceilalți înscriși au primit ulterior acces la înregistrare.

Două zile mai târziu, versiunea în limba engleză, „How do you know they understood?”, a deschis discuția către o comunitate mult mai largă. S-au înscris 95 de persoane din 38 de țări, iar 30 au participat în direct. Printre acestea s-au aflat profesori, formatori, cadre universitare și studenți din state precum Canada, Ungaria, Italia, Ucraina, Țările de Jos și România.

Discuțiile au pornit de la dificultăți concrete întâlnite la clasă: concepții greșite ale elevilor, predarea unor fenomene care nu pot fi observate direct și folosirea datelor științifice reale fără a supraîncărca lecția.

Participanții au lucrat, de exemplu, cu reprezentări din fizica atomică, nucleară și medicală și au construit întrebări prin care profesorul poate verifica dacă elevul înțelege mecanismul fizic, dacă poate aplica aceeași idee într-o situație nouă și dacă își poate susține concluzia prin dovezi.

O altă direcție a vizat folosirea unor diagrame, grafice și seturi restrânse de date reale, astfel încât elevul să fie pus în situația de a interpreta informația și de a explica de ce o anumită concluzie este justificată.

Atelierele sunt legate de cartea „De unde știi?”, care reunește activități și instrumente de diagnostic pentru profesori, inclusiv variante care pot fi aplicate în școli cu resurse materiale reduse.

„Mi-ar plăcea ca un elev să plece dintr-o lecție de fizică putând să spună de unde știe că o afirmație este adevărată, ce dovezi o susțin și în ce condiții modelul pe care îl folosește încetează să mai fie suficient”, spune Joshua Biro. Următoarea etapă a proiectului urmărește transformarea materialelor dezvoltate în resurse ușor de folosit la clasă și observarea modului în care profesorii din diferite sisteme de educație le adaptează propriilor elevi.

‘Astăzi, 21 septembrie 2026, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR, au pus în aplicare 5 mandate de percheziție domiciliară, pe raza municipiului București și a localităților Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în cursul lunii septembrie 2021, 3 făptuitori, doi cetățeni români (cu vârstele de 64 și 47 de ani) și un cetățean italian (în vârstă de 56 de ani) au constituit un grup infracțional organizat care a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetățean român, în vârstă de 64 de ani), în special pe teritoriul României, dar și al Marii Britanii, în scopul obținerii de foloase patrimoniale injuste’, a transmis luni DIICOT într-un comunicat de presă.

Conform DIICOT, liderul le-a atribuit celorlalți doi membri rolurile clare în cadrul mecanismului infracțional pus la cale, prezentându-i drept prosperi oameni de afaceri, administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume mari de bani pe care să le împrumute persoanelor vătămate ce intenționau să își dezvolte afacerile din România, sub condiția depunerii unor garanții bănești.

‘Astfel, potrivit rolurilor asumate, făptuitorii au acționat prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate, membrii grupării de criminalitate organizată având ca obiectiv obținerea garanțiilor bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective. Probatoriul administrat până la acest moment a arătat că, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate pe raza municipiului București și județului Argeș, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, membrii grupului infracțional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obține o finanțare de 6.000.000 euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituție bancară, sub condiția depunerii unei garanții. În aceste condiții, făptuitorii au determinat victima să transfere peste 1.000.000 euro. Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare, aceștia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 euro. Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane euro’, precizează DIICOT.

Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.

Acțiunea beneficiază de sprijinul jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. AGERPRES

Proiectul are în vedere depunerea în comun de către cele trei administrații a unui proiect, în cadrul unui apel de finanțare europeană pentru pregătirea documentațiilor tehnico-economice ale proiectelor care vizează următoarea perioadă de programare. Acordul stabilește modul de colaborare dintre cele trei unități administrativ-teritoriale, drepturile și obligațiile fiecăreia, contribuția financiară proprie și responsabilitățile pe perioada pregătirii și implementării activităților aferente proiectului, precum și pe perioada de durabilitate și de valabilitate a viitorului contract de finanțare.

Cum și cât contribuie cele trei administrații

Salonta este liderul parteneriatului și are rolul principal în relația cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Municipiul trebuie să pregătească fișa de proiect, să o încarce pentru finanțare, să semneze acordul de parteneriat cu ADR Nord-Vest. Comunele Mădăras și Tulca participă, la rândul lor, la pregătirea fișei de proiect.

Acordul stabilește și partea de finanțare care revine fiecărui partener. Pentru Salonta, contribuția la cheltuielile eligibile este de 5.897,03 lei, reprezentând 0,9%, iar pentru cheltuielile neeligibile este de 48.183,75 lei, respectiv 45%. În total, contribuția municipiului la valoarea proiectului ajunge la 54.080,78 lei, reprezentând 7,1%.

Mădăras are o contribuție aproape identică. Comuna va suporta 5.897,02 lei din cheltuielile eligibile, adică 0,9%, și 48.183,75 lei din cheltuielile neeligibile, reprezentând 45%. Contribuția totală a comunei la valoarea proiectului este de 54.080,77 lei, respectiv 7,1%.

Pentru Tulca, contribuția este mai redusă. Comuna va participa cu 1.310,45 lei la cheltuielile eligibile, reprezentând 0,2%, și cu 10.707,50 lei la cheltuielile neeligibile, adică 10%. Contribuția totală stabilită prin acord este de 12.017,95 lei, reprezentând 1,58% din valoarea proiectului.

Prin acord, administrațiile locale nu finanțează în această etapă lucrările propriu-zise, ci participă la pregătirea proiectului și a documentațiilor necesare pentru viitoarele investiții. Obiectivul este ca soluțiile tehnice pentru mobilitatea dintre cele trei localități să poată fi pregătite în cadrul actualului program regional și să fie dezvoltate ulterior printr-o nouă perioadă de finanțare.

FOTO: PRIMĂRIA SALONTA

Ce îmbunătățiri va aduce noul proiect

Pentru Salonta, proiectul are în vedere realizarea unui inel rutier interior și conectarea acestuia cu drumul spre comuna Mădăras. Investiția este legată de necesitatea de a organiza mai bine circulația și de a crea rute alternative pentru traficul care ajunge în municipiu. Noua infrastructură va fi corelată cu celelalte componente ale coridorului de mobilitate.

La Mădăras, proiectul urmărește asigurarea unei legături mai bune cu municipiul Salonta, iar includerea comunei într-un proiect comun va permite analizarea infrastructurii dincolo de limita administrativă a municipiului.

În cazul comunei Tulca, una dintre componentele discutate este realizarea unei piste pentru biciclete de-a lungul drumului județean. Aceasta ar urma să asigure o alternativă pentru deplasările între localități și să fie corelată cu restul infrastructurii de mobilitate prevăzute în proiect.

„Orașul nostru intenționează să construiască o centură interioară, care să asigure legătura cu localitatea Mădăras, precum și o pistă pentru biciclete în direcția Tulca. Obiectivul este atragerea fondurilor europene, însă trebuie menționat faptul că investiția, în valoare de aproximativ 15 de milioane de euro, presupune și o contribuție proprie semnificativă. Proiectul are ca scop îmbunătățirea mobilității și a condițiilor de circulație”, susține primarul Salontei, Török László.

„Pentru comuna Tulca, proiectul propune realizarea unei piste pentru biciclete care să asigure legătura cu municipiul Salonta, pe un traseu paralel cu drumul județean, precum și integrarea comunei noastre într-un concept mai amplu de transport și mobilitate. Cred că viitorul comunităților noastre se construiește și prin astfel de parteneriate. Atunci când administrațiile locale colaborează, proiectele pot deveni mai ambițioase, iar beneficiile pentru oameni sunt mai mari”, a transmis primarul comunei Tulca, Daniel Avrămuț.

FOTO: PRIMĂRIA SALONTA

Transport public între cele trei localități

Pe lângă infrastructura rutieră și pistele pentru biciclete, cele trei administrații lucrează la un concept comun de transport public. Acesta ar urma să cuprindă trasee între localități, stații și puncte de legătură, astfel încât deplasarea dintre Salonta, Mădăras și Tulca să nu depindă exclusiv de autoturisme.

Investițiile vor fi pregătite împreună și vor funcționa ca un singur sistem. Astfel, inelul rutier propus pentru Salonta, legătura spre Mădăras și infrastructura pentru biciclete din Tulca ar urma să fie corelate cu viitoarele trasee de transport public.

Schimbarea este prevăzută de Ordinul ANAF nr. 1.074/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 772 din 11 septembrie. Actul normativ modifică regulile stabilite prin Ordinul nr. 1.699/2021 privind formularele de înregistrare fiscală și tipurile de obligații care formează vectorul fiscal.

Până acum, certificatele tipărite erau încadrate în categoria formularelor cu regim special. Documentele erau realizate pe hârtie cu elemente de securitate, inclusiv filigran și elemente vizibile doar cu ajutorul luminii ultraviolete. Noul ordin elimină această cerință pentru exemplarele tipărite.

Noile reguli păstrează atât varianta pe hârtie, cât și pe cea electronică. În cazul documentelor tipărite, două certificate vor fi imprimate pe o singură coală A4, iar actul va fi întocmit în două exemplare: unul destinat contribuabilului, iar celălalt pentru organul fiscal.

Pentru varianta electronică, documentul este completat și editat informatic și este semnat electronic cu semnătura Ministerului Finanțelor, bazată pe un certificat calificat. Documentul este transmis contribuabilului prin mijloace electronice, prin Spațiul Privat Virtual (SPV).

Modificarea vine în contextul în care tot mai multe documente fiscale sunt comunicate online. Potrivit referatului care a însoțit proiectul de ordin, renunțarea la regimul special pentru certificatele tipărite urmărește și reducerea costurilor administrative.

Contribuabilii nu vor primi însă peste noapte certificate în noul format. Ordinul prevede că formularele cu regim special deja aflate în stoc sau comandate la Imprimeria Națională vor continua să fie folosite de organele fiscale până la epuizarea lor.

Astfel, în perioada următoare pot circula în paralel certificatele tipărite pe vechile formulare securizate și cele realizate potrivit noului model.

Schimbarea nu modifică informațiile fiscale înscrise pe certificate și nici statutul documentelor. Este, în principal, o modificare a modului în care sunt produse și comunicate aceste acte, în condițiile în care verificarea și transmiterea informațiilor fiscale se mută tot mai mult în mediul electronic.

„Chiar dacă am făcut și facem toate demersurile pentru rezolvarea acestei situații, consider că administrația locală trebuie să aibă și o soluție proprie și sigură pentru alimentarea cu apă a comunității. Nu vrem să depindem de situații pe care nu le putem controla. Vrem să avem o alternativă și să facem tot ceea ce ține de noi pentru ca oamenii din comuna Brusturi să beneficieze de apă”, ne-a transmis primarul Gavra.

Dacă debitul forajului va fi constant, sursa ar putea asigura aproximativ 432 mc de apă în 24 de ore. Comuna are și capacități de stocare a apei, printr-un bazin de 500 mc, prin care debitul forajului poate fi folosit și acumulând apă în perioadele cu consum redus. Apa extrasă pe timpul nopții, când necesarul este mai mic, poate fi înmagazinată și utilizată ulterior în timpul zilei.

Potrivit primarului comunei, această soluție ar putea permite acoperirea necesarului de apă al comunei prin combinarea debitului forajului cu capacitățile de stocare existente.

Înainte ca apa să fie introdusă în rețeaua publică, aceasta trebuie însă analizată. Au fost prelevate probe care au fost deja trimise la analize chimice de laborator. Rezultatele vor stabili caracteristicile apei și dacă este necesară o stație de tratare, precum și tipul de instalație care trebuie realizată pentru ca apa să poată fi furnizată populației în condiții conforme cu normele pentru consum.

După finalizarea analizelor, vor trebui parcurse și celelalte etape tehnice și administrative necesare pentru amenajarea sursei și conectarea acesteia la rețeaua de alimentare cu apă a comunei.

Investiția în foraj vine după finalizarea rețelelor de apă și canalizare din Brusturi, lucrări care, potrivit primarului, au întâmpinat pe parcurs probleme atât în ceea ce privește execuția, cât și partea birocratică.

Mai exact, atunci când lasă mașina pe un drum public și pleacă de lângă aceasta, șoferul are obligația să o asigure corespunzător. În cazul unui autoturism cu transmisie manuală, trebuie acționată frâna de ajutor, oprit motorul și cuplată o treaptă inferioară de viteză.

Pentru mașinile cu transmisie automată, procedura este diferită în privința cutiei de viteze: aceasta trebuie lăsată în poziția „P”, destinată parcării. Și în acest caz trebuie acționată frâna de ajutor și oprit motorul.

Regula este prevăzută de Codul rutier și se aplică atunci când conducătorul auto se îndepărtează de vehiculul imobilizat pe drumul public. Scopul este evident: mașina trebuie împiedicată să se deplaseze singură și să provoace un accident sau pagube.

Cât este amenda

Nerespectarea acestei obligații reprezintă o contravenție sancționată cu trei puncte de penalizare. La acestea se adaugă amenda din clasa a II-a de sancțiuni. În prezent, această categorie presupune aplicarea a patru sau cinci puncte-amendă, ceea ce înseamnă o sancțiune cuprinsă între 865 de lei și 1.081,25 lei. Prin urmare, simplul fapt că șoferul uită să asigure mașina înainte de a pleca de lângă ea poate avea consecințe financiare importante.

Codul rutier face și o distincție între oprire și staționare. Oprirea reprezintă imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public pentru cel mult cinci minute. Dacă perioada depășește acest interval, imobilizarea este considerată staționare.

Regula privind asigurarea autoturismului trebuie avută în vedere indiferent dacă vehiculul este lăsat pentru scurt timp sau pentru o perioadă mai lungă. Important este ca, în momentul în care șoferul se îndepărtează, mașina să fie oprită și asigurată corespunzător.

• Oradea (zona Nufărul – Cantemir)
• Oșorhei-Fughiu
• Săcueni (străzile 1 Mai, Irinyi Janos, Morii, Tudor Nicolae)
• Aleșd (în zona de blocuri)
• Tărian
• Vadu Crișului
• Ineu

DESCRIEREA POSTULUI:

• distribuitorul împarte ziarele în cutiile poștale ale abonaților, dimineața, la prima oră, 1 zi pe săptămână (în ziua de joi)
• încasează contravaloarea abonamentelor de la abonații ziarelor (încasarea abonamentelor se face lunar)

CERINŢE:

• persoană serioasă, organizată
• disponibilitate de deplasare pe zona alocată

OFERIM:

• contract de muncă pe perioadă nedeterminată
• program de lucru part-time dimineaţa, 1 zi pe săptămână

Pentru informaţii vă rugăm să sunați la:

• 0720 400 395 pentru Săcueni
• 0721 220 356 pentru Oșorhei, Aleșd, Tărian, Vadu Crișului, Ineu
• 0720 669 549 pentru Oradea

Solicitantul este de acord cu utilizarea datelor sale personale conform regulamentului GDPR al firmei noastre publicat pe www.jurnalbihorean.ro și www.biharinaplo.ro.

Advertorial: CH 28646

Premiile au fost anunţate de managerul interimar al Teatrului Regina Maria, Victoria Balint, care a amintit că în acest an a fost cea de a X-a ediţie a FITO, desfăşurată între 10-20 septembrie. De asemenea, s-au împlinit 50 de ani de la prima ediţie a Festivalului de Teatru Scurt, şi după opt ani de absenţă s-a desfăşurat Festivalul de Teatru pentru Copii Arcadia.

Pentru prima dată în istoria festivalului, juriul secțiunii competitive – Festivalul de Teatru Scurt – a fost exclusiv internațional. Trei personalități marcante ale teatrului european au jurizat cele opt spectacolele care au intrat în competiție, din cele 100 înscrise: „Happiness Hunters” al Teatrului Szigligeti Oradea, „Yerma” prezentat de Proyecto Santiago, Chile, „Oxigen” al Teatrului Tamasi Aron din Sfântu Gheorghe, „Cântece de speriat frica” al Teatrului Naţional Lucian Blaga din Cluj-Napoca, „Zeiţe de categoria B” coproducție Teatrelli, Teatrul Regina Maria din Oradea, Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca și Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, „Deşteptarea” de la Teatrul Regina Maria Oradea, „Vanya” – producţie a Teatrului Point Bucureşti şi „Vicontele” a Teatrului Luceafărul din Chişinău.

Juriul Festivalului de Teatru Scurt a fost format din: Andrea Porcheddu – profesor, critic de teatru și jurnalist italian, membru al echipei curatoriale a Bienalei de Teatru de la Veneția; Kristina Kiselovaite – strateg cultural și producătoare de teatru ucraineano-lituaniană, directoarea festivalului internațional de arte performative KЇ FEST din Kiev şi Tomasz Domagala – critic de teatru și film, curator și selecționer pentru mai multe festivaluri de teatru din Polonia.

Trei premii pentru Teatrul Regina Maria

Premiul pentru cea mai bună actriţă le-a revenit ex aequo actrițelor Ioana Dragoș Gajdo, Elena Ivanca și Silvia Luca, pentru rolurile din spectacolul „Zeițe de categoria B”, coproducție Teatrelli, Teatrul Regina Maria din Oradea, Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca și Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Şi-a ridicat premiul actriţa teatrului orădean, Ioana Dragoș Gajdo, care a mulţumit regizorului Andrei Măjeri. „Ne-a văzut pe fiecare în parte şi ne-a alăturat una ceileilalte, a gândit acest proiect atât de frumos şi atât de generos”, a spus actriţa adăugând mulţumiri directorului teatrului orădean de atunci, Daniel Vulcu, şi Victoriei Balint că a crezut în acest proiect şi s-a zbătut ca el să fie realizat. De asemenea, a mulţumit directorilor celorlalte teatre partenere în proiect, tuturor echipelor tehnice din spatele acestui spectacol şi nu în ultimul rând „surorilor zeiţe”, încheind cu o replică din spectacol: „Am ales să fiu zeiţă de categoria B pentru că nu am venin de categoria A”.

Premiul pentru cea mai bună regie i-a revenit lui Bobi Pricop, pentru regia spectacolului „Deșteptarea” de Doru Vatavului, producție a Teatrului Regina Maria din Oradea. Regizorul le-a mulţumit actorilor foarte tineri din acest spectacol, echipei tehnice, Victoriei Balint.

„Mulţumesc Teatrului Regina Maria pentru că deţine în momentul de faţă un spectacol care mi se pare mie atât de important şi care cred că trebuie văzut de atât de multă lume”.

Unul dintre premiile speciale ale juriului a revenit trupei de adolescenți, Anastasia Vicoveanu, Robert Balint, Filip Ionescu, Rebeca Rusu, Dania Uifaluși, Benjamin Kendy și Tudor Neagu, din spectacolul „Deșteptarea”. Juriul a apreciat faptul că această trupă de tineri actori amatori joacă la nivelul unor actori profesionişti.

Din partea adolescenţilor a vorbit Rebeca Rusu care a mulţumit regizorului Bobi Pricop pentru oportunitatea de a juca în acest spectacol, lui Mihai Gligan – asistent regie – pentru munca şi emoţiile pe care le-a transmis întregii echipe, şi colegilor de scenă care „au muncit extrem de mult”.

Premiul pentru cel mai bun actor s-a acordat actorului Cătălin Lungu, pentru rolul din spectacolul „Vicontele” de Eugene Ionesco, regie și scenografie: Slava Sambriș, producție a Teatrului Republican „Luceafărul” din Chișinău, un spectacol despre care premiantul spune că este „aproape pictat, lucrat matematic şi atât de deschis improvizaţiei”.

Premiul pentru cea mai bună muzică a revenit Adei Milea, Ancăi Hanu, lui Radu Dogaru, Cristian Rigman, Mihnea Blidariu, Adriana Băilescu, Miron Maxim și Vlad Negrea pentru muzica spectacolului „Cântece de speriat frica”, spectacol-concert de: Ada Milea după idei din texte de Herta Müller, producție a Teatrului Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca.

Premiul pentru cel mai bun spectacol s-a acordat spectacolului „Cântece de speriat frica”, spectacol-concert de: Ada Milea după idei din texte de Herta Müller, producție a Teatrului Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca. „Am lucrat cu mare drag pe textele Hertei Müller şi cu mare bucurie cu echipa de la Cluj, ca de fiecare dată”, a transmis într-un mesaj video Ada Milea

Un alt premiu special al juriului a fost acordat pentru adaptarea textului spectacolului (Yerma), dramaturgie: Eliana Furman în colaborare cu María Luisa Vergara, Daniela Orellana, Caterina Peragallo, Gloria Labbay, Lucía de la Maza, Soledad Ramirez regie: Eliana Furman, o producție a Proyecto (Puerperio) Santiago (Chile).

Maria Luisa Vergara a transmis printr-un mesaj video: “A fost o încântare să participăm la Festivalul Internaţional de Teatru Oradea. M-am bucurat foarte mult de această experienţă şi sperăm să revenim cât mai curând aici. Mulţumim pentru acest premiu şi felicitări tuturor, de aici, din Chile”.

Festivalul Internaţional de Teatru Oradea s-a încheiat la Sala Mare cu spectacolul „Metamorfoza” de Franz Kafka în regia lui Yuri Kordonsky și prezentat de Teatrul Excelsior Bucureşti, şi mai apoi, în Piaţa Ferdinand” cu O2 (Oxigen), un spectacol outdoor gratuit oferit de compania PIA Projectos de Intervenção Artística din Portugalia, care a atras o mulţime de spectatori curioşi.

Festivalul a fost organizat de Teatrul Regina Maria în parteneriat cu Fundaţia Culturală FITO, Visit Oradea, şi a fost finanţat de Consiliul Judeţean Bihor.