Conform specialiștilor, în aceste zone vor fi semnalate „averse torențiale care vor acumula 25 – 40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului cu viteze de 60 – 70 km/h, grindină de mici și medii dimensiuni (1…3 cm)”.

„Organizatorul (…) are următoarele obligații: (…) să permită, în arena sportivă, vânzarea, distribuirea sau consumul băuturilor fără alcool şi a celor slab alcoolizate, cu o concentrație alcoolică de până la 5,5% în volum, numai în pahare fără capac din hârtie sau din material plastic”, potrivit proiectului de Lege adoptat de Parlament.

O prevedere distinctă vizează zonele premium și lojele arenelor sportive. În aceste spații va fi permisă distribuirea și consumul băuturilor alcoolice fără o limită impusă de concentrația alcoolică, potrivit formei adoptate de Parlament.

În același timp, legea păstrează restricțiile privind accesul spectatorilor aflați în stare de ebrietate sau sub influența substanțelor psihoactive. De asemenea, rămâne interzis accesul persoanelor care încearcă să introducă în stadion băuturi alcoolice din exterior ori obiecte periculoase, precum materiale pirotehnice neautorizate, arme, muniții, substanțe toxice sau alte obiecte care pot pune în pericol siguranța participanților.

Proiectul aduce și alte modificări importante. Organizatorii competițiilor sportive vor avea obligația de a asigura condiții și facilități suplimentare pentru persoanele cu dizabilități. Totodată, vor putea fi organizate spectacole pirotehnice în incinta arenelor, cu condiția ca acestea să fie realizate de firme autorizate și cu respectarea normelor de siguranță.

Inițiativa legislativă urmează să fie trimisă președintelui Nicușor Dan pentru promulgare. După publicarea în Monitorul Oficial, noile reguli vor intra în vigoare și vor putea fi aplicate la competițiile sportive organizate în România.

Ediția 2026 a avut loc la Sala Riario Episcopio din Roma, iar competiția a inclus numeroase secțiuni artistice: Muzică Românească, Muzică Internațională, Muzică Populară, Muzică Vocală Clasică, Muzică Instrumentală, Creație Muzicală, Dans, Teatru, A Cappella, Vocea Diasporei, Remember, Crew / Grupuri / Ansambluri, precum și Miss & Mister ROMA-NIA 2026.

Tânărul orădean Andrei Arad a impresionat juriul internațional cu o interpretare sensibilă și complexă a piesei „Purple Rain”, moment pregătit cu multă muncă și dedicare. Un element distinctiv al prestației sale a fost faptul că s-a acompaniat singur la chitară, fără suport instrumental (negativ), rămânând consecvent stilului său artistic bazat pe autenticitate și expresie live, fără artificii tehnice.

Juriul concursului

În cadrul competiției, artistul a participat la trei secțiuni: Muzică Românească, Creație și Muzică Internațională, demonstrând versatilitate și capacitatea de a aborda registre muzicale variate. Evoluția sa a fost apreciată de juriul format din specialiști ai scenei muzicale și culturale: Laura Olteanu, Andra Dan, Mariana Dudnic, Gabriela Morar şi Elisabeta Cioată Burduja.

Festivalul, organizat de Asociația Culturală ROMA-NIA, a reunit concurenți din mai multe țări și a oferit o platformă importantă de afirmare pentru tinerii artiști români din diaspora.

La finalul competiției, Andrei Arad a transmis un mesaj de mulțumire celor care l-au susținut, subliniind importanța sprijinului primit în parcursul său artistic.

Succesul obținut la Roma confirmă talentul și seriozitatea tânărului artist din Oradea, reprezentând un pas important în dezvoltarea carierei sale. Vara anului 2026 se anunță una intensă pentru Andrei Arad, acesta urmând să participe la mai multe festivaluri de muzică folk din țară.

Femeia nu a fost rănită, dar a fost prins trei zile mai târziu și reținut de polițiștii Biroului de Combatere a Infracțiunilor contra Persoanei din cadrul Poliției Municipiului Oradea. Marți, procurorul de caz de la Parchetul Oradea a cerut arestarea preventivă a lui Mihnea, iar judecătorul de caz a admis propunerea.

În schimb, a fost respinsă solicitarea bărbatului de a fi trimis în arest la domiciliu sau sub control judiciar. Acesta are la dispoziție 48 de ore ca să conteste măsura preventivă.

„Polițiștii Biroului de Combatere a Infracțiunilor contra Persoanei din cadrul Poliției Municipiului Oradea continuă cercetările, sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, în vederea documentării întregii eventuale activități infracționale a celui în cauză și pentru recuperarea integrală a prejudiciului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Poliției Bihor.

Potrivit portalului instanțelor, Augustin Mihnea a mai fost judecat, în 2025, într-un dosar de furt comis când era minor, dar a scăpat ca urmare a prescrierii faptei. În prezent, este inculpat în patru dosare de furt, aflate pe rolul Judecătoriei Oradea.

Conform procurorilor DIICOT, sute de persoane aduse din mai multe județe au fost găzduite, între 2020 și 2026, în imobilele pe care asociația lui Pașca le deținea în mai multe comune din Bihor. Anchetatorii susțin că era vorba despre persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința.

„Particularitatea acestui dosar constă în faptul că exploatarea nu se realiza prin violență sau la nivel fizic, ci prin transformarea dependenței victimelor într-un mijloc de control. Persoanele care aveau nevoie de hrană, adăpost, tratament, protecție și îngrijire, ajungeau să depindă în totalitate de cei care pretindeau că le oferă sprijin. Tocmai această dependență a făcut posibilă menținerea într-o stare de aservire și exploatarea lor în scopul obținerii unor foloase materiale”, a declarat Mihaela Melconian.

DIICOT acuză un mecanism de exploatare

Anchetatorii au acuzat faptul că persoanele vulnerabile ar fi fost ținute „într-o stare de aservire și dependență, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare în scopul protejării sănătății, demnității și integrității fizice”. Unul dintre aspectele cele mai grave observate în timpul investigațiilor este cel referitor la îngrijirea medicală care nu ar fi fost administrată corespunzător.

Conform DIICOT, au fost persoane care nu au beneficiat de tratament și îngrijire adecvate afecțiunilor de care sufereau, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos era administrat de cel mai multe ori fără indicații de persoane necalificate sau calificate insuficient.

„Cercetările au evidențiat inclusiv cazuri în care persoanele desemnate să administreze medicația necesară, nu știau să scrie și să citească, identificând medicamentele după culoarea cutiilor”, a dezvăluit Mihaela Melconian. „În aceste condiții, persoane cu afecțiuni psihice și medicale severe, aflate în dependență, au fost expuse unor riscuri majore pentru viața și sănătatea lor.”

DIICOT i-a acuzat pe Viorel Pașca și pe cei din jurul acestuia că și-ar fi construit în mod deliberat aparența unei activități umanitare și de caritate, folosind această imagine pentru a inspira credere și pentru a ascunde în realitate un mecanism de exploatare a unor persoane aflate în stare de vulnerabilitate extremă.

„Imaginea unei organizații umanitare a fost folosită pentru a inspira încrederea donatorilor, aparținătorilor sau a persoanelor care au crezut că sprijină un demers autentic de îngrijire și protecție. În realitate, această aparență a mascat un mecanism prin care s-au obținut importante beneficii materiale prin donații, sponsorizări, contribuții, dar și din pensii, ajutoare sociale sau ajutoare de înmormântare”, a arătat purtătoarea de cuvânt a DIICOT.

TelVerde – 0753/114.369

DIICOT a precizat că prin acțiunea de marți a urmărit, în primul rând, salvarea și protejarea persoanelor vătămate. Acestea au beneficiat pe tot parcursul descinderilor de triaj medical, evaluare de specialitate, asistență medicală de urgență și sprijin psihologic.

În plus, a fost montat un spital mobil, cu personal medical și dotat cu echipamente necesare evaluării și acordării îngrijirilor medicale de urgență. „Sunt dispuse măsuri necesare pentru preluarea și relocarea persoanelor vulnerabile în centre capabile să le asigure protecția, îngrijirea și recuperarea”, a declarat Melconian.

Audierile în acest caz au loc atât la sediul DIICOT Structura Centrală, cât și la structura teritorială din Oradea a Direcției.

Departamentul pentru Situații de Urgență a pus la dispoziție un telverde – 0753/114.369 – la care aparținătorii persoanelor din azilele lui Viorel Pașca pot obține informații despre starea acestora și locul în care se află.

Percheziții DIICOT la samariteanul Viorel Pașca: acuzații de trafic de persoane și grup organizat. A fost constituit un spital mobil

Bihor i-a salvat, Mehedinți i-a abandonat: bolnavi psihic lăsați în stradă, sub ochii Poliției!

Pîslaru rupe tăcerea după cazul din Bihor: „Nimeni nu poate îngriji sute de bătrâni ca persoană fizică”

Intervenție de urgență în Bihor: Ministerul Muncii mobilizează toate structurile după cazul DIICOT

„Prioritatea mea și a Ministerului Muncii este bunăstarea oamenilor vulnerabili. Am început de urgență transferul persoanelor vulnerabile către centre autorizate. Le mulțumesc colegilor de pe teren pentru intervenția promptă. Avem supraveghere medicală și asistență permanentă pentru toate persoanele identificate. A fost efectuat un triaj și avem o evidență clară a opțiunilor pentru a-i putea ajuta”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

În același timp, Pîslaru a subliniat că nu va comenta ancheta penală aflată în desfășurare, precizând că stabilirea eventualelor responsabilități aparține exclusiv instanțelor de judecată.

Ministrul a susținut însă că situația scoate la iveală o problemă sistemică, respectiv existența unor activități de îngrijire desfășurate în afara cadrului legal, fără acreditare și fără posibilitatea unui control eficient din partea autorităților.

El a reamintit că încă din 2016, în perioada în care ocupa aceeași funcție, ministerul ar fi încercat să sprijine persoana aflată acum în centrul anchetei pentru a intre în legalitate prin licențierea serviciilor sociale, însă demersul ar fi fost refuzat.

„Nu este rolul meu să comentez decizia DIICOT. Este o anchetă derulată de mai multe luni de zile care și-a urmat cursul. Iar în final vinovăția va fi decisă în instanță, nu pe rețelele sociale. Dar trebuie spus că nimeni nu poate lua pe persoană fizică în îngrijire sute de bătrâni vulnerabili. Chiar dacă are bune intenții și chiar dacă era clar că statul nu avea capacitatea necesară de a se ocupa cum trebuie”, a adăugat ministrul interimar.

Potrivit ministrului, lipsa unui cadru juridic clar pentru situațiile în care persoane fizice desfășoară activități de îngrijire în afara sistemului licențiat a creat, în timp, o zonă gri care a făcut dificilă intervenția autorităților.

„Soluția era licențierea activității și funcționarea într-un cadru legal clar, cu standarde, verificări și responsabilități asumate. Acest lucru a fost refuzat cu obstinație de persoana respectivă, pe motiv că activitatea era desfășurată ca persoană fizică. De atunci, situația a rămas total ambiguă: oamenii vulnerabili continuau să fie găzduiți acolo, însă cadrul legal nu oferea instrumente pentru sancționarea sau oprirea unei activități desfășurate de o persoană fizică, în afara sistemului licențiat de servicii sociale. Nu spun că nu s-ar fi putut face mai mult pe zona publică – într-o măsură a fost totul băgat sub preș și lucrurile au mers înainte. Cu ridicat din umeri“.

Pîslaru a mai precizat că, în 2025, după apariția unui caz privind șapte persoane vulnerabile din județul Mehedinți, au fost formulate sesizări către organele de anchetă atât din partea Ministerului Sănătății, cât și a Corpului de control al Ministerului Muncii.

În final, ministrul a arătat că, dincolo de ancheta penală aflată în desfășurare, este necesară modificarea legislației pentru a preveni repetarea unor situații similare.

„Astăzi, prioritatea noastră este siguranța persoanelor vulnerabile aflate acolo, relocarea lor în condiții adecvate și sprijinirea autorităților competente în clarificarea completă a situației. Acolo unde sunt îngrijite persoane vulnerabile, trebuie să existe empatie, dar și responsabilitate, standarde și control ferm”, a transmis Dragoș Pîslaru.

Intervenție de urgență în Bihor: Ministerul Muncii mobilizează toate structurile după cazul DIICOT

Bihor i-a salvat, Mehedinți i-a abandonat: bolnavi psihic lăsați în stradă, sub ochii Poliției!

Percheziții DIICOT la samariteanul Viorel Pașca: acuzații de trafic de persoane și grup organizat. A fost constituit un spital mobil

Mai mult decât note: cultura unei școli de elită

Pentru Anca Marchiș, succesul unei școli nu se rezumă la mediile de admitere sau la numărul de olimpici. În spatele cifrelor există o cultură instituțională construită în timp, care îi determină pe elevi să își dorească performanța și să se identifice cu valorile școlii.

„Se întâmplă o aplecare conștientă asupra creșterii performanței academice a copiilor, la toate nivelurile. Începând de la modul de management și prioritizarea pregătirii pentru examene și pentru excelență. Copiii foarte talentați sunt identificați, iar profesorii știu să extragă potențialul lor și să-l crească. Profesorul are rolul de mentor, care îi ghidează și le arată o cale, iar ei încep să învețe singuri. Cu noile dezvoltări tehnologice, de la inteligență artificială la siguranță cibernetică, copiii au explorat anumite domenii din propria inițiativă și au obținut rezultate extraordinare”, explică Anca Marchiș.

Directoarea spune că există însă și un element mai greu de măsurat, dar la fel de important.

„Performanța academică este prioritatea de bază. Al doilea lucru care se întâmplă în școală și este firul nevăzut al lucrurilor este sentimentul de apartenență la o cultură educațională. Ei nu doar vin la școală și învață cu spor. Majoritatea vin la Gojdu pentru că vin la o anumită instituție. Poate este școala unde a învățat mama, tata, bunicul sau persoana pe care o admiră. Să faci parte din cultura școlii înseamnă să te adaptezi la valorile ei. De aceea am încurajat inițiativele elevilor: cluburi de inteligență artificială, psihologie, medicină, lectură sau spiritualitate. Aceste lucruri cresc sentimentul de apartenență la o comunitate și le valorizează pasiunile”, afirmă directoarea.

Unul dintre miturile pe care și-ar dori să le demonteze este cel potrivit căruia performanța nu poate fi obținută fără meditații.

„Cel mai mare mit este că dacă nu iei ore în particular, nu reușești. E un mit pe care aș vrea să îl demontez și ca mamă de gojdist. Copilul meu a intrat în examenul de Bacalaureat fără să fi luat vreodată vreo oră în particular la limba română și la fel a fost și la Evaluarea Națională. Colegii mei se ocupă, chiar și din timpul liber, de pregătirea elevilor. Profesorii sunt foarte implicați în ceea ce fac și știu că rezultatele sunt oglinda muncii lor”, spune Anca Marchiș.

Deși beneficiază de elevi foarte bine pregătiți și de familii preocupate de educație, directoarea respinge ideea că rezultatele ar fi exclusiv consecința selecției făcute la admitere.

„Să ne uităm la ce înseamnă o medie de admitere la liceu. E întotdeauna, ușor mai mare decât media de Bacalaureat. Dar diferența este mereu foarte mică. Dacă ultima medie de admitere a fost 9,08, media de la Bac a fost 9,13 pe o generație de elevi. Pentru a învăța pentru Evaluarea Națională elevii au o motivație imensă. Sunt la o vârstă la care își ascultă părinții, aceștia au autoritate puternică la 14 ani, comparativ cu 18-19 ani. Apoi știu că dacă nu iau o anumită medie, nu intră unde vor. La Bacalaureat, dacă merg la două clase care au clar în plan să meargă la medicină, motivația pentru Bacalaureat nu există. Pentru că nu contează la examenul pe care urmează să îl dea. Focusul este pe acel examen. Dar, totuși, nu e așa. Pentru că an de an am scos în evidență că este un examen unic în viață de care nu e nevoie acum doar dacă avem în vedere termenul scurt. Pe termen lung, poate la 30-34 de ani se vor hotărî să facă o altă facultate, care are ca și criteriu media de la Bac. Eu nu pot să mă duc, ca la examenele naționale, să îmi schimb media și să mai dau odată examenul. Responsabilitatea pe care am avut-o în clasa a XII-a mă urmărește toată viața. În plus, la orice viitoare angajare, diploma de bac va fi acolo și vorbește despre cine ai fost la 18-19 ani. În concluzie, suntem binecuvântați cu elevi cu potențial intelectual și cu o aplecare din partea familiilor pentru educație, dar noi creștem acel potențial. Pentru că știm că este o cale mult mai grea să fii elev la Gojdu”.

Elevi pregătiți pentru examene, dar nu întotdeauna pentru gândire

Dacă există o problemă pe care Anca Marchiș o vede în întregul sistem educațional românesc: aceasta ține de accentul excesiv pus pe examene și pe reproducerea unor modele standardizate.

„Vin foarte bine pregătiți elevii pe o structură de examen dată. Dar nu sunt neapărat mai bine pregătiți în ceea ce înseamnă gândirea creativă. Aici cred că este o disfuncție în școala românească. Pregătim elevi pentru examene care merg pe un șablon și învață acel șablon, crezând că dacă iau note foarte mari sunt și foarte bine pregătiți. Vedem problema asta când intră în clasa a IX-a și văd că matematica de la Gojdu e altceva decât cea pentru Evaluare Națională. Trebuie să îi învățăm pe copii să gândească. Dacă nu formăm deprinderile de gândire analitică și sintetică, capacitatea de a esențializa informația și de a argumenta, atunci ratăm esențialul”, explică profesoara.

În opinia ei, diferența dintre un elev foarte bun și unul excepțional nu este dată de inteligență, ci de motivație și capacitatea de a-și construi un drum.

„Au în primul rând o viziune despre unde vor să ajungă și capacitatea de a-și organiza, pas cu pas, ducerea la îndeplinire a viziunii. Părinții îi motivează din spate, dar nu ajunge. Motivația trebuie să fie intrinsecă. Părinții au un rol important în susținere, atât emoțională, cât și materială, pentru că performanța presupune și resurse”, spune Anca Marchiș.

Aceasta admite că performanța are și costuri: „Îi costă timp luat de la alte activități, pe care alți tineri le desfășoară într-un mod mai puțin conștient. Adolescența este o perioadă în care copilul se descoperă pe sine, dar dacă se descoperă doar prin postarea unei imagini pe o rețea de socializare și momente de amuzament nu vor avea o bază solidă și nu vor deveni adulții pe care vrem să ne bazăm în societate. Elevii care ajung la performanțe sacrifică timp și energie, iar uneori trebuie să recupereze și materia de la celelalte discipline. Dar au capacitatea de a reveni și de a recupera”.

Într-o perioadă în care tot mai mulți absolvenți aleg universități din străinătate, directoarea nu vede acest lucru ca pe o pierdere: „Eu o văd ca pe o oportunitate. Ei sunt cei mai buni ambasadori ai noștri. Îmi place să știu că se aude de Gojdu la Imperial College London, Sorbona sau Columbia University. Dacă noi am sădit bine semințele, ei se întorc spre comunitate, chiar dacă nu se întorc fizic în țară. Ne pot deschide ferestre și oportunități pe care altfel nu le-am avea”.

Despre măsurile fostului absolvent Ilie Bolojan și provocările Inteligenței Artificiale

Anca Marchiș consideră că una dintre marile provocări ale prezentului este adaptarea școlii la schimbările accelerate ale societății.

„Nici nu cred că ne-am adaptat complet la epoca digitală și va trebui să trecem la inteligența artificială, care este cu totul altă treabă. Trebuie să pregătim profesorii pentru această eră. În momentul de față se creează o fractură între ceea ce oferă școala și felul în care se schimbă lumea. Dacă nu construim o punte între cele două, vom avea o problemă majoră”, afirmă directoarea.

Întrebată despre situația creată după măsurile adoptate de Guvernul condus de fostul absolvent al colegiului, Ilie Bolojan, dar și despre protestele profesorilor, Anca Marchiș răspunde în spiritul valorilor pe care spune că încearcă să le transmită elevilor.

„Noi aici la școală învățăm gândirea critică. Judecăm lucrurile nu doar prin prisma a ceea ce îmi este bine mie astăzi, ci și pe termen lung. Domnul Bolojan a făcut niște ajustări foarte neprietenoase pentru educație și am simțit efectele. Cred însă că planul trebuia explicat și comunicat mult mai bine. Un ministru, cum a fost Daniel David, la Educație, trebuie să își cunoască problemele din subordine și să explice unde se exagerează sau unde există riscuri. Din păcate, educația nu este o prioritate reală pentru decidenți. Și asta se întâmplă de foarte mulți ani”, spune Anca Marchiș.

Dacă ar putea schimba ceva în învățământul românesc, ceva care să îl facă mai performant, directoarea ar schimba felul în care profesorii comunică cu elevii.

„Comunicarea nu ține mereu cont de statusul elevului. Aș vrea să avem un al șaselea simț prin care să ne dăm seama imediat de starea unui copil și să putem să ne adaptăm discursul la nevoile reale din acel moment. Cei care ajung să aibă probleme, ajung să le aibă pentru că noi nu am avut timpul, aplecarea necesară ca să vedem unde sunt problemele. Asta și la nivel de familii. Dacă am putea înțelege problemele educaționale prin care trec adolescenții și dacă am avea un set de pârghii pe care să le putem folosi. Concret, s-ar putea face niște pregătiri ale cadrelor didactice cu psihologi, experți în educație, în latura aceasta educațională”.

În final, directoarea revine la ceea ce consideră fundamentul oricărei performanțe școlare: familia.

„Este locul de unde copilul vine dimineața la școală și locul în care se întoarce după școală. Dacă în familie mesajele sunt negative, indiferent cât încercăm noi să îl deschidem spre noi orizonturi, este foarte greu. Părintele trebuie să fie dedicat procesului de educare al copilului și să nu uite că, până la urmă, proiectul cel mai important într-o viață este copilul. Cu cât ne educăm copiii mai bine acasă, cu atât vom avea o societate mai prosperă”, afirmă Anca Marchiș.

El a afirmat că președintele PNL, Ilie Bolojan, ar fi putut ‘să dea un semnal’ pentru urgentarea discuțiilor din comisie, astfel încât proiectul să ajungă la vot în plen.

‘Este imposibil de estimat cu cât va crește prețul unui plin la pompă de mâine. Am mai trecut prin aceste momente, eu nu eram deputat, mă ocupam în zona transporturilor. Nici transportatorii nu pot să-și estimeze costurile operaționale, nici cetățenii care, iată, încep să plece în vacanță, pentru că suntem deja într-o perioadă în care copiii au terminat școala și se merge în vacanță, nu își pot estima un buget al călătoriilor în țară și/sau în străinătate, pentru că nimic nu este stabil și totul este volatil’, a conchis Hagiu.

sursa: AGERPRES

Meteorologii susțin că vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin vijelii puternice cu rafale de 70 – 90 km/h, grindină de dimensiuni medii (2 – 4 centimetri), precum și averse torențiale. În intervale scurte de timp, între 1 – 3 ore, cantitățile de apă vor fi cuprinse între 25 și 40 l/mp, izolat chiar și peste 50 l/mp.

foto: Administrația Națională de Meteorologie

Așa cum Bihon.ro a mai scris, în Bihor este în vigoare și un Cod galben de vijelii, valabilă tot în cursul zilei de marți, 30 iunie.

Conform Administrației Naționale de Meteorologie, urmează perioade cu averse torențiale, vijelii și intensificări ale vântului. Rafalele vor avea viteze cuprinse între 50 și 70 km/h, iar în unele zone acestea pot depăși 80 km/h.

„Prioritatea noastră absolută este siguranța oamenilor”, a declarat ministrul, subliniind că intervenția autorităților este centrată pe protecția imediată a persoanelor afectate.

Acesta a precizat că statul acționează coordonat pentru gestionarea situației din teren: „Am dispus mobilizarea de urgență a structurilor specializate, astfel încât echipele să fie prezente în teren și să acorde tot sprijinul necesar”.

În paralel, Ministerul Muncii a anunțat că în celula de criză sunt implicați reprezentanți ai ANPIS, ai ANPDPD, precum și Corpul de control al ministrului.

Instituția a transmis că a luat act de acțiunile desfășurate de DIICOT și că prioritatea imediată este relocarea în siguranță a persoanelor vulnerabile, precum și evaluarea individuală a fiecărui caz.

„Respectăm atribuțiile organelor de anchetă și sprijinim toate demersurile necesare. În astfel de momente, statul trebuie să intervină rapid și ferm, iar oamenii vulnerabili trebuie protejați”, a mai transmis ministrul interimar.

Totodată, președinta ANPDPD, Alexandra Zară, se află deja în județul Bihor, unde sprijină autoritățile locale în identificarea unor soluții de cazare și îngrijire adaptate nevoilor fiecărei persoane.

Ministerul Muncii a dispus, de asemenea, mobilizarea de urgență a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor și a structurilor județene ale ANPIS, pentru intervenție directă în teren și coordonarea procesului de relocare în condiții de siguranță.

Reacții după intervenția DIICOT în Bihor: acuzații, neîncredere și întrebări despre rolul statului

Postarea ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, privind activarea celulei de criză în urma intervenției DIICOT în județul Bihor, a generat un val amplu de reacții în mediul online, multe dintre ele critice față de modul în care statul a gestionat situația persoanelor vulnerabile.

O parte dintre comentarii pun sub semnul întrebării responsabilitatea instituțiilor publice în trimiterea sau transferul acestor persoane către centrele vizate de anchetă, ridicând întrebări despre lipsa unor verificări prealabile și despre rolul autorităților în protecția reală a beneficiarilor.

„Dar totuși domnule Dragoș Pîslaru de ce statul încă trimitea bolnavi, bătrâni, oameni ai nimănui știind de acest centru unde acest om oferea îngrijiri ‘în ilegalitate’? De ce nu vă asigurați înainte de a-l investiga că instituțiile statului au făcut ce trebuia pentru acei oameni…?”, este unul dintre comentariile apărute la postare.

Alte reacții exprimă confuzie și neîncredere, sugerând că situația este una complexă și că persoanele internate acolo ar fi fost, în unele cazuri, abandonate din lipsa alternativelor în sistemul public: „Eu totuși nu știu care este adevărul acolo… oameni care nu mai aveau pe nimeni sau erau refuzați de familii și de spitale… debarcați acolo”.

O altă parte a comentariilor critică direct autoritățile și politicile sociale, invocând nemulțumiri mai vechi legate de sprijinul acordat persoanelor cu dizabilități și de percepția asupra utilizării resurselor publice.

Există și opinii care contestă schimbarea de poziție a autorităților față de furnizorul de servicii aflat acum în centrul anchetei: „Ultimul refugiu pentru oamenii pentru care statul nu a putut să ofere soluții este târât în noroi… 20 de ani a fost bun, iar acum nu mai este?”.

Alte comentarii fac comparații cu scandaluri anterioare din sistemul de protecție socială și exprimă neîncredere generală în instituțiile statului: „Nu mai am încredere deloc în autorități… totul seamănă cu alte cazuri din azile”.

În același timp, unele reacții solicită prudență și o analiză mai echilibrată a situației, subliniind că persoanele vulnerabile ar fi fost adesea direcționate din spitale către astfel de centre în lipsa unor alternative.

„De cele mai multe ori erau duși direct din spitale… sper să existe un dialog onest și să fie investigate și instituțiile din județele de proveniență”.

Contextul rămâne în atenția autorităților, în timp ce Ministerul Muncii continuă evaluarea situației din teren și procesul de relocare a persoanelor afectate.