„Periculozitate sporită, îndrăzneală şi specializare”

Potrivit anchetei derulate de polițiștii Biroului de Combatere a Infracțiunilor contra Patrimoniului Oradea, alături de colegii lor de la Poliția Băile Felix și de la Secția 5 de Poliție Rurală Oradea, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, Rostaș a fost implicat în patru furturi comise în perioada noiembrie – decembrie 2024, alături de Amir Hussein Andrei Gharamaleki, de 22 de ani, din Cernavodă, și orădeanul Codruț Ciurar (29 de ani).

Cei trei aveau reguli clare: în timp ce Gharamaleki și Ciurar intrau în locuințe și furau lucrurile de valoare pe care le găseau, Rostaș îi aștepta în apropiere, într-o mașină din care supraveghea zona. Casele în care intrau erau filate anterior timp de mai multe zile, dintr-o altă mașină, urmând ca transportul din noaptea loviturilor să fie făcut cu un autoturism diferit, au stabilit anchetatorii. Hoții foloseau mănuşi pentru a nu lăsa amprente și își schimbau încălțămintele după fiecare lovitură, pentru a îngreuna munca anchetatorilor. „Modul în care inculpaţii au săvârşit fapta denotă o periculozitate sporită, o îndrăzneală şi o specializare în fapte de furt calificat”, au concluzionat procurorii orădeni.

Primul furt a fost comis la 16 noiembrie 2024, când a fost spartă o locuință din Sânmartin, de unde hoții au sustras 11.850 de euro și o verighetă din aur, a cărei valoare a fost estimată de proprietar la 2.000 de lei.

Două săptămâni mai târziu, spărgătorii au intrat într-o casă din Oradea. Au furat 6.000 de lei și o brățară de aur, pe care polițiștii au recuperat-o ulterior. Însă proprietara locuinței a declarat că hoții i-au răvășit imobilul, reparațiile pe care a fost nevoită să le facă depășind 8.000 de lei. În seara de 5 decembrie 2024, Codruț Ciurar și Andrei Gharamaleki au intrat în două locuințe din Oșorhei, unde au căutat prin toate încăperile după bunuri de valoare, dar au fost nevoiți să plece cu mâinile goale.

Trecut infracțional

În perioada în care cei trei au comis furturile, locuitorii cartierului orădean Episcopia au reclamat mai multe spargeri în zonă și au organizat patrule civile, pentru a opri furturile. Hoții au fost prinși în seara de 5 decembrie, după „vizitele” în cele două locuințe din Oșorhei, localitate în care au fost blocați în trafic de către polițiști. În mașina condusă de Rostaș au fost găsite obiectele, încălțămintea și hainele folosite de suspecți pentru comiterea faptelor. Cei trei au fost reținuți de polițiștii Biroului de Combatere a Infracțiunilor contra Patrimoniului Oradea și apoi arestați până la finalul anului 2024.

Prin sentința definitivă a Curții de Apel Oradea, Codruț Ciurar a primit 3 ani și 6 luni de închisoare, iar Amir Hussein Andrei Gharamalek a fost condamnat la 4 ani de închisoare. Alături de Crișan Rostaș, ei au fost obligați să plătească pagubele pe care le-au produs și cheltuieli de judecată în valoare totală de 10.000 de lei.

În cazierul lui Rostaș sunt trecute o pedeapsă de 8 ani, primită în trecut pentru tâlhărie, dar și o condamnare din 2024, când a fost condamnat la un an la închisoare pentru că a vândut substanțe interzise unui investigator sub acoperire. În plus, a suferit ulterior și condamnări în străinătate.

FOTO: Club Atletic Oradea – Minerul Rodna foto: Teodor Biriș

 

Cu un lot remaniat, CAO joacă sâmbătă în faza regională a Cupei României cu Minerul Rodna pe Stadionul Tineretului

După ce Eugen Tomac, desemnat inițial candidat la funcția de prim-ministru, și-a depus mandatul, a fost desemnat pentru această funcție liberalul Adrian Veștea, care nu a întrunit voturile necesare pentru învestirea în funcție.

Zilele trecute, într-o conferință de presă susținută după ce a participat la Summitul NATO de la Ankara, președintele Nicușor Dan a declarat că în acest moment nu simte că ar putea fi degajată o soluție pentru ieșirea din criza politică.

Președintele a menționat că, în această perioadă, a avut discuții ‘cu toată lumea’, iar liderii partidelor l-au informat despre discuțiile pe care le-au avut între ei.

‘În momentul acesta, strict în momentul acesta, eu nu simt că se degajează o soluție. (…) La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluția de majoritate pe care o văd și o să le adresez rugămintea să nu-mi spună numai mie, să vă spună și dumneavoastră, pentru că au principala responsabilitate’, a afirmat șeful statului.

Mai mult, Nicușor Dan a subliniat că în prezent cele două propuneri de premier – Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan – nu au șanse să strângă o majoritate parlamentară.

‘Cum am mai spus-o deja, nu voi propune un premier de care să știu că nu are nicio șansă să strângă majoritatea. Și, în momentul de față, cele două propuneri care au fost avansate nu au șanse să strângă majoritate. Și nu o să le propun, ca să fac un exercițiu de imagine’, a afirmat el.

Nicușor Dan a subliniat că majoritatea parlamentară nu este la președinte, ci răspunsul trebuie să vină de la liderii partidelor parlamentare.

Sursa: AGERPRES

Este important de precizat că termenul de zece zile începe să curgă din momentul semnării contractului, indiferent dacă acesta este autentificat la notar sau nu. În cazul contractelor de închiriere, legea nu impune autentificarea pentru ca documentul să fie valabil, fiind suficient un contract sub semnătură privată, semnat de ambele părți.

Legea stabilește totodată că închirierea locuinței nu îl exonerează pe proprietar de obligațiile pe care le are față de asociația de proprietari sau față de furnizorii de utilități. Chiar dacă, în practică, chiriașul este cel care achită cheltuielile de întreținere, răspunderea legală pentru plata acestora rămâne în sarcina proprietarului.

Astfel, dacă locatarul nu își respectă obligațiile și acumulează restanțe, asociația de proprietari poate solicita recuperarea sumelor direct de la proprietar. Acesta are ulterior posibilitatea să își recupereze prejudiciul de la chiriaș, în condițiile prevăzute în contractul de închiriere sau, dacă este necesar, prin intermediul instanței.

Aceeași regulă se aplică și în cazul contractelor de comodat sau al altor drepturi de folosință asupra locuinței. Din perspectiva asociației de proprietari, titularul obligației de plată rămâne proprietarul apartamentului.

Deși legea impune notificarea asociației cu privire la noii ocupanți ai locuinței, actul normativ nu prevede, în prezent, sancțiuni contravenționale pentru proprietarii care omit să respecte această obligație. Cu toate acestea, informarea asociației contribuie la o evidență corectă a locatarilor și la administrarea eficientă a condominiului.

Decizia nr. 36/2026, pronunțată în luna februarie și publicată ulterior în Monitorul Oficial, vine să unifice practica instanțelor, după ce existau interpretări diferite cu privire la procedura aplicabilă în dosarele privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere.

Magistrații au concluzionat că, atunci când obiectul procesului îl reprezintă exclusiv majorarea pensiei de întreținere, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani nu reprezintă o etapă obligatorie. În aceeași măsură, instanța nu este obligată să solicite întocmirea unui raport de anchetă psihosocială înainte de pronunțarea unei soluții.

Hotărârea nu interzice aceste măsuri, ci stabilește că ele pot fi dispuse doar dacă judecătorul apreciază că sunt necesare pentru soluționarea cauzei.

Problema a pornit de la interpretarea mai multor dispoziții din Codul civil. Pe de o parte, legea prevede că pensia de întreținere poate fi majorată, redusă sau chiar încetată atunci când intervin schimbări privind posibilitățile financiare ale părintelui obligat la plată ori nevoile copilului.

Pe de altă parte, Codul civil consacră dreptul copilului de peste 10 ani de a fi ascultat în procedurile care îl privesc, iar în anumite litigii referitoare la exercitarea autorității părintești sau la obligația de întreținere este prevăzută și realizarea unei anchete psihosociale.

ÎCCJ a apreciat însă că un litigiu care urmărește doar modificarea valorii pensiei de întreținere nu presupune automat administrarea acestor probe, întrucât instanța analizează în principal situația materială a părților și evoluția nevoilor copilului.

În practică, decizia ar putea contribui la soluționarea mai rapidă a proceselor privind majorarea pensiei de întreținere. Eliminarea caracterului obligatoriu al audierii copilului și al anchetei psihosociale reduce numărul etapelor procedurale, fără a împiedica instanța să recurgă la acestea atunci când circumstanțele dosarului o impun.

Astfel, judecătorii vor avea libertatea de a decide, de la caz la caz, dacă sunt necesare probe suplimentare pentru stabilirea unei soluții echitabile.

Publicarea deciziei în Monitorul Oficial îi conferă caracter obligatoriu, ceea ce înseamnă că toate instanțele din România vor aplica aceeași interpretare în litigiile privind majorarea pensiei de întreținere.

Noul centru va avea regim de înălțime parter plus etaj. Elementul principal al construcției va fi o sală multifuncțională cu o capacitate de 448 de locuri, care va fi dotată cu echipamente moderne de sonorizare și iluminat scenic, astfel încât să poată găzdui spectacole, conferințe și alte evenimente publice. Pe lângă sala principală, proiectul cuprinde amenajarea a trei săli pentru activități, două birouri, vestiare pentru artiști, dușuri, garderobă, spații de depozitare și grupuri sanitare. La etaj va fi amenajat un spațiu destinat activităților de fitness, echipat cu aparatura necesară desfășurării antrenamentelor.

Investiția include și amenajări exterioare. Va fi realizată o parcare cu 51 de locuri, dintre care șase vor fi prevăzute cu stații de încărcare pentru vehicule electrice. Totodată, două locuri vor fi rezervate persoanelor cu dizabilități, iar un loc va fi destinat familiilor cu copii. Proiectul prevede și instalarea unui sistem de panouri fotovoltaice, care va asigura energia necesară pentru iluminatul clădirii, contribuind la reducerea consumului de energie din rețea.

Achitat pentru două acuzații, la Tribunal

În dosarul în care a fost trimis în judecată de către DIICOT Oradea, alături de alți doi bărbați, Ciprian Marian Teodor Curta a fost acuzat că a vândut de două ori, în august și septembrie 2021, câte un gram de cocaină unui colaborator al anchetatorilor, în schimbul a 500 de lei/gram. În plus, ar fi plasat unui alt inculpat din dosar, Paul Sorin Stoica, câteva grame de 3-MMC și 3-CMC, în timp ce un denunțător a susținut că bărbatul i-ar fi dat gratuit un gram de canabis.

Pentru canabisul făcut cadou, Tribunalul Bihor a dispus achitarea, menționând că nu există nicio probă care să demonstreze că Ciprian Curta a dat drogul denunțătorului. O măsură similară a fost dispusă în cazul drogurilor „cristal” pe care orădeanul le-ar fi vândut lui Stoica, acuzație susținută doar pe declarația acestuia din urmă. „O singură probă în acuzare echivalează cu lipsa probelor în susținerea acuzației”, a explicat judecătorul de caz de la instanța de fond.

În schimb, Tribunalul Bihor l-a condamnat pe Curta la 6 ani de detenție pentru vânzările de cocaină și la un an de închisoare pentru deţinere de droguri pentru consum propriu, după ce la percheziția făcută în locuința sa au fost găsite două țigări cu canabis. Aceste pedepse au fost contopite cu alta, aplicată în 2023 pentru vânzarea a peste 130 de grame de substanțe psihoactive 3-CMC și 2-MMC, rezultând o condamnare la 7 ani de închisoare cu executare.

Altă achitare la Curte

Ciprian Curta a atacat sentința la Curtea de Apel Oradea, care, printr-o hotărâre definitivă dată la începutul lunii iulie, a înlăturat condamnarea la 6 ani de închisoare, achitându-l și pentru acuzația de trafic de cocaină. Instanța de apel a susținut că anchetatorii nu au lămurit dacă drogurile au fost livrate efectiv de către inculpat.

Potrivit hotărârii Curții de Apel Oradea, colaboratorul cu identitate protejată avea „acces necondiţionat” la imobilul lui Curta, unde se aflau drogurile, inclusiv în lipsa acestuia din urmă, cei doi având o relație apropiată. „Câtă vreme accesul colaboratorului la locul în care se aflau drogurile nu este exclus, iar probatoriul nu stabileşte fără echivoc că inculpatul a fost cel care a predat drogurile şi a realizat actul de vânzare, simpla obţinere a substanţelor de către colaborator nu poate suplini lipsa certitudinii asupra autorului conduitei imputate”, a explicat Curtea. Instanța a arătat că o persoană nu poate fi condamnată doar pe baza mărturiilor investigatorului, ale colaboratorului ori ale martorilor protejaţi.

Drept urmare, Ciprian Curta a rămas doar cu pedeapsa de un an de detenție pentru deținere de droguri pentru consum propriu, care, contopită cu condamnarea din 2023 – din care orădeanul a executat deja o parte, fiind eliberat condiționat în 2024 – a dus la aplicarea unei pedepse definitive de 2 ani de închisoare după gratii.

În același dosar, ceilalți doi inculpați – Florin Sarca și Paul Sorin Stoica – au rămas cu condamnările dictate de Tribunalul Bihor: 7 ani și 7 luni de închisoare în cazul celui dintâi, acuzat de 7 tranzacții cu canabis și 3 cu drog „cristal”, respectiv un an și 10 luni de închisoare cu suspendare, pentru cel de-al doilea, care era intermediar între Sarca și clienții acestuia.

Ministrul a anunțat că legea privind recepția lucrărilor esențiale a fost adoptată de Parlament și se află în prezent la promulgare la președintele României. Potrivit înaltului demnitar, actul normativ a fost elaborat în urma unor consultări cu reprezentanții Comisiei Europene și are acordul acesteia.

„Am promovat legea privind recepția pentru lucrări esențiale, care ne va ajuta foarte mult în implementarea proiectelor prin PNRR. Legea este la promulgare la președinte. Este o lege pe care am dezbătut-o foarte mult cu Comisia Europeană, dar avem acceptul lor”, a declarat Cseke Attila.

Acesta a explicat că una dintre cele mai frecvente dificultăți întâlnite la investițiile finanțate din fonduri europene este reprezentată de racordarea la utilitățile publice, în special la rețeaua de energie electrică. În multe situații, aceste lucrări presupun costuri ridicate și termene de execuție care depășesc perioada disponibilă pentru finalizarea proiectelor.

„Problema care apare la anumite investiții este racordarea la utilitățile publice, în principal racordarea la energia electrică. Este o problemă nu doar de costuri, ci mai ales de timpul necesar realizării acestor lucrări”, a afirmat ministrul.

Cseke Attila a făcut referire și la noua creșă inaugurată în Oradea, arătând că, deși investiția este amplasată într-un cartier unde infrastructura de utilități există deja, și aici au fost întâmpinate dificultăți privind racordurile. El a precizat că situația este și mai complicată în cazul unor obiective construite în zone unde rețeaua electrică trebuie extinsă pe distanțe mari, fiind necesare inclusiv posturi de transformare, ceea ce prelungește considerabil perioada de execuție.

Noua lege prevede că investițiile vor putea fi recepționate chiar dacă amenajările exterioare și racordarea la rețeaua de energie electrică nu sunt încă finalizate. Restul lucrărilor, considerate esențiale, respectiv structura, infrastructura, construcția sau reabilitarea clădirilor, vor putea fi recepționate, iar finanțarea europeană va putea fi decontată.

„Pe baza acestei recepții a lucrărilor esențiale, Comisia Europeană va putea deconta fondurile europene pentru România”, a mai declarat ministrul.

Potrivit actului normativ, autoritățile vor avea la dispoziție un termen de 120 de zile pentru finalizarea racordării la energia electrică și a amenajărilor exterioare. Ministrul a subliniat că această soluție nu înseamnă că investițiile vor putea fi utilizate fără alimentare cu energie, ci doar că România nu va pierde finanțarea europeană din cauza unor întârzieri generate de procedurile de racordare.

Cseke Attila a precizat că măsura va avea efecte imediate în cazul proiectelor derulate prin Programul guvernamental de construire a creșelor, unde 14 investiții se află în această situație și vor putea beneficia de prevederile noii legi. Reglementarea se aplică și investițiilor de reabilitare, în special în domeniul educației.

În cazul școlilor, recepția lucrărilor esențiale va putea fi făcută după executarea a aproximativ 95% din investiție, diferența de 5% reprezentând lucrări considerate mai puțin importante, urmând să fie finalizată în termen de 120 de zile.

„Important este că Uniunea Europeană ne va accepta absorbția de fonduri și pe partea aceea de 95% și putem să închidem investițiile, urmând ca restul să fie făcut pe buget de stat. Este o lege care ne va ajuta foarte mult. Din simulările noastre, pentru domeniul educației și pe dezvoltare rezultă că putem absorbi aproximativ 560 de milioane de euro pe baza acestei legi. Dar mai sunt și alte domenii, unde încă nu am simulări”, a mai declarat ministrul interimar al Dezvoltării.

Potrivit lui Cseke Attila, legea a fost adoptată de Parlament și transmisă spre promulgare la sfârșitul lunii iunie. După intrarea în vigoare, aceasta va permite închiderea mai rapidă a proiectelor finanțate prin PNRR și decontarea fondurilor europene chiar și în situațiile în care anumite lucrări neesențiale sau racordarea la rețeaua electrică nu sunt finalizate, cu condiția ca acestea să fie executate în termenul de 120 de zile prevăzut de lege.

FOTO: Poliția Română

Când l-au verificat, oamenii legii au constatat că Anghel nu avea permis și mirosea puternic a alcool. Testarea a dovedit că avea o alcoolemie de 0,64 mg/l alcool pur în aerul expirat, respectiv de 1,30 g/l alcool pur în sânge.

Bărbatul le-a spus polițiștilor că a fost la concubina sa, în Tileagd, iar după ce a băut 400 ml de coniac, a pornit la drum spre casă, în județul Arad. În timpul anchetei, el nu a fost de găsit pentru a fi audiat, stabilindu-se că a plecat în străinătate, fără a se cunoaște unde locuiește.

La finalul lunii aprilie, Judecătoria Oradea a pronunțat în cazul său sentința care a rămas definitivă, nefiind atacată cu apel. Drept urmare, pe numele a fost emis un mandat de executare a pedepsei și a fost dat în urmărire internațională. A fost identificat în Franța și a fost adus în țară de polițiștii români.

Închisoare după o manevră în parcare

Cel de-al doilea urmărit internațional adus în țară vineri, 10 iulie, este Matei Rafi, de 44 de ani, din Ungheni, județul Mureș. Bărbatul a fost condamnat la un an și 9 luni de închisoare tot pentru conducere fără permis și sub influența alcoolului.

În seara de 20 septembrie 2024, el a fost implicat într-un eveniment rutier la intersecția străzilor Ady Endre și Sfântul Apostul Andrei. În timp ce încerca să iasă dintr-o parcare, a lovit cu partea din spate a mașinii un indicator rutier. A fost observat de un echipaj de jandarmi, care i-a anunțat pe polițiștii rutieri.

Aparatul etilotest cu care a fost verificat mureșeanul a indicat o concentrație alcoolică de 0,75 mg/l alcool pur în aerul expirat. În plus, verificările efectuate în baza de date a Poliției au arătat că lui Rafi i-a fost anulat permisul de conducere în 2019, în urma unei condamnări definitive.

Bărbatul a recunoscut că în acea seară a băut două beri și 150 ml de vodcă la un bar din Oradea. A explicat că a vrut doar să își repoziționeze mașina, despre care a susținut că a fost parcată neregulamentar de o altă persoană, pe care nu ar fi cunoscut-o.

În luna februarie a acestui an Judecătoria Oradea l-a găsit vinovat pentru incident, dar polițiștii care au mers să-l ridice nu l-au găsit acasă, astfel că a fost pus pe lista infractorilor căutați la nivel internațional. Matei Rafi a fost găsit în Germania și, odată ajuns în țară, a fost încarcerat în vederea executării pedepsei.