Murg a fost condamnat pe 15 aprilie, printr-o sentință a Judecătoriei Oradea, pentru o faptă comisă pe 9 martie 2025, în jurul orei 16:30, pe Strada Podului, din municipiu. Atunci a băut alături de un vecin, care le-a făcut cinste cu bere mai multor persoane în fața blocului. La un moment dat, victima l-ar fi înjurat, motiv pentru care agresorul a urcat în apartament, de unde a luat două cuttere și un ciocan din cauciuc dur.

L-a urmărit pe vecin când a mers în spatele blocului pentru a-și face necesitățile fiziologice și, deși inițial ar fi vrut să-i taie gâtul, l-a lovit de trei ori în cap cu ciocanul. Victima a avut noroc că un alt locatar a observat incidentul și a intervenit. Legiștii au consemnat ulterior că bărbatul lovit a avut nevoie de 6-7 zile de îngrijiri medicale.

Reținut pentru 24 de ore, Florin Murg a fost anchetat pentru lovire sau alte violențe și condamnat cu executare după ce nu s-a prezentat la audieri. Imediat ce sentința a devenit definitivă prin neapelare, bărbatul a fost căutat la domiciliu, dar nu a fost găsit, astfel că a fost dat în urmărire națională și internațională.

La scurt timp a ajuns în mâinile autorităților și apoi în Penitenciarul Oradea, unde își va executa pedeapsa.

Inițiativa aparține Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Bihor și urmărește dezvoltarea unui model funcțional de educație incluzivă în unități de învățământ de masă din județ. În cadrul proiectului vor fi amenajate și dotate două camere-resursă la Școala Gimnazială Nr. 11 din Oradea și la Liceul Teoretic „Constantin Șerban” din Aleșd.

Investițiile prevăzute includ achiziția de echipamente și materiale de specialitate necesare desfășurării activităților educaționale adaptate elevilor cu CES. Valoarea dotărilor este estimată la peste 211.000 de lei.

De asemenea, proiectul prevede furnizarea unor servicii integrate de sprijin educațional, consiliere psihopedagogică și asistență de specialitate pentru elevi, părinți și cadre didactice.

Activitățile vor include orientare vocațională, intervenții terapeutice și programe de educație non-formală, urmând să se desfășoare pe durata a doi ani școlari. Valoarea totală a proiectului este de 2.777.620,01 lei, din care finanțarea nerambursabilă se ridică la 1.788.774,54 lei. Bugetul eligibil alocat CJRAE Bihor este de 1.825.280,15 lei.

Reprezentanții administrației județene arată că proiectul urmărește reducerea riscului de abandon școlar în rândul copiilor și tinerilor cu cerințe educaționale speciale și îmbunătățirea calității serviciilor educaționale incluzive din județul Bihor. Totodată, cele două unități de învățământ implicate vor avea rol de școli pilot pentru promovarea bunelor practici în domeniul educației incluzive.

Potrivit documentelor aprobate, proiectul are ca obiectiv dezvoltarea serviciilor sociale comunitare destinate persoanelor adulte cu dizabilități din județul Bihor, prin înființarea și operaționalizarea unei echipe mobile multidisciplinare care va furniza servicii integrate direct în comunitate, în special în mediul rural și în zonele izolate. Echipa mobilă va avea sediul în comuna Tinca, pe strada Armatei Române nr. 10/A, iar activitățile se vor desfășura în localitățile Tinca, Gurbediu și Holod.

Durata de implementare a proiectului este de 36 de luni. Conform notei de fundamentare, proiectul este justificat de accesul limitat al persoanelor adulte cu dizabilități la servicii specializate precum recuperare funcțională, consiliere psihologică, asistență socială sau sprijin pentru integrare socio-profesională, în special în comunitățile rurale. În cadrul proiectului va fi înființată și dotată o echipă mobilă multidisciplinară, care va oferi servicii integrate pentru minimum 50 de persoane adulte cu dizabilități.

Autoritățile estimează că minimum 65% dintre beneficiari își vor îmbunătăți situația de vulnerabilitate socială și accesul la servicii. Grupul țintă este format din persoane adulte cu dizabilități care au domiciliul sau reședința în județul Bihor și sunt încadrate în grad de handicap. Proiectul va include și categorii vulnerabile suplimentare, precum persoane externate din spitale, inclusiv din secții de psihiatrie, persoane aflate în proces de dezinstituționalizare și persoane de etnie romă.

Serviciile care vor fi oferite prin intermediul echipei mobile includ evaluare socială și întocmirea planurilor individualizate de intervenție, consiliere psihologică, asistență socială, kinetoterapie, fizioterapie, terapii de recuperare și relaxare, sprijin pentru activitățile zilnice, precum și consiliere vocațională și sprijin pentru integrarea pe piața muncii.

Totodată, proiectul prevede acordarea de suport persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale și sprijin pentru beneficiarii aflați în tranziție din sistemul rezidențial către viața în comunitate. Pentru implementarea activităților vor fi achiziționate un autoturism destinat deplasărilor în teren, echipamente fiziomedicale și pentru kinetoterapie, dotări IT, mobilier și consumabile.

De asemenea, sunt prevăzute lucrări de amenajare și adaptare a sediului echipei mobile pentru a asigura accesibilitatea beneficiarilor. Structura de finanțare a proiectului include fonduri europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în valoare de 307.399,53 lei, fonduri din Fondul Social European Plus (FSE+) de 2.142.732,69 lei, precum și contribuția națională și contribuția proprie a beneficiarului. Reprezentanții administrației județene susțin că investiția va contribui la reducerea izolării sociale, creșterea autonomiei beneficiarilor și dezvoltarea unei rețele locale de servicii sociale dedicate persoanelor adulte cu dizabilități.

Administrația Bazinală de Ape Crișuri anunță continuarea procesului de digitalizare a evidenței privind exploatările de agregate minerale, prin actualizarea constantă a datelor încărcate pe platforma națională „Inspectorul Balastierelor”.

În această categorie sunt incluse balastierele, carierele de piatră și stațiile de sortare, toate monitorizate în baza documentelor de reglementare în vigoare. Datele sunt revizuite permanent, pe măsură ce apar modificări în autorizații sau noi puncte de exploatare.

Reprezentanții ABA Crișuri arată că gradul de acoperire al informațiilor disponibile public pe platformă a ajuns la aproximativ 98% pentru obiectivele deja introduse, ceea ce permite o vizibilitate extinsă asupra activităților din domeniu. Sistemul centralizează informațiile într-un format standardizat, facilitând consultarea rapidă a detaliilor esențiale despre fiecare perimetru autorizat.

Platforma „Inspectorul Balastierelor” funcționează ca un instrument public de transparență, oferind acces la date precum titularii autorizațiilor, tipul actelor de reglementare, localizarea exactă, suprafața exploatată și perioada de valabilitate a documentelor. Informațiile sunt afișate inclusiv sub formă cartografică, permițând o vizualizare geospațială a exploatărilor de resurse minerale.

„Informațiile sunt structurate și afișate într-un format unitar, care facilitează înțelegerea rapidă a situației din teren și a statutului fiecărui perimetru. Procesul de actualizare este unul continuu și dinamic, susținut de activitatea constantă a instituției, care urmărește îmbunătățirea permanentă a calității datelor și a accesului public la informații prin soluții digitale moderne”, a declarat directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor.

Instituția precizează că activitatea de autorizare și monitorizare va continua să alimenteze platforma cu date noi, în funcție de reglementările emise și de evoluția proiectelor din teren.

În paralel, inspectorii ABA Crișuri își vor desfășura în continuare controalele pe teren, atât planificate, cât și inopinate, urmărind respectarea legislației și verificarea implementării măsurilor dispuse anterior în urma verificărilor oficiale.

Deși ulterior respectivele gropi au fost astupate, conform sesizărilor primite la redacție, noi capcane au apărut pe carosabil, pe tronsonul de drum aflat după organizarea de șantier a celor de la Selina până la intrarea în Livada de Bihor, așa cum reiese din imaginile primite de la mai mulți cetățeni care tranzitează zona respectivă.

„Drumul spre Livada de Bihor. Toată lumea înjură când «ia o groapă», dar nimeni nu face nimic. Plătim taxe, impozite, roviniete!” este mesajul care însoțește pozele cu gropile din carosabil.

FOTO: Drumul Oradea-Livada de Bihor, plin de gropi 19.05.2026

Contactat de redacția Bihon, viceprimarul comunei, Cristian Tudor Tripa, susține că aspectele invocate de cetățeni sunt reale și se află în atenția Primăriei Nojorid. Întrebat când se va rezolva problema, viceprimarul Cristian Tudor Tripa ne-a transmis că săptămâna viitoare se va interveni pentru plombarea gropilor din carosabil din zona organizării de șantier a firmei Selina și până la intrarea în satul Roit.

„Inspecţiile s-au derulat în cadrul investigaţiei privind posibila trucare a licitaţiilor publice organizate de mai multe consilii judeţene pentru achiziţia de microbuze electrice destinate transportului elevilor, în cadrul proiectelor finanţate din fondurile europene aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a transmis Consiliul Concurenței.

Instituția suspectează că firmele implicate ar fi manipulat procedurile de achiziție publică prin împărțirea pieței și fixarea prețurilor de vânzare, astfel încât contractele să fie câștigate de ofertantul prestabilit de membrii posibilului cartel, la prețuri mai mari decât cele de pe piață.

„Consiliul Concurenței suspectează că cele patru companii ar fi manipulat licitaţiile prin împărţirea pieţei şi fixarea preţurilor de vânzare, astfel încât contractele să fie câştigate de ofertantul prestabilit de către membrii posibilului cartel, la un preţ mai mare faţă de preţul de piaţă”, se arată în comunicatul instituției.

Investigația a fost declanșată în urma unei anchete publicate de ReporterIS la 11 august 2025 și a informațiilor transmise de Corpul de Control al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Consiliul Concurenței precizează că inspecțiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel București și au ca scop obținerea documentelor și informațiilor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale.

Totodată, autoritatea subliniază că efectuarea acestor verificări nu reprezintă o concluzie privind vinovăția companiilor investigate.

„În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor”, se precizează în comunicat.

Bihorul, vizat în scandalul microbuzelor electrice

În contextul anchetelor derulate la nivel național, președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, a declarat în luna februarie că una dintre firmele investigate de Consiliul Concurenței, Aveuro Internațional SRL, a fost descalificată din procedura organizată în județ înainte de izbucnirea scandalului.

“Noi i-am descalificat pe cei de la AVEURO, înainte să înceapă (scandalul- nr.), ca să nu fie niciun fel de discuție, pentru că realmente aveau un document lipsă, deși aveau prețul cel mai bun. Județul Bihor nu a achiziționat microbuze Ford, noi am achiziționat microbuze Mercedes, cu o autonomie semnificativ mai mare. Microbuzele achiziționate de Consiliul Județean Bihor au peste 400 de kilometri autonomie și au alte dotări, la un alt nivel de calitate decât cele despre care s-a vorbit la nivel național, în condițiile în care le-am achiziționat la un preț, noi spunem,corect, un preț de piață în urma unei proceduri de licitație.” a mai declarat Mircea Mălan.

Tot în cadrul conferinței de presă organizate pentru prezentarea activității derulate de Consiliul Județean Bihor în 2025, Mircea Mălan a anunțat că membrii comisiei de recepție au propus respingerea recepției pentru un număr de 8 microbuze electrice destinate transportului elevilor, livrate de firma Pacific Electric Bus SRL.

Potrivit acestuia, motivele invocate sunt legate de nerespectarea cerințelor de calitate prevăzute în caietul de sarcini care au stat la baza licitației câștigate de companie.

“Am fost invitați în aceste zile la recepție și am refuzat recepția. Pentru că nu îndeplinesc cerințele de calitate prevăzute în caietul de sarcini și în oferta care a fost declarată câștigătoare. Oferim un răgaz companiei care a câștigat licitația, fie să remedieze neajunsurile, fie să aducă alte vehicule care să îndeplinească cerințele legale. De la cerința din caietul de sarcini, asumată în ofertă de a livra un vehicul cu volanul care se reglează pe două axe, cele aduse nu se reglează decât o singură axă, în ce privește acel elevator pentru persoanele cu dizabilității. A fost ofertat pentru o anumită capacitate, este adevărat mai mare decât cea care s-a cerut, dar ofertantul este ținut de obligațiile pe care le-a asumat prin oferta lui. În realitate, nu atinge această capacitate. Ar trebui să dovedească, potrivit caietului de sarcini, că geamurile au o anumită rezistență la trecerea razelor UV. Sunt acolo niște parametri pe care trebuie să-i îndeplinească, care au fost trecuți în caietul de sarcini, i-a asumat, doar că din documentația prezentată nu rezultă nicăieri dacă le îndeplinesc ce sau nu. Mai sunt și alte aspecte care i-au făcut pe colegii din comisia de recepție să propună respingerea recepției. Ceea ce am acceptat, pentru că nu putem să fim de acord cu produse care nu sunt de calitate corespunzătoare.” a precizat președintele CJ, Mircea Mălan.

Potrivit datelor oficiale, în luna decembrie 2025, Consiliul Județean Bihor anunța achiziționarea unui număr de 8 microbuze electrice noi pentru transportul elevilor, fiind semnat contractul cu firma Pacific Electric Bus SRL, câștigătoarea licitației.

De respectivele microbuze ar fi urmat să beneficieze elevii din comunele Hidișelu de Sus, Borș, Sâmbăta, Căbești, Țețchea, Măgești, Săcueni și Lugașu de Jos.

Valoarea contractului este de 6.160.000,00 lei, fără TVA. Firma avea la dispoziție 45 de zile pentru a furniza microbuzele din momentul ordinului de începere.

Posibile înțelegeri de tip cartel

Subiectul achizițiilor de microbuze electrice pentru elevi a intrat în atenția autorităților încă din decembrie 2025, când ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a sesizat Parchetul European cu privire la mai multe nereguli identificate în derularea procedurilor de achiziție.

Potrivit acestuia, procesul descentralizat de achiziție, realizat prin 74 de proceduri separate în 40 de județe, a generat „efecte absolut reprobabile”, inclusiv diferențe majore de preț pentru vehicule similare. În unele cazuri, diferențele de preț ajungeau chiar și la de trei ori valoarea celui mai mic preț identificat. De asemenea, au fost constatate situații în care echipamentele au fost recepționate în afara termenelor contractuale, iar ofertele de preț nu ar fi fost suficient fundamentate.

Ministrul avertiza că diferențele semnificative de cost ridică suspiciuni privind existența unor înțelegeri de tip cartel între companii și pot indica existența unui prejudiciu bugetar, în condițiile în care finanțarea proiectelor provine atât din fonduri PNRR, cât și din bugetul național. În aprilie 2026, ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat:

„Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o”.

Achizițiile de microbuze școlare electrice la prețuri considerate supraevaluate au fost semnalate public încă din 2025, în contextul în care Ministerul Educației modificase anterior țintele de achiziții stabilite inițial pentru aceste proiecte finanțate prin PNRR.

CJ Bihor a refuzat recepționarea unor microbuze pentru transportul elevilor. Motivele care au stat în spatele acestei decizii

FOTO: Global Industrial + BIhon

Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă susținute pe șantier de președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, alături de reprezentanții firmei Global Industrial, care lucrează la acest proiect. Potrivit lui Mircea Mălan, proiectul este unul dintre cele mai importante pentru fluidizarea traficului din municipiul Oradea și este finanțat din fonduri europene, prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027, în parteneriat cu ADR Nord-Vest. Investiția include realizarea pasajului subteran, reabilitarea străzii Lăpușului până la intersecția cu șoseaua de centură și implementarea unui sistem inteligent de semaforizare în 144 de intersecții din Oradea și județ. Lucrările au început în toamna anului trecut, iar în prezent pasajul a ajuns la un stadiu de execuție de aproximativ 90%.

„Este un proiect care se realizează cu fonduri europene în cadrul programului regional Nord-Vest 2021-2027, în parteneriat dintre ADR Nord-Vest și Consiliul Județean, proiect a cărui valoare totală este de 75 de milioane de lei. Inițial, valoarea totală a fost de 92 de milioane de lei. În urma licitațiilor s-au făcut economii care au fost mutate la pasajul de la Matei Corvin. Acest proiect presupune realizarea acestui pasaj subteran și reabilitarea străzii Lăpușului până la intersecția cu centura și cuprinde de asemenea, într-un alt lot, și amenajarea unui număr de 144 de intersecții semnalizate corespunzător, în Oradea și județ. Ordinul de începere a fost emis în noiembrie 2025.”, a declarat președintele CJ Bihor.

Referindu-se la impactul acestui proiect asupra traficului, președintele CJ a ținut să menționeze că, după finalizarea lucrărilor, circulația în zonă va fi mult mai fluidă, inclusiv pe relația spre Sântandrei.

„Prin realizarea acestui pasaj se va simplifica foarte mult circulația din această zonă. La orele de vârf existau probleme serioase de trafic, iar proiectul va crea și posibilitatea unei noi legături între Oradea și Sântandrei.” a explicat Mircea Mălan.

Potrivit informațiilor transmise de președintele Mălan, investiția de la pasajul de pe Oneștilor este corelată cu alte proiecte majore de infrastructură, precum pasajul peste centură și calea ferată, drumul de legătură spre drumul expres, dar și viitorul pasaj subteran pe lângă Criș, care va asigura conexiuni suplimentare către Sântandrei și zonele limitrofe municipiului.

Deși circulația la suprafață a fost reluată, lucrările în subteran continuă. Termenul contractual pentru finalizarea pasajului este 15 septembrie, însă constructorul estimează că lucrările ar putea fi încheiate mai devreme. Managerul de proiect al companiei Global Industrial, Cristina Pop, a prezentat detalii tehnice despre investiție.

Pasajul are o lungime totală de 207 metri, dintre care aproape 42 de metri reprezintă placa efectivă a pasajului, restul fiind rampe de acces. În cadrul proiectului au fost executați 369 de piloți forați, la adâncimi de până la 18,5 metri, și au fost amenajate ziduri de sprijin pe străzile Lăpușului și Tudor Vladimirescu.

„În subteran mai avem de executat radierul general, împărțit în 10 tronsoane, dintre care cinci sunt deja turnate. Urmează structura rutieră, iluminatul și partea arhitecturală a pasajului.” a precizat Cristina Pop.

Potrivit acesteia, zona efectivă a pasajului ar putea fi finalizată în aproximativ o lună. Reabilitarea străzii Lăpușului nu a început încă, deoarece Compania de Apă desfășoară lucrări ample de înlocuire a rețelelor de apă și canalizare, la adâncimi de până la șase metri.

„Nu putem finaliza etapa a doua a proiectului până când aceste lucrări nu sunt terminate. Constructorul ne-a asigurat că încearcă să finalizeze intervențiile în trei luni, înainte de termenul contractual de șase luni.” a mai declarat Mircea Mălan.

Întrebat despre principalele dificultăți întâmpinate pe șantier, patronul firmei Global Industrial, Horațiu Hercuț a afirmat că cele mai complicate au fost lucrările de relocare a utilităților.

„Cea mai mare provocare au fost relocările. În rest, lucrurile au decurs destul de bine. Pe șantier au lucrat până la 100 de muncitori.” a precizat Hercuț. Reprezentanții constructorului au mai menționat că s-a lucrat și pe timpul nopții timp de cinci zile, în perioada în care a fost necesară intervenția în zona unei linii de înaltă tensiune. La finalul conferinței, Mircea Mălan le-a mulțumit orădenilor pentru răbdarea manifestată pe durata lucrărilor. „Aceste proiecte generează disconfort și blocaje în trafic, însă după finalizare, viața noastră va fi mai simplă și mai bună.” a afirmat președintele Consiliului Județean Bihor.

FOTO: Deschidere Pasaj Oneștilor, 19.05.2026

FOTO, Global Industrial: Pasaj Oneștilor, 19.05.2026

Un amendament adoptat luni în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților prevede că persoanele care se identifică fiscal prin CNP vor putea utiliza platforma doar opțional.

Decizia vine în contextul criticilor generate de extinderea obligației de raportare prin e-Factura către persoane fizice care nu desfășoară activități comerciale în forma unei firme sau a unui PFA. O petiție publică lansată recent a strâns rapid mii de semnături, semnalând nemulțumirea celor vizați de măsură.

Amendamentul modifică prevederile OUG nr. 120/2021 privind sistemul național RO e-Factura și introduce mai multe excepții. Astfel, pe lângă persoanele care obțin venituri din drepturi de autor, vor fi exceptați și agricultorii persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, precum și institutele și centrele culturale străine care funcționează în România în baza unor acorduri interguvernamentale.

Potrivit Ministerului Finanțelor, agricultorii folosesc deja carnete de comercializare care permit trasabilitatea operațiunilor și conțin informațiile necesare unei facturi, ceea ce face inutilă obligativitatea folosirii sistemului electronic. În cazul instituțiilor culturale străine, autoritățile invocă dificultăți administrative și tehnice, în special lipsa unui cod de identificare fiscală.

Noile prevederi includ și posibilitatea radierii din registrele RO e-Factura pentru persoanele care nu mai au obligația de utilizare sau care aleg să renunțe la sistem.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că modificările urmăresc eliminarea unor obligații considerate disproporționate pentru contribuabilii care își declară corect veniturile.

„Am corectat o problemă reală, semnalată de multe categorii profesionale și de societatea civilă. Statul trebuie să fie ferm acolo unde există evaziune, dar rezonabil și predictibil cu oamenii care își declară corect veniturile. Digitalizarea ANAF și modernizarea administrației fiscale rămân priorități clare, însă aceste reforme trebuie să însemne simplificare și mai puțină birocrație, nu obligații disproporționate pentru persoane care nu desfășoară activitate economică în sens comercial”, a declarat ministrul care adaugă că procesul de digitalizare fiscală va continua în perioada următoare, prin dezvoltarea sistemelor electronice ale ANAF și simplificarea serviciilor destinate contribuabililor.

Publicul larg este invitat să participe la această acțiune comemorativă. Participanții se vor întâlni la ora 12:00 la Sinagoga Ortodoxă, situată pe strada Mihai Viteazul nr. 4, și vor parcurge următorul traseu: Memorialul Deportaților (strada Mihai Viteazul – Sinagoga Ortodoxă) – Parcul Nicolae Bălcescu – Memorialul Eva Heyman

În urmă cu 82 de ani evreii orădeni au fost închişi în ghetou. Plasarea evreilor în ghetou a început la 3 mai 1944. Acest proces s-a încheiat pe 9 mai 1944. Ghetoul a fost instalat în cartierul evreiesc, având drept centru sinagoga ortodoxă. Regulamentul de ordine interioară era drastic: „Ghetoul este păzit de jandarmi. Cei ce încearcă să părăsească fără permisiune, în loc interzis sau fără să fie însoţiţi de jandarmi, vor fi împuşcaţi de jandarmi. Legătura cu lumea exterioară este complet întreruptă. … Fiecare poate locui numai în casa şi camera ce i-a fost repartizată. … În ghetou trebuie să fie linişte şi în timpul zilei. Sunt interzise strigătele, zgomotul, cântatul, certurile. Între deşteptare şi stingere ghetoul trebuie să fie pustiu şi mut. … Cine nu respectă ordinele va fi trimis în lagăr de pedeapsă”.

În data de 25 mai 1944 a început deportarea evreilor orădeni. Punctul de tranzit a fost stabilit în parcul Rhėdey (actual parc Nicolae Bălcescu). Zilnic se îndreptau spre lagărele de concentrare, în cele mai umilitoare condiții, câte 2500-3000 de evrei, încărcaţi în vagoane de animale.

Datele deportării evreilor din Oradea și Bihor au fost: 23 mai 1944 (3.110 persoane), 25 mai 1944 (3.148 persoane), 28 mai 1944 (3.227 persoane), 29 mai 1944 (3.166 persoane), 30 mai 1944 (3.187 persoane), 31 mai 1944 (3.073 persoane), 1 iunie 1944 (3.059 persoane), 3 iunie 1944 (2.972 persoane), 5 iunie 1944 (2.527 persoane). Un ultim tren cu evrei din Oradea a trecut prin gara din Košice la 27 iunie 1944 (2.819 persoane).

Orădenii sunt invitaţi să participe la acest „pelerinaj al memoriei” pentru a cunoaște și a nu uita ororile comise asupra evreilor orădeni în primăvara anului 1944.