În informarea oficială transmisă de reprezentanții companiei Animawings către Ziarul Financiar, „echipele operaționale lucrează permanent la reorganizarea programului astfel încât, acolo unde este posibil, zborurile planificate inițial cu aeronave A220 – 300 să fie preluate de celelalte disponibile”.

„Compania operează şi alte aeronave în cadrul flotei, iar echipele operaţionale lucrează permanent la reorganizarea programului astfel încât, acolo unde este posibil, zborurile planificate iniţial cu aeronave A220-300 să fie preluate de celelalte aeronave disponibile. În paralel, sunt analizate şi implementate soluţii operaţionale suplimentare pentru limitarea numărului de zboruri afectate. În pofida acestor măsuri, reducerea temporară a disponibilităţii flotei într-un interval scurt de timp poate determina modificări punctuale ale programului de operare. Programul pentru perioada următoare este reevaluat permanent în funcţie de disponibilitatea tehnică a aeronavelor, iar pasagerii afectaţi sunt informaţi direct, pe măsură ce modificările sunt stabilite”, se mai precizează în informare.

Zborul Oradea – București, anulat

Conform datelor de pe site-ul Aeroportului Henri Coandă din București, mai multe zboruri au fost anulate în cursul zilei de marți, 29 septembrie de Animawings, în timp ce altele figurau ca fiind întârziate.

Zborul Animawings București-Timișoara care trebuia să decoleze la ora 21.15, figura cu oră estimată de plecare la 1.10 miercuri dimineața, cursa București-Iași și invers fusese anulată, cursa București-Cluj de ora 19.15 apărea ca programată, fără alte informații, zborul București-Oradea și invers fusese anulat, zborul București-Rodos de ora 18.10 avea ca oră estimată de plecare 1.10 miercuri dimineața.

În schimb, zborul București-Tel Aviv figura ca decolat.

De reducere beneficiază studenții români și străini cu vârsta de până la 30 de ani, înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituții de învățământ superior acreditate din România. Facilitatea este valabilă la trenurile Regio, InterRegio și InterCity, clasa a II-a.

Pe ce rute se aplică reducerea de 90%

În 2026, reducerea poate fi utilizată doar pentru călătoriile dintre localitatea de domiciliu a studentului și localitatea în care se află instituția de învățământ superior la care este înscris. Restricția este prevăzută de Legea nr. 141/2025, care derogă pentru acest an de la regula generală stabilită prin Legea învățământului superior nr. 199/2023.

Ruta eligibilă reprezintă distanța dintre stația sau stațiile care deservesc localitatea de domiciliu și cele care deservesc localitatea în care se află universitatea. Pot fi cumpărate bilete cu reducere și până la sau de la stații intermediare aflate pe acest traseu.

Dacă localitatea de domiciliu nu are gară, călătoria poate fi stabilită începând de la stația sau stațiile de cale ferată la care studentul are acces din localitatea respectivă.

Reducerea de 90% se aplică inclusiv tarifului de rezervare în cazul trenurilor cu regim de rezervare. CFR Călători emite și abonamente lunare cu reducere de 90%, cu număr nelimitat de călătorii, la trenurile Regio, InterRegio și InterCity, clasa a II-a, pentru distanțe de până la 300 de kilometri.

Pentru călătoria la clasa I sau la vagon de dormit ori cușetă, studentul trebuie să achite integral diferențele tarifare.

Studenții cu unul sau ambii părinți decedați, precum și cei proveniți din centre de plasament ori care au fost în plasament la familia extinsă, substitutivă sau la un asistent maternal beneficiază, potrivit normelor generale, de gratuitate la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, atât timp cât își păstrează calitatea de student. În 2026 însă, și această facilitate este limitată la traseul dintre localitatea de domiciliu și cea în care se află instituția de învățământ superior.

Ce documente sunt necesare

Pentru cumpărarea biletelor și abonamentelor de la casele de bilete și pentru dovedirea calității de student este necesară legitimația de student pentru reducere sau gratuitate la transport, vizată pentru anul universitar în curs, precum și actul de identitate.

Pe legitimație trebuie să fie înscrisă sau aplicată prin ștampilă localitatea în care se află instituția de învățământ superior. Dacă aceasta nu este menționată, nu poate fi emis nici biletul cu reducere de 90%, nici ID-ul de student necesar pentru cumpărarea online a biletelor.

În cazul studenților care folosesc cartea electronică de identitate, pe care domiciliul nu mai este tipărit, adresa poate fi dovedită prin documentul care atestă domiciliul înregistrat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor. CFR acceptă documentul în format fizic, certificatul electronic obținut prin HUB-ul de servicii al Ministerului Afacerilor Interne sau documentul generat prin aplicația RO CEI Reader și prezentat electronic pe telefon.

Studenții din anul I pot folosi temporar o adeverință eliberată de universitate. Până la 30 noiembrie inclusiv, aceasta poate înlocui legitimația de student pentru transport, dacă este prezentată în original, atestă că persoana este studentă în anul I la forma de învățământ cu frecvență și conține informațiile cerute pentru acordarea facilității.

Pentru ceilalți studenți, legitimația pentru reducere sau gratuitate din anul universitar precedent rămâne, de regulă, valabilă până la 30 noiembrie inclusiv din noul an universitar, perioadă în care universitățile pot aplica noile vize. Excepție fac studenții din anii terminali, în cazul cărora facilitatea este condiționată de păstrarea calității de student.

Pentru achiziționarea online a biletelor cu reducere, studentul trebuie să-și confirme mai întâi calitatea la o casă de bilete dintr-o stație sau agenție de voiaj CFR Călători dotată cu sistem electronic de emitere. Pe baza documentelor prezentate este stabilită ruta eligibilă și este emis ID-ul de student.

Cu acest ID, biletele cu reducere pot fi cumpărate online sau de la automatele CFR, dar numai pentru ruta sau rutele asociate studentului. Dacă acesta își schimbă domiciliul, trebuie să se prezinte din nou la casa de bilete pentru actualizarea traseului.

Biletele și abonamentele pot fi cumpărate prin canalele de vânzare ale CFR Călători. Personalul din tren poate emite bilete atunci când călătorul urcă dintr-o stație în care nu există posibilitatea achiziționării lor înainte de îmbarcare, în condițiile stabilite de operator.

Reguli diferite se aplică cetățenilor români care studiază în străinătate. Cei înscriși la forma de învățământ cu frecvență beneficiază, până la împlinirea vârstei de 30 de ani, de o reducere de 50% la transportul feroviar în România, pe orice distanță, la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.

Pentru clasa I, vagon de dormit sau cușetă, diferențele tarifare sunt achitate integral. La cumpărarea biletului trebuie prezentat documentul care dovedește înscrierea la o instituție de învățământ din străinătate, la forma cu frecvență, însoțit de traducere legalizată, precum și actul de identitate din care rezultă cetățenia română și vârsta.

Documentele care justifică reducerea trebuie prezentate și la controlul în tren, alături de biletul sau abonamentul valabil. Dacă studentul nu le poate prezenta, este considerat călător fără legitimație de călătorie valabilă și i se aplică tarifele de taxare în tren, mai mari decât cele de la casele de bilete. În cazul în care nu achită tariful, acesta poate fi coborât la prima stație cu oprire și poate fi întocmit un proces-verbal pentru distanța parcursă.

Limitarea reducerii de 90% la traseul domiciliu–facultate este valabilă explicit pentru anul 2026. Astfel, simpla calitate de student nu permite folosirea reducerii pentru orice călătorie cu trenul în România.

Studenții nu mai vor rectori sau decani parlamentari ori șefi pe la partide

AEP precizează că demersul are un caracter tehnic și instituțional și urmărește pregătirea cadrului legal necesar în cazul dizolvării Parlamentului. Observațiile și propunerile asupra proiectului pot fi transmise până la 8 octombrie.

Termene mai scurte și mai puține semnături pentru candidaturi

După dizolvarea Parlamentului, Guvernul ar avea la dispoziție cel mult cinci zile pentru a adopta hotărârile necesare organizării scrutinului. Acestea ar urma să stabilească data alegerilor, calendarul operațiunilor electorale, cheltuielile și măsurile tehnico-organizatorice, la propunerea AEP și a Ministerului Afacerilor Interne. Data scrutinului ar trebui adusă la cunoștința publicului cu cel puțin 75 de zile înainte de ziua votării.

Necesitatea unor reguli speciale este legată de limita prevăzută de Constituție, potrivit căreia alegerile pentru Camera Deputaților și Senat trebuie organizate în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Curtea Constituțională a confirmat în jurisprudența sa această limită pentru alegerile anticipate. AEP consideră că termenele actuale din legislația electorală nu sunt suficient adaptate unui asemenea calendar și estimase încă din vară că unele termene procedurale trebuie reduse cu cel puțin 15–20 de zile.

Constituția stabilește condiții precise pentru dizolvarea Parlamentului. După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură.

Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an, iar măsura nu poate fi luată, între altele, în ultimele șase luni ale mandatului președintelui sau în perioadele în care sunt instituite anumite stări excepționale.

În cazul candidaturilor, numărul minim de susținători ar urma să fie redus la jumătate. AEP argumentează că partidele și candidații ar avea la dispoziție mult mai puțin timp pentru strângerea semnăturilor decât în cazul alegerilor parlamentare organizate la termen, iar măsura ar urmări ca durata redusă a procedurilor să nu îngreuneze accesul la competiția electorală.

Campania electorală ar rămâne de 30 de zile, astfel încât competitorii electorali să beneficieze de același interval pentru prezentarea programelor, iar alegătorii pentru informarea asupra ofertelor electorale. Pentru încadrarea întregului proces în termenul constituțional, o parte dintre termenele procedurale intermediare ar urma însă să fie reduse la jumătate.

Nu toate termenele ar fi scurtate. Ar rămâne neschimbate cele privind depunerea candidaturilor și a semnelor electorale, stabilirea ordinii pe buletinele de vot, solicitarea timpilor de antenă, desemnarea președinților birourilor electorale, delimitarea și numerotarea secțiilor de votare și tipărirea listelor electorale permanente. Nu ar fi modificate nici termenele foarte scurte, de 24 de ore sau două zile, și nici cele aplicabile după încheierea votării.

Căile de atac, numărarea și centralizarea voturilor și stabilirea rezultatelor ar urma să se desfășoare în aceleași condiții ca la alegerile parlamentare obișnuite, reducerile concentrându-se asupra etapelor administrative care preced scrutinul.

Reguli speciale pentru votul din străinătate

Pentru românii din diaspora, înregistrarea alegătorilor pentru votul la secțiile din străinătate și pentru votul prin corespondență ar urma să înceapă în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului. În cazul votului prin corespondență, înscrierile s-ar încheia cu 45 de zile înainte de data alegerilor, interval considerat necesar pentru pregătirea, expedierea și returnarea documentelor electorale.

Datele obținute în urma înscrierii ar fi importante și pentru stabilirea necesarului de secții de votare din afara țării, AEP atrăgând anterior atenția asupra dificultăților logistice pe care le-ar presupune organizarea rapidă a unui scrutin anticipat, în special în diaspora.

AEP susține că schimbările legislative ar trebui adoptate înaintea unei eventuale decizii privind organizarea alegerilor anticipate și invocă inclusiv jurisprudența Curții Constituționale din 2020.

În februarie 2020, Guvernul adoptase OUG nr. 26/2020, care introducea reguli speciale pentru anticipate, printre care obligația Guvernului de a stabili, în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului, data votării și calendarul electoral. Autoritatea invocă acum necesitatea respectării principiului stabilității legislației electorale și faptul că sistemul electoral trebuie reglementat prin lege organică adoptată de Parlament.

AEP precizează explicit că elaborarea proiectului nu este legată de oportunitatea politică sau de momentul organizării unor eventuale alegeri anticipate. Rolul declarat al inițiativei este pregătirea cadrului juridic necesar pentru situația în care mecanismul constituțional al dizolvării Parlamentului ar fi declanșat. Prin urmare, punerea proiectului în transparență nu înseamnă declanșarea procedurii pentru alegeri anticipate, documentul fiind deocamdată o propunere de modificare a legislației electorale care trebuie să parcurgă etapele necesare pentru a deveni lege.

La nivelul Crișanei, media temperaturilor maxime se va situa între 20 și 24 de grade, cele mai ridicate valori fiind așteptate spre finalul lunii septembrie. Minimele vor avea medii cuprinse între 6 și 9 grade. Valorile sunt calculate pentru întreaga regiune și nu reprezintă temperaturi prognozate punctual pentru Oradea.

Spre finalul săptămânii, regimul termic va intra într-un proces de răcire. Scăderea temperaturilor nu va aduce însă valori neobișnuit de reduse, ci va readuce vremea în limite apropiate de normalul climatologic al perioadei. Ulterior, meteorologii estimează doar variații ușoare de temperatură.

În ceea ce privește precipitațiile, probabilitatea apariției ploilor va crește după 3 octombrie. ANM arată că, din acel moment, sunt condiții mai favorabile pentru episoade de ploaie.

Raportul utilizează și un indicator mai larg, care include cheltuielile publice pentru educație realizate atât în interiorul, cât și în afara instituțiilor de învățământ. La nivelul OCDE, această pondere a scăzut ușor, de la 4,4% din PIB în 2015 la 4,2% în 2023. În România, aceasta a crescut de la 2,4% la 2,6%.

Din această perspectivă, OCDE plasează România, alături de Grecia și Ungaria, în grupul statelor în care educația are o pondere redusă atât în totalul cheltuielilor guvernamentale, cât și raportat la dimensiunea economiei, ceea ce indică o prioritate bugetară mai scăzută acordată sistemului de educație.

România rămâne mult sub media OCDE la finanțarea pentru fiecare elev

Diferențele față de media OCDE se regăsesc și în sumele alocate fiecărui elev, însă decalajul variază în funcție de nivelul de învățământ.

În educația timpurie, cheltuielile publice pentru un copil cu vârsta între 3 și 5 ani au crescut în România de la 3.295 de dolari în 2015 la 4.766 de dolari în 2023. În aceeași perioadă, media OCDE a urcat de la 8.201 la 10.331 de dolari.

Cel mai mare decalaj se înregistrează în învățământul primar. România a cheltuit în 2023 aproximativ 3.783 de dolari pentru fiecare elev, mai puțin de o treime din media OCDE, de 12.893 de dolari.

În învățământul gimnazial, cheltuielile publice au ajuns la 8.658 de dolari pentru fiecare elev din România, comparativ cu o medie de 14.291 de dolari în statele Organizației.

La nivelul țărilor analizate, cheltuielile publice pentru fiecare elev sau student variază de aproape zece ori, de la 3.398 la 32.832 de dolari.

În școlile primare din România, cea mai mare parte a cheltuielilor curente este destinată personalului. Salariile și celelalte costuri cu angajații reprezintă 86% din total, față de o medie OCDE de 79%. Restul fondurilor acoperă celelalte cheltuieli necesare funcționării școlilor.

Decalajul se reduce în învățământul superior

Diferența față de media OCDE se reduce în învățământul superior. În 2023, România a cheltuit din fonduri publice 11.042 de dolari pentru fiecare student înscris la programe de licență sau la niveluri superioare, față de media OCDE de 16.405 dolari.

Fondurile publice au reprezentat 83% din totalul cheltuielilor pentru aceste niveluri de studiu în România, peste media OCDE de 68%. Astfel, universitățile românești depind într-o măsură mai mare de finanțarea publică.

Raportul arată și că, între 2015 și 2023, cheltuielile cu personalul universitar raportate la numărul de studenți au crescut în România mai rapid decât finanțarea totală pentru fiecare student. Evoluția este explicată parțial prin reducerea numărului de studenți, ceea ce majorează costul calculat pe persoană chiar și atunci când dimensiunea personalului rămâne relativ stabilă.

Cercetarea universitară, la un nivel extrem de scăzut

Un decalaj mult mai mare apare în cazul activităților de cercetare și dezvoltare desfășurate în instituțiile de învățământ superior.

În 2023, România a alocat doar 28 de dolari pentru fiecare student, comparativ cu o medie OCDE de 8.433 de dolari. La nivelul Organizației, cercetarea și dezvoltarea reprezintă aproximativ o treime din cheltuielile totale ale instituțiilor de învățământ superior pentru fiecare student.

OCDE precizează însă că acest indicator nu include cercetarea desfășurată în institute separate de universități, astfel că nu reflectă întreaga activitate de cercetare a unei țări.

Chiar și cu această limitare, raportul semnalează nivelul foarte redus și în scădere al investițiilor publice ale României în cercetare și dezvoltare.

Documentul notează, pe baza datelor Comisiei Europene, că România se află pe ultimul loc între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește intensitatea activităților de cercetare și dezvoltare. Totodată, raportul amintește că România nu și-a atins obiectivul național stabilit pentru investițiile în acest sector.

Modificările sunt prevăzute în Ordinul președintelui ANAF nr. 1.123/2026, publicat în Monitorul Oficial la 28 septembrie 2026.

Miza este importantă pentru companii: atunci când o firmă are TVA de recuperat, banii nu ajung automat în contul acesteia. În funcție de rezultatul analizei de risc, ANAF poate decide că este necesară o inspecție fiscală anticipată.

Cine poate fi controlat de ANAF înainte de rambursarea TVA

Nu toate firmele care solicită rambursarea TVA vor fi supuse automat unui control fiscal. Procedura vizează contribuabilii pentru care ANAF identifică un risc de rambursare necuvenită. În analiza acestui risc pot fi folosite informații existente la nivelul structurilor fiscale, inclusiv date provenite de la inspecția fiscală, administrarea contribuabililor sau Direcția Generală Antifraudă Fiscală.

În cazul în care contribuabilul este inclus în baza de date privind persoanele impozabile pentru care există risc de rambursare necuvenită, decontul poate fi transmis pentru efectuarea unei inspecții fiscale anticipate.

Practic, firma poate fi pusă în situația de a aștepta finalizarea verificărilor înainte ca TVA-ul solicitat să fie restituit. Inspecția fiscală are ca obiect, în principal, perioadele fiscale în care au fost efectuate operațiunile care au generat suma negativă de TVA solicitată la rambursare.

Inspectorii fiscali verifică documentele și operațiunile care stau la baza sumei cerute de companie. Dacă în timpul controlului apar indicii privind nerespectarea legislației fiscale și acestea privesc și alte perioade, verificarea poate fi extinsă în condițiile prevăzute de legislația fiscală.

La final, dacă nu sunt constatate diferențe, procedura de rambursare poate continua pentru suma solicitată. Dacă sunt identificate diferențe, suma pe care firma o primește efectiv poate fi diferită de cea solicitată inițial.

Ce se întâmplă cu deconturile deja depuse

O modificare importantă privește etapa inițială de analiză a decontului. Aceasta trebuie finalizată în termen de 15 zile lucrătoare de la depunerea decontului de TVA sau, după caz, de la emiterea deciziei de îndreptare a erorilor materiale.

În urma analizei, ANAF poate dispune soluționarea decontului prin emiterea deciziei de rambursare sau poate transmite cazul către inspecția fiscală, atunci când sunt îndeplinite condițiile pentru verificarea anticipată.

Pentru firme, diferența poate fi semnificativă. Dacă verificarea confirmă suma solicitată, procedura merge mai departe către rambursare. În schimb, dacă inspectorii stabilesc că suma solicitată nu este justificată integral, rambursarea poate fi diminuată corespunzător. Astfel, existența unui decont negativ de TVA nu înseamnă automat că întreaga sumă înscrisă de companie va fi restituită.

Noile reguli se aplică și anumitor situații în care deconturile se află deja în curs de soluționare.

Dacă, în timpul procedurii, contribuabilul este identificat ca prezentând risc de rambursare necuvenită, dosarul poate ajunge pe circuitul inspecției fiscale anticipate.

Există însă reguli distincte pentru deconturile care fuseseră deja transmise către structurile de inspecție fiscală înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi.

Pentru companii, schimbarea trebuie privită în special prin prisma procedurii de risc.

Faptul că o societate are TVA de recuperat și solicită rambursarea prin decont nu înseamnă că toate cererile vor fi urmate de un control fiscal. În același timp, contribuabilii pentru care ANAF identifică elemente de risc pot fi verificați înainte ca banii să fie restituiți.

Prin urmare, firmele care depun deconturi negative de TVA trebuie să poată justifica prin documente operațiunile care au generat suma solicitată la rambursare.

Ordin pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 352/2022 pentru aprobarea Procedurii de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare (pag. 4-16):

Proiectul, înregistrat la Senat cu numărul B534/2026, modifică și completează Codul de procedură fiscală și se află, în acest moment, în faza de dezbatere parlamentară. Inițiativa a fost înregistrată la Senat pe 23 septembrie 2026 și nu are încă număr de înregistrare la Camera Deputaților.

Una dintre principalele modificări propuse este introducerea unui nou articol în Codul de procedură fiscală, art. 160¹, prin care autoritățile și instituțiile publice competente să verifice situația fiscală a unei persoane fizice sau juridice ar avea obligația să facă această verificare direct, prin sistemele fiscale și informatice ale statului.

În cazul în care informațiile necesare pot fi obținute sau verificate electronic, instituția nu ar mai urma să solicite contribuabilului certificatul de atestare fiscală sau alte documente care dovedesc situația fiscală ori lipsa obligațiilor fiscale restante.

Cu alte cuvinte, dacă o instituție poate afla direct din sistemele statului dacă o persoană sau o firmă are sau nu datorii fiscale, documentul prin care contribuabilul trebuie să demonstreze acest lucru nu ar mai trebui solicitat în mod automat.

Proiectul nu elimină însă certificatul fiscal. Documentul ar putea fi cerut în continuare dacă, din motive tehnice, informațiile nu pot fi obținute sau validate direct ori dacă legea prevede în mod expres prezentarea lui. În aceste situații, autoritatea ar trebui să consemneze în scris motivul concret pentru care informația nu a putut fi verificată direct.

În ce situații ar putea fi cerută în continuare dovada plății

O a doua modificare importantă vizează plata obligațiilor către instituțiile publice. Proiectul introduce art. 163¹, care stabilește că, în procedurile administrative în care soluționarea unei cereri, prestarea unui serviciu public, emiterea unui act sau efectuarea unei operațiuni depinde de plata unor taxe, tarife, amenzi, contribuții, obligații fiscale sau alte sume colectate potrivit legii, instituția competentă ar trebui să verifice direct efectuarea și, după caz, încasarea plății.

Verificarea ar putea fi făcută prin evidențele proprii ale instituției, prin sistemele informatice disponibile, prin unitățile Trezoreriei Statului, prin sistemele electronice de plată sau prin alte mecanisme de acces și interoperabilitate.

Dacă plata poate fi identificată și verificată direct, instituția nu ar mai trebui să solicite cetățeanului sau firmei chitanța, ordinul de plată, extrasul de cont, confirmarea plății sau alte documente similare.

Proiectul stabilește și excepțiile. Dovada plății ar putea fi solicitată atunci când plata nu poate fi identificată sau validată direct, când informațiile disponibile sunt incomplete ori conțin neconcordanțe, când plata a fost făcută printr-un canal care nu permite verificarea directă sau când legea impune în mod expres prezentarea documentului pentru producerea unui efect juridic distinct.

Și în aceste cazuri instituția ar trebui să consemneze în scris motivul pentru care plata nu a putut fi identificată sau verificată direct.

Dovada plății ar putea fi transmisă electronic

Inițiativa modifică și actualul art. 163 din Codul de procedură fiscală. În situațiile în care, potrivit legii, dovada plății trebuie prezentată de debitor sau plătitor, instituțiile publice ar urma să accepte transmiterea acesteia prin mijloace electronice, în condițiile și formatul stabilite de instituție.

Potrivit expunerii de motive, această modificare ar completa regula verificării directe: atunci când instituția nu poate verifica singură plata și documentul este necesar, cetățeanul nu ar trebui să fie obligat să revină la o procedură bazată exclusiv pe documente pe suport de hârtie.

Proiectul nu se limitează la introducerea unor reguli generale, ci stabilește și termene pentru implementare.

Dacă legea ar fi adoptată și publicată în Monitorul Oficial, Ministerul Finanțelor, ANAF, organele fiscale locale, unitățile Trezoreriei Statului și celelalte instituții competente ar avea 90 de zile pentru modificarea și completarea procedurilor administrative, instrucțiunilor, formularelor, listelor de documente și fluxurilor de lucru necesare aplicării noilor reguli.

În termen de 180 de zile, instituțiile ar trebui să asigure operaționalizarea mecanismelor de acces, verificare directă și interoperabilitate necesare pentru aplicarea legii.

De asemenea, proiectul introduce un mecanism de monitorizare. Ministerul Finanțelor ar urma să publice anual, până la 31 mai, un raport privind stadiul implementării mecanismelor de verificare directă a situației fiscale și a plăților către autoritățile și instituțiile publice. Instituțiile competente ar trebui să transmită Ministerului Finanțelor informațiile necesare pentru acest raport până la 31 martie.

Accesul la date ar fi limitat și trasabil

Propunerea legislativă prevede și reguli privind accesul la informațiile fiscale și de plată. Verificările directe ar urma să fie realizate doar în măsura necesară îndeplinirii atribuțiilor legale ale instituției și cu respectarea normelor privind secretul fiscal, protecția datelor cu caracter personal, securitatea cibernetică și confidențialitatea informațiilor. Totodată, proiectul prevede trasabilitatea accesărilor, astfel încât utilizarea sistemelor informatice să poată fi urmărită.

Expunerea de motive precizează că inițiativa nu urmărește eliminarea certificatului de atestare fiscală sau a dovezii plății în situațiile în care acestea sunt necesare potrivit legii.

Miza proiectului este schimbarea procedurii în cazurile în care informația poate fi obținută direct de instituția publică. Inițiatorii susțin că administrația ar trebui să utilizeze datele pe care le deține deja, în loc ca cetățeanul sau firma să fie pusă să obțină un document de la o instituție pentru a-l depune la o altă instituție.

Potrivit expunerii de motive, proiectul urmărește reducerea birocrației, simplificarea relației dintre cetățeni, firme și instituții, folosirea efectivă a bazelor de date ale statului și creșterea interoperabilității dintre instituțiile publice.

Proiectul prevede că legea ar intra în vigoare, în principiu, la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, însă prevederile care modifică efectiv Codul de procedură fiscală ar urma să se aplice după 180 de zile de la publicare.

Deocamdată, însă, aceste prevederi sunt doar în faza de propunere legislativă. B534/2026 este înregistrat la Senat pentru dezbatere și nu reprezintă încă o obligație legală pentru instituțiile publice.

18:00 – „Instrumentele artei actorului pentru viața cotidiană”, curs de teatru coordonat de Sebastian Lupu – TRM Academy, Piața Regele Ferdinand I nr. 6

19:00 – „Serile Muzicale Kaganovskiy – Noul sezon” – Sala festivă a Palatului Episcopal Romano-Catolic

19:15 – Oradea Toastmasters, ședință de vorbit în public – Comuniteca, Crișul Shopping Center

20:30 – Quiz Night by Frodo – Lord’s Pub

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția documentară „Nadia Comăneci – Drumul către perfecțiune” (expoziție temporară);
• Expoziția „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” a artistului Ioan Aurel Mureșan (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Cristina Farcaș „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorie între materie, lumină și memorie” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția „Exuvii” (expoziție temporară);
• Expoziția foto „Magia clipei” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
  Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Runner (Curierul)

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Cazurile care au stat la baza noii legi au generat situații în care antreprenorii au primit, după mai mulți ani, decizii de impunere pentru TVA aferentă unor perioade în care codul lor de TVA fusese anulat. În unele dintre aceste situații, Fiscul a calculat obligații pentru perioade de până la cinci ani în urmă, la care s-au adăugat dobânzi și penalități.

Problema era că firmele nu mai aveau, în perioada respectivă, statut de plătitor de TVA și, prin urmare, în multe cazuri nu colectaseră taxa de la clienți.

Legea nr. 177/2026 vizează anumite diferențe de TVA stabilite prin decizii de impunere după anularea înregistrării în scopuri de TVA.

Pentru categoria principală de firme, sunt vizate perioade fiscale începând cu 1 ianuarie 2019 și până la 27 august 2026, data intrării în vigoare a legii. Așadar, „cinci ani” descrie perioada întâlnită în unele dintre cazurile de controale fiscale, nu perioada stabilită în mod expres de lege.

Măsura se aplică anumitor situații în care anularea codului de TVA s-a făcut în condițiile prevăzute de Codul fiscal. Sunt incluse și situații în care anularea s-a făcut în baza vechiului Cod fiscal.

Ce se întâmplă dacă firma a plătit deja TVA-ul

Noua procedură nu îi pune pe antreprenori să depună o cerere pentru ștergerea datoriei.

ANAF va identifica firmele și obligațiile care intră în categoria prevăzută de lege. Organele de inspecție fiscală și antifraudă vor întocmi liste cu sumele care pot fi anulate, iar acestea vor ajunge la structurile fiscale care gestionează evidența contribuabililor.

Ulterior, pentru sumele eligibile va fi emisă decizia de anulare a obligațiilor fiscale. ANAF a pregătit deja și modelul acestui document. Pentru antreprenorii care au achitat deja sumele stabilite de Fisc, situația este diferită. Banii nu sunt pur și simplu pierduți. Dacă obligațiile plătite se încadrează în prevederile Legii nr. 177/2026, contribuabilul poate solicita restituirea lor.

ANAF a pregătit în acest scop formularul „Cerere de restituire a obligațiilor fiscale prevăzute de Legea nr. 177/2026 privind anularea unor obligații fiscale”.

Prin urmare, mecanismul este în două etape: obligația fiscală eligibilă este anulată, iar dacă aceasta fusese deja stinsă prin plată sau printr-o altă modalitate prevăzută de Codul de procedură fiscală, contribuabilul poate cere banii înapoi.

Atenție: nu orice TVA este anulată

Noua amnistie nu înseamnă că toate datoriile de TVA acumulate de o firmă cu codul anulat dispar automat. Legea se aplică numai obligațiilor care îndeplinesc condițiile prevăzute expres de actul normativ.

Există și o excludere importantă: măsura nu se aplică în cazul operațiunilor pentru care firma a înscris TVA distinct pe facturi sau documente echivalente ori a colectat TVA, integral sau parțial, de la beneficiari, dacă această situație este constatată de organul fiscal.

Cu alte cuvinte, mecanismul este destinat în special situațiilor în care TVA a fost stabilită ulterior, în urma anulării codului de TVA, și nu cazurilor în care taxa a fost deja facturată sau încasată de la clienți.

Legea reglementează și situația deciziilor de impunere emise de ANAF. Pentru obligațiile care intră sub incidența actului normativ, Fiscul nu mai continuă procedura de stabilire a unor asemenea sume pentru perioadele acoperite de lege.

În cazul unor decizii deja emise, dar care nu fuseseră comunicate contribuabililor la momentul intrării în vigoare a legii, acestea nu mai sunt comunicate, iar obligațiile sunt eliminate din evidența fiscală.

Și cooperativele agricole intră în schemă

Legea nu se referă exclusiv la firmele cărora le-a fost anulat codul de TVA. Un capitol distinct privește cooperativele agricole constituite în baza Legii cooperației agricole. Pentru acestea sunt vizate anumite obligații de TVA legate de achiziția de utilaje agricole, pentru perioada prevăzută de lege.

ANAF a pregătit o procedură separată pentru identificarea acestor obligații. Deocamdată, documentul publicat de Fisc este un proiect de ordin, aflat în transparență decizională. ANAF l-a publicat pe 29 septembrie 2026.

Proiectul stabilește patru proceduri distincte: identificarea obligațiilor care pot fi anulate, întocmirea listelor cu firmele și sumele vizate, anularea efectivă a obligațiilor și restituirea banilor deja achitați. Pentru contribuabili, partea cea mai importantă este că procedura creează, în sfârșit, mecanismul administrativ prin care prevederile Legii nr. 177/2026 pot fi puse în practică.

Astfel, firmele care au primit în anii anteriori TVA de plată pentru perioade în care aveau codul de TVA anulat trebuie să verifice dacă obligațiile lor intră în categoria vizată de lege. Dacă sunt eligibile, datoria va fi anulată, iar pentru sumele deja achitate poate fi solicitată restituirea.

Proiect de Ordin privind aprobarea Procedurii pentru anularea obligaţiilor fiscale ce pot face obiectul anulării prevăzute de Legea nr. 177/2026 privind anularea unor obligaţii fiscale, precum şi modalităţile de restituire a acestora:

SEHARIA GROUP SRL, anunță că a început implementarea proiectului: “Construire hală industrială producție tâmplărie PVC și aluminiu, amenajări exterioare, împrejmuire teren și branșamente utilități”, cod SMIS 366019, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027 (REGIO Nord-Vest), în cadrul apelului de proiecte PRNV/2024/132.A.2/1 – Sprijinirea dezvoltării unor investiții inițiale ale unor IMM-uri în cadrul parcurilor de specializare inteligentă.

Programul este administrat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în calitate de Autoritate de Management. Contractul de finanțare nr. 591 a fost semnat pe 31.08.2026, pe o perioadă de 24 de luni, între 31.08.2026 și 30.08.2028.

Obiectivul proiectului îl reprezintă înființarea și dotarea unei noi unități de producție în cadrul Parcului de Specializare Inteligentă Oradea, în scopul obținerii unui produs nou, inovativ și anume: uși și ferestre în sistem hibrid PVC-Aluminiu.

Acest obiectiv se va realiza prin construirea unei hale industriale și achiziția de utilaje specifice.

Implementarea soluției inovative – sistemul hibrid PVC-Aluminiu – va dezvolta infrastructura operațională și capacitatea productivă a SC SEHARIA GROUP SRL. Efectul principal la nivelul producției va fi dezvoltarea unui nou produs inovativ: tâmplărie premium integrată din profile hibride compozite (pvc-aluminiu).

Proiectul va aduce beneficii concrete atât societății, prin dezvoltarea producției și creșterea cifrei de afaceri, cat și comunității locale, prin angajarea de personal productiv și consolidarea ca parter pentru furnizorii si clienții locali. Societatea va implementa și certifica sistemele de management al calității (ISO 9001) astfel încât clienții din țară și din străinătate, să aibă garanția unui produs sigur și de calitate constantă.

Valoarea totală a proiectului este de 24.448.309,25 lei. Asistenţa financiară nerambursabilă este de 3.483.284,45 lei, din care 2.960.791,78 lei componenta Uniunii Europene și 522.492,67 lei componenta Bugetului Naţional.

Locația de implementare a proiectului este: Mun. Oradea, Calea Sântandrei, Nr. 51D, CF218418, Jud. Bihor – în cadrul Parcului de Specializare Inteligentă Oradea.

Detalii suplimentare puteţi obţine de la: BENEA BENIAMIN (Administrator)

Tel. +40 730107000, E-mail: sehariagroup@yahoo.com

Advertorial CH28750