Atelierul îi invită pe participanți să afle povestea revistei „Familia” și a întemeietorului ei, Iosif Vulcan. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și cu Primăria Municipiului Oradea.

Participanții vor căuta indicii în interiorul muzeului și vor rezolva provocări. Pe rând, vor deveni poeți și redactori ai revistei „Familia”, iar la final, își vor putea realiza propriul ziar. Scopul este realizarea unei ediții speciale și obținerea ștampilei „BUN DE TIPAR!”.

Programările se fac de marți până vineri, între orele 9:00 și 17:00, la numărul de telefon 0742/054.686. Taxa de participare este de 15 lei pentru fiecare program. Activitățile sunt organizate și susținute de Lavinia Ungureanu, muzeograf în cadrul Serviciului Științele Naturii și Muzee Memoriale al Muzeului Țării Crișurilor.

Lucrările vor continua joi, 8 octombrie, în Parcul Seleuș și în zona Asociației de proprietari Onișifor Ghibu nr. 10. Vineri, 9 octombrie, intervențiile sunt programate pe strada Valea Drăganului, la nr. 57 și nr. 38, pe Aleea Rogerius nr. 10, bloc E2, precum și pe strada Aluminei nr. 37D.

Pentru desfășurarea în siguranță a lucrărilor, Primăria Oradea îi roagă pe conducătorii auto să nu parcheze autovehiculele în imediata apropiere a arborilor asupra cărora se intervine și să respecte semnalizarea temporară și indicațiile personalului din teren.

Programul poate suferi modificări în funcție de condițiile meteorologice, de situațiile constatate în teren sau de apariția unor intervenții neprevăzute.

Ana Rădulescu, șefa Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), a acceptat să răspundă întrebărilor redactorului BIHON.rocu privire la demersurile autorităților, la posibilitatea revenirii unor persoane în Bihor și la modul în care ar putea continua activitatea în locațiile respective.

Răspunsul ANPDPD este că, în acest moment, nu se pune problema autorizării activității care a funcționat în trecut, ci a identificării unor servicii sociale care să poată fi dezvoltate și licențiate legal.

„Ca urmare a mandatului primit din partea domnului ministru Dragoș Pîslaru, ANPDPD lucrează la identificarea serviciilor sociale care pot fi dezvoltate și licențiate în locațiile în care domnul Pașca dorește să își continue activitatea”, a declarat Ana Rădulescu pentru BIHON.ro.

Potrivit acesteia, există deja o colaborare cu Pașca, care și-ar fi exprimat disponibilitatea de a face modificările necesare pentru ca serviciile să poată funcționa în condițiile prevăzute de lege.

„Nu discutăm despre autorizarea activității care a existat până acum. Nu punem pur și simplu o licență peste ceea ce a fost. Domnul Pașca ne-a transmis foarte clar că dorește să continue să ofere sprijin persoanelor care nu au familie și pentru care soluțiile de sprijin existente la nivelul sistemului social sunt insuficiente sau dificil de identificat. Tocmai de aceea analizăm ce servicii pot fi dezvoltate și în ce condiții acestea pot funcționa legal, în baza noului Nomenclator al serviciilor sociale”, a subliniat șefa ANPDPD.

Nu Pașca este cel care trebuie „licențiat”

Ana Rădulescu a explicat și ce presupune concret sprijinul oferit de autorități. Nu este vorba despre acreditarea sau licențierea lui Pașca în calitate de persoană fizică, ci despre organizațiile cu care acesta colaborează și care ar putea deveni furnizori acreditați de servicii sociale.

„Discutăm despre organizațiile cu care dânsul colaborează și care pot deveni furnizori acreditați de servicii sociale. Serviciile pe care acestea intenționează să le dezvolte vor trebui, la rândul lor, să îndeplinească toate condițiile prevăzute de lege pentru a putea fi licențiate”, a precizat Rădulescu.

În acest proces, ANPDPD urmează să identifice împreună cu cei implicați ce tipuri de servicii sunt necesare, ce modificări trebuie făcute și care sunt pașii pentru funcționarea legală a acestora, în baza noului Nomenclator al serviciilor sociale.

Șefa ANPDPD spune că nu există o decizie prin care persoanele relocate să fie trimise înapoi la Pașca. Discuția a pornit, pe de o parte, de la solicitarea acestuia de a continua activitatea, iar pe de altă parte, de la situația concretă a persoanelor afectate.

Ana Rădulescu, șefa ANPDPD

„Nu există o decizie ca persoanele să se întoarcă la domnul Pașca”, a precizat Ana Rădulescu.

Aceasta a arătat că unele persoane au locuit ani de zile în respectivele case și chiar au domiciliul acolo. În alte cazuri, persoane aflate în situații de vulnerabilitate financiară și socială și-au exprimat dorința de a reveni în Bihor. Există și situații în care Pașca sau soția acestuia sunt tutori ai unor persoane.

În opinia conducerii ANPDPD, fiecare situație trebuie analizată separat.

„Vorbim despre persoane adulte, care au libertatea de a decide pentru ele însele și ale căror opțiuni trebuie respectate. Responsabilitatea noastră nu este să decidem în locul lor, ci să le ascultăm și să ne asigurăm că sprijinul de care au nevoie le este oferit în condiții legale, sigure și cu respectarea drepturilor lor”, a spus Rădulescu.

Șefa ANPDPD a insistat asupra unui principiu: „Nu putem să îi întrebăm pe oameni ce își doresc și apoi să ignorăm răspunsul lor”. Asta nu înseamnă însă că toate persoanele vor reveni în locațiile din care au fost relocate. O eventuală revenire ar putea avea loc doar în condițiile existenței unui serviciu legal, licențiat și sigur, adaptat nevoilor fiecărei persoane.

„Statul nu spune că la domnul Pașca le-ar fi mai bine”

Întrebată de BIHON.ro dacă această abordare înseamnă, într-un fel, că statul admite că persoanele respective ar putea fi mai bine înapoi la Pașca, după scandalul și intervențiile autorităților din urmă cu mai bine de trei ani, Ana Rădulescu a respins această interpretare.

„Nu. Statul nu spune că «la dl. Pașca le-ar fi mai bine» și nici demersul pe care îl facem acum nu poate fi interpretat în acest sens”, a declarat aceasta.

Rădulescu a făcut o delimitare între ancheta penală și responsabilitatea actuală a ANPDPD.

„Intervenția DIICOT și ancheta penală țin de competența organelor judiciare. ANPDPD nu se pronunță asupra anchetei penale, iar ceea ce facem acum nu validează și nu invalidează intervenția organelor judiciare”, a explicat șefa Autorității.

În schimb, spune aceasta, autoritățile trebuie să se concentreze asupra oamenilor și asupra soluțiilor care pot fi construite pentru ei. Faptul că anumite persoane își doresc să revină nu reprezintă, în opinia ANPDPD, o validare retroactivă a modului în care au funcționat locațiile.

„Înseamnă însă că vocea acestor persoane trebuie ascultată și luată în considerare”, a spus Ana Rădulescu.

Dacă în una dintre locații va putea fi dezvoltat un serviciu licențiat sau o soluție de locuire incluzivă, cu personal, sprijin și respectarea standardelor de calitate, iar o persoană își dorește să revină și soluția răspunde nevoilor sale, această variantă ar putea fi analizată.

„Asta nu înseamnă că rescriem ceea ce s-a întâmplat și nici că anticipăm concluziile unei anchete penale”, a concluzionat șefa ANPDPD.

Ideea centrală transmisă de Autoritate este că eventualele soluții nu vor fi stabilite „la pachet”, pentru toate persoanele relocate, ci individual, în funcție de situația, voința și nevoile fiecăreia.

„Nu luăm o decizie pentru un grup de oameni. Construim soluția potrivită pentru fiecare persoană”, a transmis Ana Rădulescu.

Expoziția explorează ceea ce se petrece în interiorul omului atunci când cuvintele nu mai sunt suficiente. Picturile reunesc peisaje, spații imaginare, siluete și fragmente de realitate, transformate prin culoare, materie și gest pictural.

„În aceste picturi, lumina și întunericul, liniștea și neliniștea, apropierea și singurătatea se întâlnesc într-un dialog continuu. Spațiile devin mai mult decât simple locuri: ele devin stări sufletești. Paleta de culori, contrastele puternice și suprafețele construite prin straturi de materie creează o atmosferă în care privitorul este invitat să-și proiecteze propriile emoții și amintiri. Fiecare lucrare poate fi privită ca o fereastră către o lume interioară diferită”, se arată în prezentarea expoziţiei.

Potrivit artistului, „Stări” nu propune o singură poveste, ci o călătorie prin emoții: „între ceea ce vedem și ceea ce simțim, între realitate și imaginație, între exteriorul lumii și interiorul nostru”.

Vaccinarea antigripală a început

Odată cu apropierea sezonului rece, autoritățile sanitare recomandă populației să ia măsuri pentru prevenirea gripei. Vaccinarea antigripală este recomandată în fiecare an și este considerată una dintre principalele metode de reducere a riscului de îmbolnăvire și de apariție a complicațiilor.

O atenție deosebită este acordată persoanelor vulnerabile, pentru care o infecție gripală poate avea consecințe mai grave.

Cine primește vaccinul antigripal gratuit

Vaccinul antigripal este oferit gratuit persoanelor care fac parte din anumite categorii de risc.

Printre beneficiarii vaccinării gratuite se numără:

• copiii cu vârsta de cel puțin 6 luni;
• femeile însărcinate;
• persoanele cu vârsta de peste 65 de ani;
• persoanele cu anumite boli cronice;
• personalul medico-sanitar și personalul auxiliar;
• persoanele și copiii instituționalizați.

Pentru aceste categorii, vaccinarea este gratuită, conform regulilor stabilite de autoritățile sanitare.

Cine beneficiază de vaccin antigripal compensat

Nu toate persoanele trebuie să achite integral vaccinul.

Cei cu vârsta între 45 și 65 de ani, care nu suferă de boli cronice, beneficiază de compensarea a 50% din prețul de referință al vaccinului.

Persoanele care nu se regăsesc în categoriile eligibile pentru gratuitate sau compensare se pot vaccina în continuare, însă vor achita vaccinul la preț integral.

De unde se poate lua vaccinul antigripal

Pentru vaccinare, primul pas este contactarea medicului de familie. Acesta poate prescrie vaccinul, care poate fi ulterior ridicat din farmacie pe baza prescripției medicale.

Administrarea se poate face în cabinetul medicului de familie sau în farmaciile comunitare autorizate să efectueze vaccinarea.

Potrivit Ministerului Sănătății, vaccinurile antigripale disponibile pentru sezonul actual se găsesc în farmacii, în limita stocurilor existente.

De ce este recomandată vaccinarea înainte de sezonul gripal

Autoritățile recomandă ca vaccinarea să nu fie amânată până când virusurile gripale încep să circule intens. Imunizarea realizată din timp îi oferă organismului posibilitatea de a dezvolta răspunsul imun înaintea expunerii la virus.

Vaccinarea antigripală trebuie realizată anual, iar persoanele care nu știu dacă se încadrează într-o categorie care beneficiază de gratuitate sau compensare pot solicita informații de la medicul de familie.

Cum poate fi redus riscul de gripă

Pe lângă vaccinare, în sezonul rece sunt recomandate și măsuri simple de prevenție: spălarea și igienizarea frecventă a mâinilor, precum și aerisirea încăperilor.

În cazul apariției unor simptome severe sau al agravării stării de sănătate, este recomandată solicitarea sfatului medical.

Printre destinațiile disponibile se numără Băile 1 Mai, cu 42 de bilete, Băile Felix – 38 de bilete, Băile Herculane – 20, Moneasa și Vatra Dornei – câte 18 bilete, Covasna – 14 bilete și Tinca – 12 bilete.

Pe lista stațiunilor se mai regăsesc Tășnad, cu 10 bilete, Ocna Șugatag și Căciulata, cu câte 6 bilete, Călimănești și Tușnad, cu câte 4 bilete, dar și Sovata, Bizușa, Buziaș, Geoagiu Băi, Mangalia, Neptun, Olănești, Saturn și Turda, fiecare cu câte 2 bilete.

Beneficiarii își pot ridica biletele de la sediul Casei Județene de Pensii Bihor, de luni până joi, în intervalul 08:00–14:00, iar vinerea, între 08:00 și 12:00. Termenul-limită este 13 octombrie 2026.

Biletele care nu vor fi valorificate până la această dată vor intra în procedura de redistribuire. Aceasta va avea loc miercuri, 14 octombrie, începând cu ora 08:00.

Reguli speciale pentru persoanele cu dizabilități

Există reguli specifice în cazul beneficiarilor cu handicap grav sau al pensionarilor de invaliditate de gradul I care primesc indemnizație pentru însoțitor.

În mod obișnuit, aceștia pot beneficia de tratament balnear dacă sunt însoțiți, iar însoțitorul trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de legislația în vigoare.

Există însă și o excepție. Beneficiarul poate merge fără însoțitor dacă declară pe propria răspundere că se poate descurca singur pe durata sejurului. Această posibilitate ține cont și de faptul că unitățile de tratament contractate funcționează în regim hotelier, și nu ca unități medicale cu spitalizare.

Biletul de tratament se eliberează titularului, pe baza actului de identitate.

Dacă documentul este ridicat de o altă persoană, aceasta trebuie să prezinte o procură specială autentificată la notar, în care să fie menționat în mod expres mandatul pentru ridicarea biletului de tratament.

Foto: Muzeul Ţării Crişurilor

Cetatea Oradea găzduiește a XIII-a ediție a Festivalului Național de Artă Naivă, singurul eveniment de acest fel din România. Expoziția, deschisă joi, 1 octombrie, la Muzeul Orașului Oradea, secţie a Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, adună peste o sută de lucrări semnate de douăzeci de creatori din mai multe colțuri ale țării. Pe simeze atârnă însă și un semn de întrebare: cine va continua tradiția când artiștii de azi nu vor mai putea picta?

Pentru Mircea Stroe, președintele Asociației Artiștilor Naivi din România, simpla existență a festivalului este deja o victorie. Organizatorii reușesc să-l readucă în fiecare an, orădenii având privilegiul unui eveniment național unic în țară. De-a lungul a 13 ediții, festivalul a devenit un loc de întâlnire pentru artiști, colecționari și pasionați ai genului.

„Cu fiecare ediție, Festivalul Național de Artă Naivă a introdus publicul într-o lume fermecată, unde scenele de viață rurală prind viață pe pânză. O plimbare printre lucrările expuse este ca o călătorie în timp, aducând aminte de vremurile demult apuse ale satului românesc”, punctează Mircea Stroe, care compară arta naivă cu o bijuterie pe cale de dispariție şi speră la un muzeu dedicat acesteia.

La vernisaj, Augustin Țărău, muzeograf al Muzeului Țării Crișurilor, a subliniat că selecția de anul acesta îmbină nume consacrate cu artiști mai tineri. Printre semnatarii lcurărilor de pe simeze se numără Nicolae Pătru, Ioan Măric, Alexandru Arhip, Lucia Clonțan, Doina Moldoveanu, Genoveva Popa, Laczko Aranka.

FOTO: Festivalul Național de Artă Naivă, ediția a XIII-a, 01.10.2026. Foto Muzeul Ţării Crişurilor

Augustin Ţărău atrage atenția că cea mai tânără generație este aproape absentă, iar explicația e una practică: din artă nu se mai poate trăi.Potrivit muzeografului, arta naivă românească are trăsături proprii în context central-european și balcanic. Ea s-a afirmat mai ales în anii ’50-’60, când era strâns legată de creația populară și de lumea rurală.

Lucrările de început se disting prin inocență și spontaneitate, iar cele mai vechi, spune Țărău, și-au păstrat această prospețime. Artiştii contemporani sunt altfel: mulți au studii de specialitate, iar în tablourile lor se recunosc ecouri din clarobscurul lui Rembrandt, suprarealismul lui Chagall, impresionismul francez sau postimpresionismul lui Van Gogh. Muzeograful concluzionează că nu mai este vorba de arta naivă de altădată, ci de una care încearcă să-și păstreze puritatea inițială, dar poartă amprenta marilor curente artistice din Europa Occidentală.

Festivalul Național de Artă Naivă a fost organizat de Asociația Artiștilor Naivi din România, cu sprijinul Primăriei Oradea, Centrului de Cultură al Județului Bihor, Visit Oradea, Muzeului Țării Crișurilor, Fundației Comunitare Oradea, Inspectoratului Școlar Județean Bihor și Liceului de Arte Oradea.

Când funcționarii i-au explicat că orice decizie legată de copii trebuie luată doar în prezența ambilor părinți, reclamanta le-a dezvăluit că fiica sa i-a povestit că ar fi fost agresată sexual de tatăl ei în luna februarie 2020, când se afla în grija bărbatului. Din acest motiv, femeia a refuzat să fie prezentă când, la solicitarea angajaților instituției, acuzatul a venit la primărie, astfel că a plecat și i-a lăsat pe cei mici în grija funcționarilor. Aceștia din urmă a cerut intervenția Direcției pentru Protecția Copiilor Bihor, care a anunțat ulterior Secția 11 Poliție Rurală Valea lui Mihai.

„S-au auzit vorbe în sat”

Într-un raport de evaluare psihologică a fetiței de 6 ani, specialiştii DGASPC Bihor au menționat că minora a descris un episod în care tatăl acesteia ar fi avut „un comportament abuziv din punct de vedere sexual”, în sensul că ar fi atins-o cu penisul în zona organelor genitale. Documentul a arătat că fiica acuzatului „a relatat aspecte relevante legate de eveniment”.

Medicii legiști au constatat că fetița nu a prezentat urme de violență. Un raport de expertiză psihologică întocmit doi ani mai târziu arăta că minora nu avea simptome de stres post-traumatic și nu au fost găsite „indicii de manipulare din partea unui adult”.

Anchetatorii au audiat mai mulți martori care au declarat că „s-au auzit vorbe prin sat despre ceea ce a făcut (bărbatul acuzat – n. red.) cu fiica sa”. La rândul său, mama celor mici a susținut că nu a vrut să-și abandoneze copii, dar a ajuns în această situație din cauza problemelor financiare ale familiei. Ca urmare a acestei situații, atât femeia, cât și tatăl minorilor au fost decăzuți din drepturile părintești,printr-o sentință civilă din 2021.

Tatăl nu a recunoscut fapta

Bărbatul inculpat și trimis în judecată pentru agresiune sexuală nu a recunoscut comiterea faptei. Într-o declarație dată în calitate de suspect, el a relatat că a fost o perioadă când, din cauza consumului de alcool, „ajungea într-o stare depravată şi este posibil ca în acele momente fiica sa să îl fi atins la penis, dar nu îşi aminteşte exact”.

Printr-o hotărâre dată vineri, Judecătoria Marghita l-a exonerat pe bărbat de răspunderea penală, stabilind că fapta de care a fost acuzat nu a existat. Pentru că motivarea sentinței nu a fost publicată pe portalul Rejust, nu sunt cunoscute argumentele instanței.

Sentința poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la pronunțare.

Viorel Pașca spune că a fost contactat joi de Ana Rădulescu, șefa Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, care, potrivit acestuia, este mandatată de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, să facă demersurile necesare pentru ca bolnavii relocați să poată reveni la Dumbrava până în luna decembrie.

Vestea vine după luni în care oamenii care locuiau în așezămintele de la Dumbrava au fost mutați în alte centre, în urma controalelor și perchezițiilor desfășurate aici. În tot acest timp, mai multe persoane relocate au vorbit public despre dorința lor de a reveni în locul în care au trăit ani de zile.

Acum, pentru prima dată, există și perspectiva concretă a unei întoarceri.

Revenirea bolnavilor nu se poate face însă automat. În perioada următoare trebuie parcurse procedurile pentru acreditarea și licențierea serviciilor oferite la Dumbrava, precum și toate formalitățile necesare pentru ca acestea să funcționeze în cadrul legal.

Viorel Pașca spune că a primit asigurări că autoritățile vor sprijini aceste demersuri.

„Am discutat cu doamna Ana Rădulescu, șefa ANPDPD, mandatată de domnul ministru Pîslaru, pentru a face demersurile necesare ca până în luna decembrie, bolnavii «relocați» să se întoarcă la Dumbrava”, a declarat Viorel Pașca.

Potrivit acestuia, reprezentanta autorității i-ar fi transmis că va beneficia de sprijin pentru obținerea acreditării și licențierii.

„M-a asigurat de tot sprijinul dumnealor pentru acreditarea și licențierea serviciilor oferite în acest sens. Provocarea acum, este să găsim formula potrivită pentru a găsi o modalitate de a funcționa , acreditat și licențiat, fără a mă ” transforma” în azil privat, lucru pe care nu mi l-am dorit niciodată. Este o veste bună și le mulțumim pentru interesul acordat”, a mai spus Pașca.

De 18 ani „acasă”

Dincolo de procedurile administrative, întoarcerea la Dumbrava are o semnificație aparte pentru oamenii care au locuit aici ani întregi.

Unii dintre ei nu au ajuns să considere Dumbrava doar locul în care primeau îngrijire. A devenit spațiul familiar în care și-au petrecut o parte importantă din viață, cu oameni cunoscuți, cu propriile rutine și cu sentimentul de apartenență pe care îl poate da un loc în care trăiești ani la rând.

„Avem persoane care au locuit la Dumbrava în ultimii 15, 18 ani, lucru care i-a făcut să numească Dumbrava, casa lor”, a declarat Viorel Pașca pentru Bihon.ro.

Tocmai această legătură cu locul a ieșit la iveală după relocări, când unii dintre bolnavi au transmis că își doresc să se întoarcă.

Pentru cineva care a petrecut acolo 15 sau 18 ani, întoarcerea nu înseamnă doar mutarea dintr-un centru în altul. Înseamnă revenirea într-un loc cunoscut, într-un mediu în care și-a petrecut o bună parte din viață.

„M-am gândit că de sărbători vor fi acasă”

Pentru Viorel Pașca, vestea primită joi este una care îi readuce speranța că proiectul Dumbrava poate continua, de această dată cu toate documentele și autorizațiile necesare.

„E o bucurie imensă pentru mine să aflu că cei de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale au încredere și apreciază proiectul Dumbrava”, a declarat acesta.

Iar gândul său merge deja spre sărbătorile de iarnă.

„M-am bucurat mult când mi-a spus aceste lucruri, gândindu-mă că de sărbători, bolnavi vor fi «acasă», acolo unde o parte dintre ei și-au petrecut ultimii ani din viață”, a spus Pașca.

Dacă procedurile de acreditare și licențiere vor fi finalizate la timp, luna decembrie ar putea aduce o schimbare importantă pentru oamenii relocați.

Iar de această dată, speranța nu mai vine doar din dorința lor de a reveni, ci și din demersurile anunțate de autorități pentru ca această întoarcere să devină posibilă în condițiile legii.