Propunerea legislativă, înregistrată la Senat cu numărul B563/2026, a fost depusă pe 14 octombrie și vizează modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și completarea Codului civil.

Într-un comunicat transmis pe 21 octombrie, CECCAR a cerut parlamentarilor inițiatori să retragă proiectul și a solicitat ca eventualele modificări legislative să fie precedate de o analiză a impactului economic și concurențial, precum și de consultări cu toate categoriile profesionale vizate.

De ce se opune CECCAR

În forma inițială, inițiativa prevede ca anumite contracte pentru care legislația impune forma scrisă sub semnătură privată, fie pentru validitate, fie pentru dovedirea actului, să fie redactate de un avocat, cu respectarea excepțiilor prevăzute de legile speciale.

Prevederea nu înseamnă că toate contractele încheiate de persoane fizice sau de companii ar trebui automat întocmite de un avocat. Totuși, formularea propusă ridică întrebări privind sfera documentelor vizate și modul în care obligația s-ar aplica în diferite domenii.

Printre exemplele care pot necesita clarificări se numără contractele de arendare, contractele individuale de muncă, anumite contracte privind drepturile de autor și alte acte pentru care legea solicită forma scrisă.

Potrivit proiectului, nerespectarea obligației de redactare de către avocat nu ar conduce automat la nulitatea contractului, în lipsa unei prevederi legale exprese care să stabilească această sancțiune.

Contabilii consideră că activitatea profesională nu poate fi delimitată exclusiv prin prisma componentei juridice a documentelor. Contractele au adesea implicații economice, fiscale și financiare, iar analiza acestora presupune contribuția mai multor categorii de specialiști.

De exemplu, un contract comercial poate influența modul de recunoaștere a veniturilor, înregistrarea cheltuielilor, obligațiile fiscale sau tratamentul contabil al unei operațiuni. În astfel de situații, expertiza contabilă și consultanța fiscală pot avea un rol important în fundamentarea deciziilor unei companii.

CECCAR susține că experții contabili, contabilii autorizați, consultanții fiscali, auditorii financiari, practicienii în insolvență și evaluatorii autorizați trebuie să își poată desfășura activitatea în limitele competențelor stabilite de legislația specifică fiecărei profesii.

Organizația avertizează că o delimitare insuficient de clară a activităților rezervate avocaților ar putea genera conflicte de competență, ar restrânge concurența și ar reduce posibilitatea firmelor de a alege serviciile profesionale potrivite nevoilor lor.

Costurile pentru companii, un punct sensibil

O altă problemă ridicată în dezbatere este impactul financiar asupra firmelor. Dacă obligația de a apela la avocați s-ar aplica unui număr mai mare de contracte, companiile ar putea suporta cheltuieli suplimentare pentru întocmirea documentelor utilizate în activitatea curentă.

Organizația Romanian Business Leaders a atras atenția asupra costurilor potențiale ale inițiativei. În același timp, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a contestat estimările de până la 800 de milioane de euro vehiculate în spațiul public, apreciind că acestea pornesc de la o interpretare prea largă a obligațiilor propuse.

Reprezentanții avocaților susțin că proiectul nu vizează toate contractele, ci doar categoriile care intră în sfera prevederilor propuse, ținând cont și de excepțiile prevăzute de legislația specială.

UNBR admite că serviciile juridice presupun costuri, dar argumentează că asistența de specialitate poate contribui la prevenirea litigiilor și a cheltuielilor care ar putea apărea ulterior din cauza unor clauze neclare sau a unor documente întocmite necorespunzător.

În acest moment, proiectul nu instituie un tarif obligatoriu nou pentru redactarea contractelor, iar costul total al unei eventuale aplicări a măsurilor nu este stabilit printr-o evaluare oficială definitivă.

Disputa se extinde și asupra serviciilor juridice online

Inițiativa legislativă vizează și clarificarea limitelor consultanței juridice personalizate, într-un context în care platformele digitale și aplicațiile bazate pe inteligență artificială sunt tot mai utilizate pentru obținerea de informații juridice.

UNBR susține că trebuie făcută diferența între furnizarea unor informații generale despre legislație și analiza unei situații concrete, care presupune asumarea răspunderii profesionale pentru serviciul oferit.

CECCAR consideră, în schimb, că dezvoltarea instrumentelor digitale poate favoriza colaborarea între profesii și nu justifică introducerea unor restricții suplimentare care ar putea limita accesul la servicii profesionale.

Reprezentanții avocaților au precizat că propunerea nu urmărește interzicerea utilizării inteligenței artificiale sau a platformelor LegalTech.

CECCAR solicită retragerea inițiativei și cere ca orice modificare a cadrului legal să fie fundamentată pe o evaluare riguroasă a efectelor economice și asupra concurenței. Organizația pledează, de asemenea, pentru consultarea tuturor profesiilor care ar putea fi afectate.

UNBR și-a exprimat disponibilitatea de a participa la dialog și de a clarifica prevederile care pot genera interpretări diferite.

Apelul prin care a fost anunțat evenimentul a fost înregistrat în jurul orei 10:20.

Potrivit agentului-șef Alin Laza, ofițer pentru relații publice în cadrul IPJ Bihor, în urma impactului, o persoană urmează să fie transportată la spital pentru investigații medicale.

Traficul rutier în zona accidentului se desfășoară dirijat de polițiștii Biroului Rutier Oradea.

Polițiștii efectuează cercetări la fața locului pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul.

Scrisoarea a ajuns la redacție însoțită de cuvinte de apreciere pentru întreaga echipă medicală. Întrebată ce anume a determinat-o să transmită acest mesaj, pacienta a acceptat să povestească mai multe despre experiența sa și și-a exprimat dorința ca mărturia să fie publicată.

Femeia a explicat că a fost operată în urma unor probleme de sănătate ginecologică. Era prima dată când rămânea internată mai multe zile și când trecea printr-o asemenea intervenție, ceea ce i-a provocat teamă.

În primul mesaj l-a nominalizat printre cei cărora dorește să le mulțumească pe medicul ginecolog Radu Rotaru, alături de anestezist și de personalul de îngrijire.

„M-a impresionat faptul că a venit să mă vadă chiar și în afara programului și că manifesta aceeași grijă față de toate pacientele”, a povestit orădeanca despre medicul care s-a ocupat de ea.

O amintire aparte i-au lăsat-o și asistentele, prin felul în care au comunicat cu pacientele și au urmărit starea acestora.

„Le mulțumesc și asistentelor medicale, care verificau constant dacă ne doare ceva, dacă avem nevoie de ajutor sau dacă ne este rău. Prin atenția și disponibilitatea lor, ne-au oferit siguranță într-o perioadă dificilă.”

Femeia nu le-a uitat nici pe infirmiere, despre care spune că au contribuit la confortul și îngrijirea pacientelor. Dar poate cea mai puternică observație din scrisoarea sa privește felul în care a fost tratată, dincolo de actul medical propriu-zis.

„Cel mai mult m-a impresionat faptul că am fost tratată cu respect și omenie, fără să fie nevoie să ofer nimănui nimic în schimb. Am primit nu doar îngrijire medicală, ci și încredere, încurajare și sprijin”, mărturisește pacienta.

Orădeanca ține să precizeze și motivul pentru care a ales să împărtășească public experiența, fără să își dezvăluie identitatea în mesajele adresate redacției: „Nu scriu pentru a face reclamă instituției, ci pentru a mulțumi unor oameni a căror muncă merită recunoscută. Îmi doresc ca mesajul meu să ajungă la conducerea spitalului și la întregul personal, pentru ca medicii, asistentele și infirmierele să știe că eforturile lor sunt văzute și apreciate.”

Maternitatea din Oradea funcționează în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, la staționarul de pe Calea Clujului.

Rezervările de vacanță făcute online au intrat în atenția autorităților europene, după ce Comisia Europeană a anunțat, la 21 octombrie 2026, deschiderea unei proceduri oficiale de investigare a Booking.com.

Instituția vrea să stabilească dacă platforma și-a îndeplinit obligațiile privind identificarea și reducerea riscurilor de fraudă, în conformitate cu Regulamentul privind serviciile digitale (DSA).

Verificările urmăresc trei aspecte principale: existența anunțurilor de cazare false, folosirea datelor turiștilor pentru escrocherii și modul în care sunt marcate ofertele promovate contra cost.

Cazări care nu există și oferte înșelătoare

Unul dintre punctele centrale ale investigației îl reprezintă anunțurile pentru proprietăți fictive sau ofertele care nu corespund cerințelor legale. Astfel de listări îi pot determina pe turiști să plătească pentru o cazare pe care nu o pot folosi sau care nu corespunde descrierii prezentate la rezervare.

Comisia Europeană va analiza dacă Booking.com a identificat și evaluat corespunzător riscurile asociate acestor anunțuri și dacă măsurile luate pentru depistarea și eliminarea lor sunt suficient de eficiente.

Investigația nu se limitează la existența ofertelor suspecte, ci urmărește și responsabilitatea platformei în prevenirea răspândirii acestora. Autoritățile vor verifica dacă mecanismele de control sunt adecvate pentru a reduce riscurile la care sunt expuși utilizatorii.

O altă direcție a anchetei privește fraudele de tip phishing, prin care infractorii încearcă să obțină bani sau informații bancare folosind mesaje care par legitime.

Datele asociate unei rezervări pot fi exploatate pentru ca un turist să primească o solicitare aparent transmisă de hotel sau de administratorul proprietății. Mesajul poate conține cereri de plată suplimentară, de reconfirmare a cardului sau de achitare urgentă a unei sume pentru păstrarea rezervării.

Tocmai acest tip de risc se află în atenția Comisiei Europene, care va examina modul în care sunt gestionate informațiile despre rezervări și oaspeți, precum și funcționarea sistemului de mesagerie al platformei.

Autoritățile vor să stabilească dacă Booking.com a introdus suficiente măsuri de securitate pentru a împiedica utilizarea abuzivă a acestor informații și pentru a reduce posibilitatea transmiterii unor solicitări frauduloase de plată.

Potrivit informațiilor prezentate în relatările despre anchetă, în Olanda au fost înregistrate 1.072 de sesizări privind fraude asociate Booking.com în prima parte a anului 2026, cu pierderi raportate de aproximativ 82.000 de euro. Aceste date se referă la cazurile semnalate în această țară și nu reflectă totalul fraudelor de pe platformă la nivel european.

Ofertele promovate prin plată, în centrul verificărilor

Comisia Europeană investighează și modul în care Booking.com prezintă rezultatele căutărilor. Unele unități de cazare pot obține o vizibilitate mai mare prin plata unor comisioane suplimentare, ceea ce le permite să apară mai sus în lista ofertelor.

Problema este dacă utilizatorii sunt informați suficient de clar că poziția unei proprietăți poate fi influențată de promovarea plătită. Potrivit regulilor europene, consumatorii trebuie să poată recunoaște reclamele și să afle cine le-a finanțat.

În lipsa unei etichetări clare, turiștii pot interpreta o ofertă afișată în primele rezultate drept una dintre cele mai relevante pentru căutarea lor, fără să știe că vizibilitatea acesteia a fost influențată și de o plată.

Verificările vor stabili dacă platforma respectă cerințele de transparență prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale și dacă oferă informații accesibile despre publicitatea afișată.

Investigația a fost deschisă în urma unei evaluări preliminare care a inclus analizarea rapoartelor de evaluare a riscurilor transmise de companie, a informațiilor de transparență și a răspunsurilor la solicitările oficiale ale Comisiei Europene.

În continuare, instituția poate cere documente și explicații suplimentare, poate organiza interviuri și poate efectua inspecții. De asemenea, are posibilitatea de a impune măsuri provizorii, de a adopta o decizie de neconformitate sau de a accepta angajamente prin care compania să remedieze problemele identificate.

În cazul în care se constată încălcarea obligațiilor prevăzute de DSA, sancțiunile pot ajunge la 6% din cifra de afaceri anuală mondială a companiei.

Deschiderea procedurii nu reprezintă însă o decizie de vinovăție. Comisia Europeană urmează să stabilească, pe baza probelor, dacă platforma a încălcat efectiv legislația europeană.

Până la clarificarea situației, turiștii ar trebui să trateze cu prudență orice solicitare neașteptată de plată, inclusiv atunci când aceasta pare să provină de la unitatea de cazare rezervată.

Este important ca utilizatorii să verifice condițiile de plată din confirmarea rezervării și să nu introducă datele cardului pe pagini web necunoscute. Dacă primesc un mesaj care solicită achitarea urgentă a unei sume sau amenință cu anularea rezervării, este recomandat să contacteze proprietatea printr-un canal verificat și să confirme autenticitatea cererii înainte de a efectua plata.

Inițiativa aparține deputatelor Dumitrița Albu și Aurora Tasica Simu, reprezentante ale Partidului Uniunea Națională pentru Inovație și Tradiție (UNIT). Dacă proiectul va fi adoptat, facilitatea fiscală s-ar aplica tuturor cumpărătorilor, fără condiții legate de venit, vârstă sau starea de sănătate.

Propunerea legislativă vizează patru categorii principale de produse considerate necesare pentru igienă, sănătate și prevenție:

• Produse de igienă menstruală – absorbante și alte articole destinate menstruației sau perioadei de lăuzie;
• Scutece pentru copii – produse absorbante pentru nou-născuți, sugari și copii;
• Produse pentru persoanele cu incontinență – articole utilizate pentru gestionarea acestei probleme;
• Prezervative – produse folosite pentru prevenirea sarcinilor nedorite și reducerea riscului de infecții cu transmitere sexuală.

Inițiatoarele propun introducerea unui regim de TVA zero, prin scutirea de taxă cu drept de deducere. Măsura ar urma să fie aplicată direct la comercializarea produselor, fără ca persoanele care le cumpără să fie nevoite să prezinte documente justificative.

De asemenea, încadrarea produselor în categoriile eligibile ar urma să se facă în funcție de caracteristicile și destinația lor principală, nu exclusiv în funcție de materialul din care sunt fabricate sau de posibilitatea reutilizării.

De ce se propune eliminarea TVA

Inițiatoarele susțin că aceste produse răspund unor nevoi de bază și că achiziționarea lor reprezintă o cheltuială constantă pentru familii și pentru persoanele care au nevoie de ele.

În cazul produselor menstruale, utilizarea lor este o necesitate recurentă, în timp ce scutecele reprezintă o cheltuială importantă pentru părinții copiilor mici. Pentru persoanele care se confruntă cu incontinența, produsele absorbante sunt necesare pentru menținerea igienei și a confortului personal.

În același timp, prezervativele au un rol important în sănătatea publică, fiind utilizate pentru reducerea riscului de transmitere a unor infecții și pentru prevenirea sarcinilor nedorite.

Deputata Dumitrița Albu susține că eliminarea taxei ar reprezenta o măsură fiscală și socială, menită să reducă presiunea cheltuielilor asupra populației. Aceasta a solicitat Guvernului să susțină inițiativa printr-un aviz favorabil.

Propunerea legislativă se află în etapa de demers parlamentar, astfel că eliminarea TVA nu este, în acest moment, o măsură aplicată. Pentru ca produsele vizate să beneficieze de scutire, proiectul trebuie să parcurgă procedura legislativă și să fie adoptat.

Inițiatoarele își întemeiază demersul pe cadrul european în materie de TVA, inclusiv pe Directiva (UE) 2022/542, care permite statelor membre să aplice cote reduse sau anumite facilități fiscale pentru categorii de produse prevăzute de legislația europeană.

MOLNÁR MÁRIA KATALIN,

vor fi depuse spre veșnică odihnă sâmbătă, 24. octombrie 2026,
la ora 13.00, în Cimitirul Rulikowski din Oradea, de la Capela Steinberger. Familia îndurerată.

(CH28754/22.10)

Sistemul de admitere rămâne bazat pe rezultatele Evaluării Naționale, după eliminarea posibilității ca liceele să organizeze concursuri proprii de admitere, prevăzută inițial de legislația educației. Modificarea legislativă a fost promulgată în septembrie, iar calendarul pentru 2027 confirmă aplicarea acesteia.

Vor exista totuși, ca în anii trecuți, probe specifice pentru anumite specializări vocaționale și forme de învățământ tehnologic. Calendarul prevede desfășurarea unor probe suplimentare în perioada 13-18 mai 2027. Unitățile care organizează aceste probe trebuie să publice procedurile aplicabile până la 13 noiembrie 2026.

Noua metodologie modifică și formularea privind locurile distincte destinate candidaților cu cerințe educaționale speciale (CES). Acestea nu mai sunt definite explicit drept locuri suplimentare peste efectivul clasei.

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Cluj, accidentul s-a produs în jurul orei 20:00, iar șoferul autotrenului, un bărbat în vârstă de aproximativ 40 de ani, a fost preluat de un echipaj SMURD și a primit îngrijiri medicale la fața locului.

În urma evaluării medicale, bărbatul a fost transportat la spital pentru investigații și îngrijiri de specialitate, a relatat Stiri de Cluj.

La locul accidentului au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului 2 Cluj-Napoca, cu o autospecială cu modul de descarcerare, precum și un echipaj SMURD.

În timp ce războiul din Ucraina continuă, iar nevoia de personal pregătit pentru apărare rămâne o preocupare pentru autoritățile militare, un program menit să atragă tineri către instrucția militară este blocat între ministere, avize și schimbări politice.

Legea există din ianuarie 2026. Banii au fost prevăzuți. Planul de recrutare a fost stabilit. Lipsește însă hotărârea de guvern care ar trebui să transforme toate aceste lucruri într-un program funcțional.

Iar fiecare lună de întârziere înseamnă că obiectivul pentru care a fost creată legea rămâne, cel puțin deocamdată, doar pe hârtie.

Un program de patru luni care nu a început nici până în octombrie

Problema a fost recunoscută public pe 7 octombrie, în timpul exercițiului de mobilizare a rezerviștilor Mobex 2026, organizat în regiunea București-Ilfov.

Generalul-maior Mircea Gologan, locțiitorul pentru resurse al șefului Statului Major al Apărării, a explicat că Armata nu a putut da drumul programului de pregătire militară voluntară.

„Programul de soldați gradați voluntari în termen, și anume pregătirea de bază de patru luni de zile, în acest moment nu a putut fi inițiat datorită inabilității Guvernului de a adopta actele juridice subsecvente Legii 5 din 2026”, a declarat acesta.

Programul ar fi oferit tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani posibilitatea de a învăța noțiuni militare de bază, fără să fie obligați să urmeze o carieră în armată.

Pentru 2026, obiectivul stabilit era pregătirea a până la 3.500 de voluntari. La finalul celor patru luni, participanții ar fi urmat să primească o sumă echivalentă cu trei salarii medii brute, estimată la aproximativ 27.000 de lei.

Numai că, în lipsa normelor de aplicare, recrutarea și instruirea nu au putut începe.

Situația ridică și o problemă bugetară. Statul a prevăzut fonduri pentru program, dar întârzierea pune în pericol realizarea obiectivelor pentru care au fost alocate. În loc să formeze o nouă generație de rezerviști, Armata riscă să încheie anul fără niciun voluntar pregătit prin acest sistem.

Cum s-a blocat legea între ministere

Pentru ca programul să poată funcționa, Ministerul Apărării Naționale a trebuit să pregătească, împreună cu celelalte instituții implicate, o hotărâre de guvern care să detalieze modul de aplicare a legii.

Documentul a intrat într-un circuit de avizare care implică mai multe instituții, printre care Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază.

Fără încheierea procedurii, proiectul nu putea ajunge în forma necesară pentru adoptare.

Potrivit unor surse familiarizate cu traseul documentului, citate de Libertatea, proiectul ar fi rămas o perioadă îndelungată la Ministerul Afacerilor Interne. Ulterior, a revenit la Ministerul Apărării cu mențiunea „din lipsă decizie guvern”.

Libertatea a solicitat MAI explicații privind timpul necesar pentru avizarea documentului, însă nu primise un răspuns până la momentul redactării articolului.

Între timp, procedura a fost complicată de schimbările politice. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR.

Pentru un proiect deja întârziat, schimbarea Executivului a adăugat un nou obstacol. Există riscul ca documentul să fie nevoit să parcurgă din nou etape administrative, în loc să ajungă rapid la o decizie.

Predoiu susține că MAI a transmis observații, iar analiza continuă

Cătălin Predoiu, care a condus atât Ministerul Afacerilor Interne, cât și Ministerul Justiției, a oferit o explicație privind stadiul documentului.

Potrivit acestuia, MAI a transmis proiectul înapoi Ministerului Apărării pe 24 septembrie 2026, împreună cu observații și recomandări menite să faciliteze adoptarea sa.

Pe 8 octombrie, MApN a retrimis documentul către MAI și alte instituții, solicitând un acord asupra formei revizuite.

„Analiza acestei noi forme este în lucru, fiind realizată consultarea structurilor MAI vizate de reglementare, urmând ca răspunsul să fie comunicat cu celeritate”, a precizat Predoiu pentru sursa menționată anterior.

În ceea ce privește Ministerul Justiției, fostul ministru a afirmat că instituția avizase în august 2025 proiectul de modificare a Legii nr. 446/2006, care a devenit ulterior Legea nr. 5/2026. El a mai spus că nu a găsit înregistrat la minister un proiect de hotărâre de guvern referitor la normele de aplicare.

Declarațiile arată că există încă neclarități privind traseul administrativ al documentului și responsabilitatea pentru întârziere. Cert este că, la momentul declarațiilor, procedura nu era finalizată, iar programul de pregătire militară rămânea blocat.

Schimbarea miniștrilor poate întârzia din nou decizia

Pentru senatorul Silviu Coșa, președintele Comisiei pentru Apărare din Senat, schimbarea conducerii unei instituții nu ar trebui să ducă automat la reluarea avizării unui document care a primit deja aprobarea conducerii precedente.

În opinia sa, problema trebuie privită și într-un context mai larg. Pregătirea populației pentru apărare ar trebui corelată cu proiectul Legii apărării naționale, care nu fusese adoptat de Parlament la momentul declarațiilor sale.

„Apărarea civilă și pregătirea populației pentru apărare sunt subiecte care, din punctul meu de vedere, trebuie tratate la pachet cu ceea ce înseamnă Legea Apărării Naționale”, a declarat senatorul.

Propunerea este ca reglementările să fie discutate împreună, astfel încât pregătirea cetățenilor și organizarea apărării naționale să facă parte dintr-o abordare coerentă.

Deocamdată, însă, discuțiile politice și procedurile administrative nu au produs rezultatul imediat de care era nevoie: adoptarea normelor și începerea programului.

De ce contează pregătirea unei noi generații de rezerviști

În spatele acestei întârzieri se află o problemă pe care conducerea militară o semnalează de mai mulți ani: rezerva Armatei României trebuie întinerită și completată.

Vârsta medie a rezerviștilor este de aproape 50 de ani. Mulți dintre ei au făcut serviciul militar obligatoriu, înainte de suspendarea acestuia, sau au lucrat în instituțiile de apărare și ordine publică.

Potrivit estimărilor prezentate în articol, România ar avea nevoie de până la 150.000 de rezerviști, în condițiile în care efectivele disponibile sunt mult sub acest nivel.

În urmă cu aproape patru ani, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, vorbea despre necesitatea instruirii a cel puțin 10.000 de tineri, printr-un program de patru luni.

Scopul nu ar fi transformarea tuturor participanților în militari de carieră, ci dobândirea unor competențe elementare care pot deveni esențiale într-o situație de criză.

Tinerii ar învăța să folosească o armă, să se orienteze și să supraviețuiască în condiții dificile, să acorde primul ajutor și să se protejeze în cazul unor amenințări chimice sau biologice.

Ca exemplu, generalul a invocat Suedia, unde, potrivit declarațiilor sale, 40.000 de tineri au fost chestionați, iar 8.000 s-au înscris în programul de pregătire.

Pentru România, instruirea voluntară ar putea reprezenta o modalitate de a atrage oameni care vor să învețe deprinderi de bază, fără a renunța la studiile sau la locul lor de muncă pentru o carieră militară.

Dar un asemenea sistem nu poate funcționa doar prin intenții și prevederi legislative. Are nevoie de organizare, reguli clare și decizii luate la timp.

Patru ani de proceduri și amânări

Povestea legii începe în mai 2022, la câteva luni după invazia Rusiei în Ucraina, când Ministerul Apărării a inițiat procesul de actualizare a cadrului legislativ privind pregătirea populației pentru apărare, stabilit printr-o lege din 2006.

De atunci, proiectul a trecut prin ani de întârzieri și mai multe etape de avizare. Documentul pus în dezbatere publică în mai 2022 a ajuns la Ministerul Finanțelor pentru avizare abia la 15 ianuarie 2024.

Procesul legislativ s-a desfășurat într-o perioadă marcată de alegeri și schimbări politice. În 2025, Guvernul a trimis Parlamentului atât proiectul privind pregătirea populației pentru apărare, cât și proiectul Legii apărării naționale. Doar primul a fost adoptat.

Nici adoptarea lui nu a încheiat însă procedura. Intrarea în vigoare a legii a fost urmată de necesitatea unei hotărâri de guvern care să stabilească regulile concrete de funcționare a programului.

Această hotărâre nu fusese adoptată nici până în octombrie 2026.

Rezultatul este un paradox administrativ: România are o lege care permite pregătirea militară voluntară, și-a stabilit numărul de participanți și a prevăzut bani pentru program, dar nu a reușit să creeze toate condițiile necesare pentru ca acesta să înceapă.

Pentru cei 3.500 de tineri vizați în acest an, planul de pregătire nu s-a transformat în realitate. Pentru Armată, întârzierea înseamnă încă un an în care nu poate adăuga noi oameni instruiți la rezerva militară.

Iar într-un context regional în care pregătirea pentru apărare rămâne importantă, întrebarea nu mai este doar de ce durează atât adoptarea unei hotărâri de guvern, ci și cât timp își mai poate permite România să amâne măsuri pe care chiar instituțiile sale militare le consideră necesare

Schimbările îi vizează atât pe constructori și subcontractorii lor, cât și pe beneficiarii finanțărilor europene, care vor trebui să includă clauze explicite în contractele de achiziție pentru lucrările aferente proiectelor, a relatat Alba24.

Noua formulare este corelată cu Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.

Ce obligații vor avea constructorii

Potrivit modificării aduse articolului 7 alineatul (42) din modelul contractului de finanțare, beneficiarii fondurilor europene trebuie să se asigure că firmele contractate și subcontractorii acestora respectă două cerințe esențiale.

În primul rând, aceștia trebuie să organizeze și să actualizeze documentația aferentă execuției lucrărilor, care face parte din cartea tehnică a construcției. În al doilea rând, au obligația de a pune la dispoziția beneficiarului toate documentele și informațiile necesare pentru verificarea modului în care este îndeplinit contractul de achiziție.

Aceste responsabilități trebuie introduse în mod explicit în contractele de achiziție care privesc activitatea de bază a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Practic, documentele tehnice nu vor trebui doar întocmite, ci și păstrate în ordine și actualizate pe parcursul lucrărilor. Astfel, beneficiarul va putea verifica mai ușor dacă investiția este realizată cu respectarea obligațiilor asumate prin contract.

De ce este importantă cartea tehnică a construcției

Cartea tehnică a construcției cuprinde documentele și informațiile referitoare la proiectarea, execuția, recepția și exploatarea unei clădiri sau a unei lucrări de infrastructură.

Aceasta oferă o imagine asupra modului în care a fost realizată investiția și conține informații necesare pentru întreținerea, repararea sau eventualele modificări ulterioare ale construcției.

În cazul proiectelor finanțate din fonduri europene, documentația are și un rol important în verificarea respectării contractelor și a condițiilor de finanțare. Existența unor documente complete și actualizate le permite beneficiarilor să urmărească mai eficient modul de executare a lucrărilor.

Noile prevederi fac trimitere la articolele 529 și 530 din Legea nr. 169/2026, care reglementează documentația aferentă cărții tehnice a construcției.

Beneficiarii fondurilor europene trebuie să actualizeze contractele de achiziție

Responsabilitatea introducerii noilor clauze nu revine exclusiv constructorilor. Beneficiarii finanțărilor europene trebuie să se asigure că obligațiile privind documentația tehnică și furnizarea informațiilor necesare verificărilor sunt prevăzute în contractele încheiate cu firmele de construcții.

Măsura este relevantă pentru primării, consilii județene, instituții publice și alte entități care derulează investiții în construcții cu sprijinul fondurilor europene.

Pentru constructori și subcontractori, schimbarea înseamnă că responsabilitățile privind evidența documentelor tehnice și accesul beneficiarului la informațiile despre execuția lucrărilor vor fi stabilite clar prin contract.

Autoritățile au la dispoziție 15 zile pentru actualizarea procedurilor

Ordinul prevede și un termen pentru autoritățile implicate în gestionarea finanțărilor europene. Autoritățile de management și organismele intermediare vor trebui să își actualizeze documentele și procedurile interne în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordinului.

Măsura se aplică programelor din perioada 2021–2027 cofinanțate din următoarele fonduri europene:

• Fondul european de dezvoltare regională (FEDR);
• Fondul de coeziune;
• Fondul social european Plus (FSE+);
• Fondul pentru o tranziție justă (FTJ).

Sunt vizate programele care contribuie la obiectivul european privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică.

Ce urmărește noua reglementare

Modificarea are ca scop alinierea contractelor de finanțare europeană la prevederile Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și clarificarea responsabilităților celor implicați în realizarea investițiilor.

Prin introducerea unor obligații contractuale explicite, beneficiarii vor avea acces la documentele și informațiile necesare pentru a verifica executarea lucrărilor, iar constructorii vor cunoaște mai clar cerințele pe care trebuie să le respecte în privința documentației tehnice.

Ordinul modifică modelul contractului de finanțare aprobat prin Ordinul MIPE nr. 2.041/2023, emis în aplicarea OUG nr. 23/2023 privind simplificarea și digitalizarea gestionării fondurilor europene.