O greșeală asumată

Hadrian Borcea a fost oprit de polițiști la un filtru organizat în dimineața de 26 octombrie 2025, cu puțin după ora 8:00, pe Strada Făcliei, din Oradea. Verificarea cu aparatul etilotest a confirmat că medicul avea o alcoolemie peste limita legală – 0,66 la mie, motiv pentru care i-au fost recoltate probe biologice. Analiza acestora a confirmat că Borcea avea 1,88 mg/l alcool pur în sânge la prima probă, respectiv de 1,61 1,61 mg/l alcool pur în sânge – la cea de-a doua probă.

Într-o declarație acordată Bihon în luna aprilie a acestui an, când dosarul a fost trimis în judecată, medicul Hadrian Borcea a recunoscut că înainte cu o seară a lucrat la un document important, după care s-a uitat la un film, în timpul căruia a băut trei beri a câte 0,33 litri.

„A fost o descătușare după ce am lucrat la acel document. Am uitat efectiv că dimineață trebuie să merg la aeroport. De 30 de ani conduc și nu mi s-a întâmplat așa ceva. Am greșit și îmi pare foarte rău”, a precizat șeful UPU-SMURD Bihor, care a luat în calcul demisia după această întâmplare.

Anunțul său a produs un val de susținere în mediul online. „Nimeni nu este perfect, iar un moment nefericit nu ar trebui să șteargă o viață întreagă de muncă, implicare și sacrificiu”, a fost unul dintre comentarii, în timp ce altă persoană a precizat că „nu aș dori să văd ca un om cu atâta experiență să ajungă să recurgă la gestul de a-și da demisia dintr-o funcție în care a demonstrat profesionalism de-a lungul timpului”.

Nu au lipsit nici reacțiile critice. „Ai greșit, plătești! Cu cei cu alcool si droguri la volan nu trebuie legea să fie indulgentă”, a considerat un orădean.

Argumentele Judecătoriei Oradea

În fața instanței, medicul Hadrian Borcea a menționat că, în momentul în care a s-a urcat la volanul autoturismului, nu se simțea sub influența berilor pe care le-a consumat cu o seară înainte. A mărturisit că în caz contrar ar fi luat un taxi până la aeroport și a cerut să fie judecat în baza procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției.

Completul de judecată a apreciat că fapta de care a fost acuzat medicul prezintă o gravitate redusă, prin faptul că Hadrian Borcea a condus pe un drum cu trafic redus, pe o distanță scurtă, fără a fi implicat în vreun incident rutier.

Judecătoria Oradea a catalogat situația drept o greşeală a medicului, „care însă nu este echitabil să afecteze o activitate profesională prin care şi-a adus un aport major pentru binele comunităţii din care face parte, pentru salvarea vieţii unor oameni aflaţi în situaţii critice şi care nu justifică încheierea în mod negativ a unei asemenea cariere”.

Sentința instanței de fond, de aplicare a unui avertisment, a fost atacată de Parchetul Oradea, care a considerat că renunțarea la aplicarea pedepsei este „prea blândă raportat la gravitatea faptei”, catalogată drept medie spre ridicată. Drept urmare, procurorii au cerut aplicarea unei pedepse cu suspendare, solicitare respinsă la jumătatea lunii septembrie de Curtea de Apel Oradea.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ORADEA, titular al proiectului ”Construire pasaj subteran pentru pietoni și bicicliști – pe bulevardul General Gheorghe Magheru, zona străzii Gheorghe Doja, municipiul Oradea”, anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către Agenția Națională Pentru Mediu și Arii Protejate: nu se supune evaluării impactului asupra mediului, nu se supune evaluării adecvate și nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de evaluare adecvată, pentru proiectul ”Construire pasaj subteran pentru pietoni și bicicliști – pe bulevardul General Gheorghe Magheru, zona străzii Gheorghe Doja, municipiul Oradea”, propus a fi amplasat în în intravilanul municipiului Oradea, Bulevardul General Gheorghe Magheru, judeţul Bihor.

Nu se derulează procedura privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, pentru proiectul în cauză.

1. Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului din municipiul Oradea, B-dul Dacia, nr. 25/A, în zilele de luni – vineri, între orele 9 – 14, precum şi la următoarea adresă de internet: https://anmap.gov.ro.

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicării anunţului pe pagina de internet a autorităţii competente pentru protecţia mediului.

2. Publicul interesat poate depune propuneri în ceea ce priveşte conţinutul raportului privind impactul asupra mediului la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului, în termen de 10 zile de la data publicării anunţului pe pagina de internet a autorităţii competente pentru protecţia mediului.

Advertorial: CH 28850

Rezultatul a fost obținut în urma activităților de control și asanare a bolii, desfășurate în paralel cu măsurile de supraveghere a teritoriului și de prevenire a introducerii virusului.

În urma acestor intervenții, județul Bihor nu mai înregistrează niciun focar activ de pestă porcină africană la porcii domestici. Totodată, autoritățile sanitar-veterinare au ridicat restricțiile impuse în toate localitățile județului.

Chiar dacă situația epidemiologică s-a îmbunătățit în ceea ce privește porcii domestici, supravegherea sanitar-veterinară rămâne importantă pentru prevenirea reapariției bolii și limitarea răspândirii virusului.

Pesta porcină africană continuă să evolueze la mistreți

În cazul porcilor mistreți, situația epidemiologică din județ nu a înregistrat modificări. Potrivit DSVSA Bihor, nu au fost depistate cazuri noi de îmbolnăvire, iar virusul continuă să evolueze în 27 de fonduri de vânătoare.

Prezența bolii în mediul sălbatic impune menținerea măsurilor de supraveghere și prevenție, pentru a reduce riscul transmiterii virusului către porcii domestici.

DSVSA Bihor precizează că pesta porcină africană nu afectează sănătatea oamenilor și nu există risc de îmbolnăvire pentru populație. Boala are însă consecințe economice importante, în special pentru crescătorii de porci și pentru sectorul creșterii animalelor.

Reprezentanții instituției solicită în continuare sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea măsurilor stabilite de autorități, având în vedere gravitatea bolii și pierderile economice pe care le poate provoca.

„Nemulțumirea mea este din cauza restanțelor financiare care se tot adună. Au fost și sezonul trecut, dar este o situație care se perpetuează și nu este în regulă. Așa este greu să lucrezi la seniori. Chiar și în aceste condiții jucătorii merită apreciați pentru rezultatele obținute până acum. Sper să se găsească o rezolvare”, ne-a declarat antrenorul Gheorghe Ghiț.

Crișul va fi pregătită în continuare de Cristian Oros și Sebastian Achim, acesta din urmă fiind pe banca tehnică vineri, 16 octombrie, când Crișul a câștigat la Dej cu 2-1.
După 9 etape, Crișul Sântandrei ocupă locul 3 cu 16 puncte, la egalitate cu locul 2 ocupat de Sănătatea Cluj, și la 4 puncte în urma liderului Minaur Baia Mare.
Sâmbătă, de la ora 15:00, Crișul Sântandrei va juca pe teren propriu cu Viitorul Cluj în etapa a 10-a din Liga 3, Seria 8.

Primele sesizări au apărut în jurul orei 09:00, pe platforma Downdetector, unde utilizatorii pot raporta problemele întâmpinate la accesarea serviciilor online. Dificultățile nu s-au limitat la România, fiind semnalate și în Marea Britanie, Irlanda, Germania și alte state.

Pentru unii utilizatori, problemele încep chiar de la deschiderea aplicației. Aceștia primesc un mesaj de eroare și nu pot ajunge la conturile lor. Alți clienți reușesc să se conecteze, dar constată că anumite funcții nu sunt disponibile.

Printre dificultățile raportate se numără imposibilitatea efectuării transferurilor, problemele la schimburile valutare și refuzarea unor plăți cu cardul în magazine. Au fost semnalate inclusiv situații în care clienții nu au putut retrage numerar de la bancomate.

Nu toți utilizatorii sunt afectați în același mod. În timp ce unele persoane reclamă că nu pot folosi aproape deloc aplicația, altele spun că întâmpină probleme doar la anumite operațiuni.

Reacția companiei: echipa tehnică încearcă să restabilească serviciile

Revolut a recunoscut incidentul printr-un mesaj publicat pe contul oficial de asistență de pe platforma X. Compania a precizat că întreruperea afectează mai multe funcționalități, ceea ce poate face ca unele servicii să devină temporar inaccesibile.

Reprezentanții platformei au transmis că echipa tehnică lucrează pentru restabilirea funcționării normale și și-au cerut scuze pentru inconvenientele provocate clienților.

Până la momentul publicării informațiilor disponibile, compania nu anunțase o cauză tehnică precisă a incidentului și nici un termen cert pentru remedierea completă a problemelor.

Incidentul afectează o platformă financiară utilizată de milioane de români pentru plăți în magazine și online, transferuri de bani, schimburi valutare și administrarea cheltuielilor curente.

Revolut a depășit pragul de cinci milioane de clienți persoane fizice în România la sfârșitul lunii septembrie 2026, potrivit informațiilor publicate recent despre evoluția companiei pe piața locală.

În acest context, indisponibilitatea unor funcții poate crea dificultăți inclusiv pentru persoanele care folosesc aplicația pentru plățile de zi cu zi sau pentru transferurile urgente.

Ce pot face utilizatorii afectați

Clienții care întâmpină probleme ar trebui să verifice starea serviciilor Revolut și să urmărească anunțurile oficiale ale companiei. În cazul unei plăți sau al unui transfer pentru care nu apare o confirmare clară, este recomandat să verifice istoricul tranzacțiilor înainte de a încerca din nou, pentru a evita efectuarea accidentală a aceleiași operațiuni de două ori.

Pentru plățile urgente, o alternativă poate fi folosirea unui alt card bancar sau a unei alte metode de plată, dacă este disponibilă.

De asemenea, utilizatorii trebuie să fie precauți în privința mesajelor sau apelurilor suspecte care profită de incident. Parolele, codurile de autentificare și datele complete ale cardului nu trebuie comunicate altor persoane.

Până la restabilirea completă a serviciilor, amploarea exactă a incidentului și numărul clienților afectați din România rămân neprecizate.

Și pneumoniile au continuat să se înmulțească, după creșterea de aproape 26% raportată în săptămâna anterioară. Între 12 și 18 octombrie au fost înregistrate 1.319 cazuri, față de 1.115 în perioada 5–11 octombrie. Diferența este de 204 cazuri, respectiv o creștere de 18,3%.

Cu toate acestea, numărul pacienților internați pentru pneumonie a scăzut ușor, de la 111 la 108. Astfel, deși numărul îmbolnăvirilor raportate a crescut, totalul internărilor pentru infecții respiratorii superioare și pneumonii a rămas la 154 în ambele săptămâni.

În ultima perioadă de raportare au apărut și patru cazuri de gripă diagnosticate clinic, după ce în săptămâna precedentă nu fusese înregistrat niciunul. Pacienții nu au necesitat însă internare.

În paralel, campania de vaccinare antigripală continuă. Numărul dozelor administrate în Bihor de la începutul sezonului a ajuns la 9.922, față de 7.451 la raportarea precedentă, ceea ce reprezintă o creștere cu 2.471 de doze.

Numărul medicilor care au transmis raportări către DSP Bihor a crescut de la 244 la 261.

Compania din Oradea pune la dispoziție opt locuri de muncă, pentru patru categorii de posturi, adresate candidaților cu studii medii și experiență în domeniul industrial.

Târgul de locuri de muncă este organizat de Inform Media Press, editorul publicațiilor Jurnal Bihorean și Bihon.ro, și va avea loc vineri, 23 octombrie, între orele 10:00 și 17:00, în Sala de Evenimente ERA Shopping Park din Oradea.

Înființată în 1992, Olimp Impex este o companie cu sediul în Oradea, specializată în fabricarea și comercializarea produselor metalurgice. Activitatea sa principală constă în fabricarea produselor metalice obținute prin deformare plastică, destinate în special sectorului construcțiilor și industriei.

Portofoliul companiei include sisteme de învelitori metalice, accesorii pentru acoperișuri, jgheaburi și burlane, tablă cutată zincată și prevopsită, profile metalice, țevi și oțeluri. În paralel, societatea distribuie o gamă diversificată de produse metalurgice provenite de la producători din România și din alte țări europene.

De-a lungul activității sale, compania a investit în utilaje și facilități moderne de producție, spații de depozitare și dezvoltarea competențelor angajaților. În prezent, rețeaua comercială cuprinde șase puncte de lucru, susținute de spații de producție și depozitare, platforme exterioare și un parc logistic propriu.

Olimp Impex oferă și servicii de prelucrare a metalelor, printre care debitarea cu jet de apă, îndoirea tablelor, roluirea țevilor, perforarea tablei și debitarea produselor metalurgice la dimensiunile solicitate de clienți.

Ce posturi sunt libere la Olimp Impex

Pentru persoanele interesate să lucreze în domeniul industrial, Olimp Impex anunță opt posturi disponibile, câte două pentru fiecare dintre următoarele ocupații: operator utilaj laser, stivuitorist, lăcătuș-montator de confecții metalice mecanic și sudor.

Pentru toate cele patru categorii de posturi sunt necesare studii medii. În cazul operatorilor de utilaj laser, candidații trebuie să aibă minimum șase luni de experiență în operarea utilajelor CNC. Pentru postul de stivuitorist este obligatoriu atestatul ISCIR.

Compania caută și doi lăcătuși-montatori de confecții metalice mecanic, respectiv doi sudori. Pentru ambele ocupații sunt solicitate experiență în domeniu, cunoștințe privind utilizarea instrumentelor de măsurare și capacitatea de a lucra cu desene tehnice.

În ceea ce privește beneficiile, compania oferă bonuri de masă pentru toate posturile anunțate.

Persoanele interesate vor putea afla mai multe detalii despre oportunitățile de angajare și cerințele fiecărui post în cadrul întâlnirii cu reprezentanții companiei, la Oradea Job Expo.

Oradea Job Expo reunește angajatori din mai multe domenii

Evenimentul își propune să faciliteze contactul direct dintre angajatori și candidați, oferind posibilitatea unor discuții despre cerințele pieței muncii, condițiile de angajare și perspectivele profesionale. Târgul se adresează atât persoanelor care își caută primul loc de muncă, cât și celor care vor să își schimbe angajatorul sau să exploreze noi oportunități de carieră.

Până în prezent, și-au confirmat participarea următoarele: Stihl, Jost Oradea, Purem Oradea, Allengra, Școala Postliceală „Henri Coandă” Oradea, Connect Group România, Celestica, H.Essers, Salesianer, Inova Internațional, Schmitz

Cargobull, H&T NPE East Europe SRL, Olimp Impex și Plastor.

Oradea Job Expo va avea loc vineri, 23 octombrie, între orele 10:00 și 17:00, în Sala de Evenimente ERA Shopping Park din Oradea. Participarea le va permite candidaților să compare ofertele disponibile și să discute direct cu reprezentanții angajatorilor despre posibilitățile de angajare.

Sprijinul se acordă în baza Legii nr. 203/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 865/2026, act normativ care modifică prevederile Legii nr. 175/2026 și extinde categoria celor care pot beneficia de ajutor.

Cuantumul sprijinului diferă în funcție de destinația locurilor de cazare din exploatație. Astfel, pentru porcii grași, ajutorul de stat este de 11,9 euro pentru fiecare loc de cazare, în timp ce pentru animalele de reproducție – scroafe și scrofițe – suma ajunge la 13,7 euro pentru fiecare loc de cazare.

Există însă și un plafon maxim: valoarea totală a ajutorului acordat unui beneficiar nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 de euro.

Prin urmare, suma efectivă pe care o poate primi fiecare solicitant depinde de categoria animalelor și de numărul locurilor de cazare eligibile, cu respectarea limitei maxime prevăzute de lege.

Una dintre modificările legislative vizează extinderea categoriei beneficiarilor eligibili. Prin Legea nr. 203/2026 au fost incluse și persoanele juridice constituite în temeiul Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Modificarea lărgește cadrul legal de accesare a schemei, însă solicitanții trebuie să îndeplinească toate condițiile de eligibilitate aplicabile pentru a putea beneficia de finanțare.

Cererile pentru acordarea ajutorului de stat trebuie însoțite de documentele justificative și depuse sau transmise către centrele județene ale APIA, respectiv către Centrul Municipiului București.

APIA le recomandă crescătorilor interesați să verifice din timp condițiile de eligibilitate și să se asigure că dosarele conțin toate documentele necesare.

Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 30 octombrie 2026. Cei care intenționează să acceseze sprijinul trebuie să respecte această dată și să se asigure că documentația este completă.

Premiul a fost acordat în contextul investițiilor în infrastructura medicală, al modernizării dotărilor și al dezvoltării serviciilor pentru pacienți, potrivit unui comunicat transmis de Primăria Oradea, în subordinea căreia funcționează spitalul.

Unitatea medicală, cea mai mare din județul Bihor, dispune de 1.865 de paturi și avea, la sfârșitul anului 2025, peste 4.500 de angajați. Conform raportului anual de activitate, anul trecut au fost externați 73.833 de pacienți, iar în ambulatoriu au fost acordate aproape 235.000 de consultații.

Printre investițiile realizate în ultimii ani se numără construirea noului ambulatoriu integrat, modernizarea blocurilor operatorii și introducerea chirurgiei robotice. În 2025 au fost finalizate și proiecte de modernizare a laboratoarelor de anatomie patologică și microbiologie, precum și un proiect de digitalizare în valoare de aproximativ 5,86 milioane de lei.

Spitalul derulează în continuare proiecte pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire paliativă, tratarea pacienților cu accidente vasculare cerebrale, modernizarea cardiologiei și îmbunătățirea capacității de tratare a politraumatismelor.

Gala Elitelor Medicale, ajunsă la a opta ediție, s-a desfășurat vineri, 16 octombrie, la Cluj-Napoca.

Alături de Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor au mai fost premiate Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, tot pentru excelență în management, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș și spitalele județene din Alba Iulia și Bistrița, pentru dezvoltare și investiții, Spitalul Județean din Târgu Mureș, pentru performanță medicală, Institutul Clinic Fundeni din București, pentru digitalizare și inovație, și Spitalul din Buhuși, pentru impactul în comunitate.

Evenimentul a avut loc în cadrul celei de-a cincea ediții a Forumului Serviciilor și Tehnologiilor Medicale, dedicat managementului spitalicesc și colaborării dintre unitățile sanitare și autoritățile publice.

Conceptul, denumit „decalajul Azazel”, pornește de la o întrebare esențială pentru viitorul economiei: ce se întâmplă atunci când tehnologia avansează mai repede decât capacitatea oamenilor de a o utiliza în siguranță și responsabil?

Badea explică această diferență printr-o analogie cu povestea lui Azazel din Cartea lui Enoh. În relatarea invocată de oficialul BNR, acesta le transmite oamenilor cunoștințe și instrumente noi, dar odată cu ele apare și problema modului în care vor fi folosite. Dincolo de dimensiunea mitologică, analogia ilustrează provocarea actuală a inteligenței artificiale: dezvoltarea unor instrumente tot mai puternice nu garantează și capacitatea de a le controla consecințele.

Tehnologia avansează mai repede decât regulile

Prin „decalajul Azazel”, Leonardo Badea definește diferența dintre viteza cu care o societate dobândește noi capacități tehnologice și viteza cu care își dezvoltă competențele, normele, instituțiile și mecanismele de responsabilitate necesare pentru utilizarea acestora.

Cu cât diferența este mai mare, cu atât crește riscul ca noile tehnologii să genereze efecte pe care societatea nu este suficient de pregătită să le prevină sau să le gestioneze. În cazul inteligenței artificiale, aceste vulnerabilități pot viza inclusiv infrastructurile critice și stabilitatea economică.

„Tehnologia poate avansa mai repede decât capacitatea societății de a învăța să o controleze”, este una dintre concluziile centrale ale analizei.

Problema nu este, așadar, doar cât de repede sunt dezvoltate și adoptate sistemele de inteligență artificială, ci și cât de repede se adaptează instituțiile, companiile și regulile care trebuie să le încadreze utilizarea. În acest sens, Badea consideră că investițiile în guvernanță, competențe și cultura organizațională trebuie să însoțească dezvoltarea tehnologică, nu să apară abia după ce riscurile se materializează.

Un pas important în această direcție este Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act), adoptat în 2024. Cadrul legislativ european urmărește să stabilească obligații proporționale cu riscurile sistemelor de inteligență artificială și să protejeze drepturile fundamentale, transparența și siguranța utilizatorilor.

Totuși, existența unor reguli nu rezolvă automat problema. Capacitatea de aplicare a acestora, supravegherea umană și responsabilitatea celor care dezvoltă și utilizează tehnologia rămân esențiale.

Mai multă productivitate nu înseamnă automat mai multă bunăstare

Dincolo de riscurile tehnologice, analiza prim-viceguvernatorului BNR pune în discuție și efectele economice și sociale ale inteligenței artificiale.

Creșterea productivității este unul dintre principalele argumente în favoarea adoptării acestei tehnologii. Automatizarea unor activități și eficientizarea proceselor ar putea susține dezvoltarea economică, însă rezultatele nu se traduc automat în venituri mai mari sau într-o calitate mai bună a vieții.

Unul dintre criteriile importante este măsura în care câștigurile de productivitate se transformă în beneficii concrete pentru populație, inclusiv prin reducerea timpului necesar muncii și creșterea timpului disponibil pentru activități personale.

„Productivitatea, în esență, trebuie să conducă la creșterea veniturilor și la satisfacerea nevoilor materiale, dar în același timp trebuie să conducă la reducerea timpului necesar muncii și implicit la creșterea timpului dedicat pentru îmbunătățirea calității vieții”, subliniază Leonardo Badea.

Transformarea tehnologică presupune însă și costuri. Dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială necesită investiții semnificative, finanțate de pe piețele de capital sau prin intermediul sistemului bancar. În plus, adaptarea organizațiilor și formarea competențelor necesare utilizării noilor instrumente implică timp și resurse.

Prin urmare, întrebarea relevantă nu este doar cât de mult poate crește economia datorită inteligenței artificiale, ci și cum sunt distribuite beneficiile acestei creșteri și în ce măsură ele îmbunătățesc nivelul de trai.

Poate inteligența artificială să facă datoria publică mai sustenabilă?

Un alt aspect analizat de Leonardo Badea este legătura dintre dezvoltarea inteligenței artificiale și sustenabilitatea datoriei publice.

În opinia sa, investițiile în aceste tehnologii ar putea determina, într-o primă etapă, o creștere a datoriei publice, dar ar putea contribui ulterior la consolidarea capacității productive a economiei. Dacă investițiile generează câștiguri consistente de productivitate și o creștere economică suficientă, acestea ar putea susține veniturile fiscale și ar putea îmbunătăți raportul dintre datorie și PIB.

Această perspectivă presupune însă ca banii împrumutați să finanțeze proiecte viabile, capabile să producă beneficii economice pe termen lung. O creștere a cheltuielilor publice pentru tehnologie nu garantează, prin ea însăși, rezultate pozitive.

Badea avertizează că finanțarea unor proiecte insuficient fundamentate poate genera vulnerabilități financiare importante. De aceea, evaluarea investițiilor trebuie să urmărească nu doar volumul resurselor alocate, ci și sporul de productivitate pe care acestea îl pot produce.

Într-o economie mondială caracterizată de niveluri ridicate ale îndatorării, dezvoltarea capacității productive ar putea reprezenta o alternativă la ajustările bazate exclusiv pe austeritate. Efectul depinde însă de eficiența investițiilor, de costurile finanțării și de ritmul în care creșterea economică se reflectă în veniturile bugetare.

Ce arată simulările economice

Pentru a ilustra implicațiile conceptului, analiza include un exercițiu de simulare inspirat din modelul de creștere economică Solow. Acesta urmărește evoluția economiei în trei scenarii: unul de bază, unul în care investițiile în inteligență artificială devin mai eficiente fără investiții suplimentare în guvernanță și un al treilea în care accelerarea tehnologică este însoțită de investiții mai mari în capacitatea organizațională.

În scenariul accelerării AI, eficiența investițiilor tehnologice crește cu 80% începând cu a șasea perioadă analizată, fără o majorare simultană a resurselor alocate guvernanței. În scenariul dezvoltării complementare, impulsul tehnologic este însoțit de creșterea ponderii investițiilor în capital organizațional de la 4% la 10% din producție.

Simularea evidențiază că dezvoltarea accelerată a capitalului tehnologic, fără consolidarea capacităților organizaționale, poate accentua dezechilibrul dintre posibilitățile oferite de tehnologie și capacitatea de a gestiona riscurile asociate. În schimb, investițiile complementare în guvernanță pot contribui la limitarea acestui decalaj.

Rezultatele trebuie interpretate în limitele modelului teoretic utilizat. Exercițiul ilustrează un mecanism economic posibil, dar nu stabilește empiric un nivel optim al decalajului Azazel și nici nu oferă o predicție certă privind efectele viitoare ale inteligenței artificiale.

Controlul riscurilor, o condiție pentru dezvoltarea AI

În final, Leonardo Badea insistă asupra necesității consolidării culturii organizaționale în companiile care dezvoltă inteligență artificială. El atrage atenția asupra riscurilor de securitate asociate unor sisteme capabile să identifice vulnerabilități și să acționeze asupra infrastructurilor informatice.

În opinia sa, experiența altor domenii tehnologice, precum industria aeronautică și energia nucleară, arată că dezvoltarea unor tehnologii revoluționare poate fi însoțită de mecanisme de control și de reguli menite să limiteze riscurile.

Provocarea actuală este ca aceste mecanisme să se dezvolte într-un ritm comparabil cu cel al tehnologiei. În lipsa unei adaptări suficiente, câștigurile potențiale de productivitate ar putea fi însoțite de incidente tehnologice, pierderi economice și vulnerabilități financiare.

Mesajul central al analizei este că inteligența artificială nu trebuie evaluată exclusiv prin prisma performanțelor tehnice sau a investițiilor pe care le atrage. Capacitatea societății de a o guverna, de a-i limita efectele negative și de a transforma câștigurile de eficiență în bunăstare va conta la fel de mult ca ritmul inovării.

Așa cum sugerează conceptul „decalajului Azazel”, miza nu este doar cât de departe poate ajunge tehnologia, ci și dacă societatea este pregătită să gestioneze consecințele acestui progres.