Senatul a consemnat, în ședința de luni, 5 octombrie, adoptarea tacită a proiectului, după expirarea, la 3 octombrie 2026, a termenului constituțional pentru dezbatere și adoptare.

Cine ar urma să beneficieze de plata mai rapidă

Propunerea îi vizează pe angajații instituțiilor și autorităților publice care au de încasat drepturi de natură salarială stabilite prin hotărâri judecătorești executorii și care îndeplinesc condițiile de pensionare. În aceeași categorie sunt incluse și persoanele care s-au pensionat deja și se află într-o situație similară.

În cazul salariaților care îndeplinesc condițiile pentru pensionare, proiectul prevede achitarea integrală a sumelor restante înainte de depunerea dosarului de pensionare la casa teritorială de pensii. Pentru persoanele deja pensionate, plata ar urma să fie făcută integral în cel mult șase luni de la pronunțarea hotărârii definitive prin care le-au fost acordate drepturile salariale.

În prezent, Legea nr. 141/2025 stabilește un mecanism diferit. Articolul XXIII prevede eșalonarea pe o perioadă de cinci ani a sumelor rezultate din hotărâri judecătorești devenite executorii între 1 ianuarie și 31 decembrie 2026, atunci când acestea privesc drepturi salariale acordate personalului din instituțiile și autoritățile publice.

Guvernul arată, în punctul de vedere transmis Parlamentului, că actualul cadru legislativ presupune atât plata eșalonată pe cinci ani, cât și suspendarea executării silite pe durata acestei perioade. Prin noua inițiativă ar fi creată o excepție de la această regulă pentru angajații care se apropie de pensionare și pentru cei care sunt deja pensionați.

De ce a fost propusă modificarea și ce obiecții are Guvernul

Inițiatorii susțin că eșalonarea plăților poate produce efecte suplimentare pentru salariații aflați aproape de momentul pensionării. Potrivit expunerii de motive, întârzierea plății drepturilor salariale poate avea consecințe asupra stabilirii drepturilor de pensie. Din acest motiv, inițiatorii consideră că persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare se află într-o situație distinctă față de ceilalți beneficiari ai unor hotărâri judecătorești.

Proiectul propune, în consecință, achitarea integrală a restanțelor până la depunerea dosarului de pensionare, iar pentru persoanele deja pensionate, efectuarea plății în termen de maximum șase luni. Pentru celelalte categorii ar urma să rămână valabil mecanismul general de eșalonare.

Guvernul nu susține însă inițiativa și a transmis Senatului, în luna august, un punct de vedere negativ. Executivul a invocat atât probleme de constituționalitate și de redactare, cât și posibile efecte asupra bugetului.

Potrivit Guvernului, aplicarea unui regim diferit exclusiv persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare sau sunt deja pensionate ar putea ridica probleme din perspectiva principiului egalității în drepturi, în condițiile în care ceilalți beneficiari ai hotărârilor judecătorești ar continua să primească sumele în tranșe.

Executivul critică și formularea „personalul care îndeplinește condițiile de pensionare”, apreciind că textul nu precizează suficient de clar la ce condiții se referă și că acest lucru ar putea conduce la interpretări diferite.

Totodată, Guvernul arată că proiectul nu stabilește cu suficientă precizie momentul în care apare obligația angajatorului de a efectua plata și nici modalitatea prin care salariatul trebuie să demonstreze că urmează să depună dosarul de pensionare. O altă obiecție vizează impactul financiar. Guvernul susține că proiectul ar genera cheltuieli suplimentare fără să indice sursele necesare pentru acoperirea lor și apreciază că măsura ar putea afecta negativ bugetul general consolidat.

Din aceste motive, Executivul a concluzionat că nu susține adoptarea inițiativei. Proiectul a primit, în schimb, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, a Consiliului Economic și Social și a Comisiei pentru muncă a Senatului.

Proiectul trebuie să treacă și de Camera Deputaților

Adoptarea tacită de către Senat nu înseamnă că modificarea a intrat în vigoare. Senatul a fost prima Cameră sesizată, iar inițiativa urmează să intre în procedura parlamentară la Camera Deputaților.

Forma finală poate fi modificată, adoptată sau respinsă în etapa următoare.

Până la eventuala adoptare și intrare în vigoare a noilor prevederi, rămâne aplicabil mecanismul actual de plată eșalonată a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești executorii.

Cine poate beneficia de sprijin

Indemnizația este reglementată de articolul 129 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și se adresează tinerilor care au beneficiat, anterior, de o măsură de protecție specială.

Astfel, simpla condiție de vârstă nu este suficientă. Pentru acordarea sprijinului, persoana trebuie să fi avut o măsură de protecție specială stabilită în condițiile legii și să îndeplinească în continuare celelalte criterii prevăzute de legislație.

Indemnizația este destinată perioadei de tranziție de la sistemul de protecție către o viață independentă.

O condiție esențială este ca tânărul să urmeze o formă de învățământ recunoscută de lege sau să aibă un loc de muncă. Nu este necesar ca ambele condiții să fie îndeplinite în același timp. Este suficient ca beneficiarul să se afle în una dintre cele două situații, cu respectarea celorlalte prevederi legale.

În învățământul preuniversitar sunt prevăzute, printre altele, forme de organizare de zi, seral și cu frecvență redusă. În învățământul superior există programe cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță, în condițiile stabilite pentru fiecare program de studii.

Tinerii care au capacitate deplină de exercițiu pot alege, în condițiile legii, între continuarea măsurii de protecție specială și încetarea acesteia, urmată de acordarea indemnizației lunare.

Opțiunea trebuie exprimată în scris și poate fi făcută o singură dată, indiferent de momentul în care persoana a ieșit din sistemul de protecție socială.

Înainte de luarea unei decizii, reprezentanții DGASPC au obligația de a informa și consilia tânărul cu privire la consecințele ieșirii din sistem, precum și asupra drepturilor și responsabilităților pe care le va avea ulterior.

Cât valorează indemnizația în 2026

Cuantumul indemnizației este calculat în funcție de Indicatorul Social de Referință (ISR). Potrivit prevederilor legale, valoarea sprijinului este de 4,8 ISR.

În 2026, valoarea ISR este de 660 de lei, ceea ce înseamnă un calcul de 660 de lei × 4,8, respectiv 3.168 de lei. După rotunjire, indemnizația acordată beneficiarilor ajunge la 3.170 de lei pe lună, potrivit informațiilor prezentate de ANPIS Dolj.

Sumele sunt asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, iar plata este efectuată prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv prin agenția competentă din București.

Ce obligații au beneficiarii pentru a primi în continuare banii

Plata indemnizației nu este garantată automat până la împlinirea vârstei de 26 de ani. Beneficiarii trebuie să confirme periodic faptul că situația în baza căreia le-a fost acordat sprijinul se menține.

Tinerii care lucrează trebuie să transmită o adeverință eliberată de angajator o dată la trei luni. În cazul celor care urmează o formă de învățământ, documentul emis de unitatea de învățământ trebuie depus o dată la șase luni.

Termenele se calculează începând de la data la care a fost stabilit dreptul la indemnizație.

Netransmiterea documentelor justificative poate duce la suspendarea plății începând cu luna următoare. Drepturile pot fi reluate ulterior, după prezentarea adeverințelor necesare și cu respectarea condițiilor și termenelor prevăzute de procedură.

Prin urmare, indemnizația nu este un venit acordat necondiționat până la vârsta de 26 de ani. Beneficiarii trebuie să demonstreze periodic că sunt angajați sau că își continuă studiile.

O atenție aparte va fi acordată investițiilor în construcții și amenajări de agrement. ANAF va verifica inclusiv situațiile în care astfel de investiții sunt realizate la reședințele persoanelor care controlează firmele. În cazul în care nu poate fi demonstrată legătura cu activitatea economică, deductibilitatea cheltuielilor și recuperarea TVA pot fi respinse.

Selecția societăților nu se va face la întâmplare. ANAF va corela informațiile din declarațiile fiscale cu datele raportate prin SAF-T și RO e-Factura.

În timpul verificărilor, inspectorii vor analiza dacă achizițiile se încadrează în obiectul de activitate al firmei, dar și tratamentul fiscal aplicat cheltuielilor cu amortizarea, întreținerea, combustibilul sau reparațiile. Totodată, va fi verificată deductibilitatea TVA și modul în care sunt tratate eventualele avantaje acordate persoanelor fizice.

ANAF subliniază însă că o astfel de achiziție nu reprezintă automat o abatere fiscală. O firmă care desfășoară în mod real activități de turism, agrement, închiriere, servicii hoteliere sau sportive poate deduce cheltuielile aferente bunurilor utilizate în activitatea economică, dacă sunt respectate condițiile prevăzute de legislație.

Societățile care identifică eventuale deduceri nejustificate au posibilitatea să își corecteze situația fiscală prin depunerea unor declarații rectificative, înainte de începerea verificărilor.

ANAF atrage atenția că această formă de conformare voluntară poate fi mai puțin costisitoare decât situația în care obligațiile fiscale suplimentare sunt stabilite în urma unui control.

Acțiunea face parte din strategia Fiscului de a identifica, prin analiza de risc și corelarea bazelor de date, situațiile în care cheltuielile înregistrate de firme nu corespund unei activități economice reale.

19:15 – Oradea Toastmasters – ședință de vorbit în public – Crișul Shopping Center

20:30 – Quiz Night by Frodo – Lord’s Pub

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția documentară „Nadia Comăneci – Drumul către perfecțiune” (expoziție temporară);
• Expoziția „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” a artistului Ioan Aurel Mureșan (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Cristina Farcaș „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorie între materie, lumină și memorie” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția „Din umbră în lumină”, ediția a II-a (expoziție temporară);
• Expoziția „Exuvii” (expoziție temporară);
• Festivalul Național de Artă Naivă, ediția a XIII-a (expoziție temporară);
• Expoziția foto „Magia clipei” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Verity

foto: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

O măsură similară a fost dispusă de instanță, în jurul orei 19:50, și față de ceilalți inculpați pe care DNA Oradea i-a reținut cu o zi în urmă. Este vorba despre:

• Vasile-Iosif Herțeg, agent de poliție de frontieră în Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și coautorat la luare de mită în formă continuată (34 acte materiale)
• Nelu-Gheorghe Hendre, funcționar la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și autorat la luare de mită în formă continuată (15 acte materiale)
• Sorin-Flaviu Urechean, funcționar la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și coautorat la luare de mită în formă continuată (21 acte materiale)
• Alin-Gheorghe Caraba, agent de poliție de frontieră în Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, și complicitate la luare de mită în formă continuată (28 acte materiale)
• Marius-Adrian Gîrba, funcționar la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și coautorat la luare de mită în formă continuată (în total 77 acte materiale),
• Marcel-Dorel Șichet, funcționar la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și coautorat la luare de mită în formă continuată (17 acte materiale).

Toți inculpații arestați au dreptul să conteste măsura în 48 de ore de la pronunțarea acesteia.

300.000 de euro, găsiți la percheziții

Așa cum Bihon a relatat, DNA Oradea îi investighează pe cei opt arestați, dar și agentul Remus Vasile Vida (inculpat), tot de la SPF Halmeu, alături de alți 38 de ofițeri, agenți de poliție de frontieră și vameși într-un dosar care privește constituirea unui grup infracțional care viza „taxarea” șoferilor care tranzitau vama dintre România și Ucraina, prin punctul de trecere Halmeu. Conform procurorilor, gruparea a fost organizată de comisarul-șef Babici și de șeful Vămii Halmeu, Mihai Kis, și era constituită pe trei niveluri.

Pe primul se aflau cei doi șefi, urmați de persoanele de încredere ale acestora, puse în poziții-cheie de coordonare a turelor și grupelor de serviciu. Pe al treilea palier s-ar fi aflat polițiști de frontieră și vameșii care efectuat în mod direct controalele în Punctul de Trecere a Frontierei Halmeu și care încasau mita de la șoferi – între 50 și 1.900 de euro. Conform DNA, se adunau șpăgi în valoare totală de zeci de mii de euro.

Anchetatorii au dezvăluit că în doar 7 luni, între 2025 și 2026, șeful SPF Halmeu, Adiel Babici, ar fi primit, în total, de la polițiștii de frontieră din subordine 6.450 de dolari și 2.750 de euro. La rândul său, Mihai Kis a fost acuzat că în august și septembrie 2026 ar fi primit 800 de euro de la un vameș.

Anchetatorii au descins luni în aproape 100 de locuri din Satu Mare, Bihor și alte patru județe și au găsit la domiciliile inculpaților și suspecților peste 300.000 de euro.

Percheziții ale DNA Oradea în Bihor și alte 5 județe. Sunt vizați polițiști de frontieră și vameși suspectați de luare de mită

Radnicki a început jocul în trombă, cu patru goluri consecutive, după care Kholod a marcat primul gol al gazdelor. Primul sfert s-a încheiat cu scorul de 1-4. Orădenii au înscris de două ori în debutul sfertului secund prin Belényesi și Fulea, dar sârbii au restabilit diferența. Tabela a indicat la pauza mare scorul de 4-8.

Echipa noastră a încercat să reducă ecartul în cea de-a treia secvență a întâlnirii, dar Radnicki a impresionat prin apărarea extrem de agresivă și eficientă. Scorul înaintea ultimului sfert a fost 5-10. Campioana Serbiei și-a păstrat avantajul de pe tabelă în sfertul patru, iar meciul s-a încheiat cu rezultatul final de 9-14. Echipa orădeană nu a fost însă o victimă sigură și și-a apărat cu ardoare șansele, oferind o replică onorabilă în fața unei adversare superioare valoric.

Etapa viitoare, CSM Oradea va juca în deplasare cu Pro Recco, meciul fiind programat la data de marți, 27 octombrie, cu începere de la ora 21:30.

CASETA TEHNICĂ

Bazinul Olimpic „Ioan Alexandrescu”. Spectatori: circa 500

CSM Oradea – SPD Radnicki Kragujevac 9-14 (1-5, 3-3, 1-2, 4-4)

CSM Oradea: Dobozanov, Gavriș – portari; Belényesi 2, Negrean (căpitan) 1, Fulea 3, Oltean, Kholod 2, Gusarov 1, Insinna, Remeș, Vancsik, Czenk, Velkic, Luncan. Antrenor: Petar Kovacevic. Secund: Ciprian Câmpianu

Radnicki Kragujevac: Filipovic, Marcelic – portari; S. Rasovic 1, Dedovic 2, Randjelovic, P. Jaksic, D. Pijetlovic 1, A. Prlainovic (căpitan) 1, N. Jaksic 4 (1 din 5 m), Vrlic 1, Vapenski 1, Vlachopoulos, V Rasovic, Lukic 3 (1 din 5 m). Antrenor: Uros Stevanovic

Arbitri: Frank Ohme (Germania), Kovàcs Csaltos Tamás (Ungaria)

Potrivit colonelului Camelia Roșca, purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, în accident a fost implicat un încărcător frontal, iar șoferul utilajului a rămas prins sub acesta.

La locul intervenției au fost trimise două echipaje din cadrul Secției de Pompieri Beiuș, cu o autospecială de intervenție dotată cu modul de descarcerare și o ambulanță SMURD a subunității.

De asemenea, au fost mobilizate echipajul de descarcerare grea din cadrul Detașamentului 1 Oradea și echipajul de terapie intensivă mobilă al SMURD Oradea.

Pompierii militari au reușit să îl evacueze pe șofer de sub utilaj, însă, în ciuda intervenției echipajelor, acesta nu a mai putut fi salvat. Medicul aflat la fața locului a declarat decesul bărbatului.

Cooperarea internațională s-a desfășurat prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

S-a prezentat la Poliția din Saint Gallen

La 28 septembrie 2026, în jurul orei 23:00, bărbatul cercetat pentru omor s-a prezentat la Poliția din Saint Gallen, Elveția. La acel moment, pe numele său fusese deja dispusă măsura arestării preventive în lipsă.

Tribunalul Vâlcea a emis mandatul de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Bălțățeanu Gheorghe Vlăduț, principalul suspect în cazul uciderii femeii din Filiași, al cărei cadavru a fost descoperit într-o valiză care plutea pe râul Olt. Bărbatul este inculpat pentru omor.

Înainte de emiterea mandatului de arestare, anchetatorii au efectuat o percheziție la locuința suspectului.

În camera folosită de acesta și de victimă, pe o saltea de dormit, au fost identificate mai multe pete dinamice de substanță brun-roșcată, care păreau a fi sânge. Anchetatorii au recoltat probe din aceste urme în mediu steril, pentru a stabili ulterior natura și proveniența lor.

Cadavrul, găsit într-o valiză care plutea pe Olt

Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, procurorul Adrian Vrăbete, a precizat că polițiștii din cadrul IPJ Vâlcea au fost sesizați telefonic de o persoană care se afla la pescuit pe malul râului Olt, în zona Barajului Ionești, din județul Vâlcea.

Persoana le-a spus polițiștilor că a observat un bagaj care plutea la suprafața apei, iar în interiorul acestuia se afla un cadavru.

În urma descoperirii, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea a fost deschis un dosar penal pentru omor. Cercetările au stabilit că victima era o femeie în vârstă de 28 de ani, originară din județul Dolj, care locuia fără forme legale într-o comună din județul Vâlcea.

Moartea femeii a fost violentă

În urma necropsiei au fost identificate mai multe leziuni traumatice pe corpul victimei. Medicii legiști au stabilit că moartea acesteia a fost violentă și că data decesului este 21 septembrie 2026.

La momentul respectiv, cercetările se desfășurau „in personam” față de un bărbat în vârstă de 30 de ani, din județul Vâlcea, care avea calitatea de suspect. Anchetatorii aveau informații potrivit cărora acesta ar fi părăsit teritoriul României înainte de descoperirea faptei.

Ulterior, suspectul s-a prezentat la Poliția din Saint Gallen, în Elveția, iar după derularea procedurilor de cooperare internațională a fost preluat de autoritățile române și adus în țară pentru punerea în executare a mandatului de arestare preventivă.

În Sala cu Grifoni de la Secția Muzeul Orașului Oradea (Piața Mihai Viteazul nr. 39-41) a Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal s-a deschis o expoziţie dedicată muncii restauratorilor. Niciun obiect nu este expus în muzeu fără să treacă prin laboratorul unui restaurator, fără că acesta să-i redea frumuseţea printr-o muncă migăloasă, care cere răbdare, atenţie şi precizie.

În cadrul expoziţiei intitulate „Din umbră în lumină” sunt expuse câteva obiecte restaurate dar şi postere științifice care prezintă etapele restaurării fiecărui obiect în parte. Cei şapte restauratori expozanţi sunt: Teofil Mureșan (expert restaurator metal), Mariana Mechiș (restaurator ceramică, sticlă, porțelan), Erika Posmoșanu (restaurator paleontologie), Attila Precup (expert restaurator lemn), Carina Stanciu (restaurator textile), Oana Băruța-Pitic (restaurator hârtie) și Ștefan Lipot (expert restaurator ceramică, metal, porțelan și sticlă).

În deschiderea expoziţiei, Gabriel Moisa, managerul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, a numit compartimentul de restaurare ca fiind unul esenţial în viaţa instituţiei.

„Venim astăzi să arătăm publicului rezultatul muncii restauratorilor. Rezultatele lor sunt remarcabile, este un compartiment esenţial. Toţi sunt foarte importanţi, toţi îşi dau măsura valorii şi competenţei lor”, a spus managerul.

„Punct sanitar pentru patrimoniu”

Cornel Abrudan, șef al Serviciului Artă a vorbit despre necesitatea organizării unei astfel de expoziţii.

„Restaurarea împreună cu conservarea în sistemul muzeal este un fel de punct sanitar pentru patrimoniu. Aici se întâlnesc la un moment dat cunoștințe tehnice cu un orizont tehnic, cunoștințe culturale cu un orizont cultural. Menajul dintre ele dă la capăt caracterul activității de restaurator. Majoritatea colegilor noștri restauratori au trecut prin stadii de pregătire, au trecut prin stadii de formare personală și după aceea au trecut prin acumulare de cunoștințe și de abilități care au devenit experiență personală pe parcursul anilor”, a precizat Cornel Abrudan.

Muzeograful a amintit că restaurarea este foarte bine reglementată legislativ şi a pomenit faptul că Legea 182 din 2000 sau H.G. 1546 privind normele de conservare şi restaurare au fost începutul legislativ pe care se bazează toată activitatea, dar mai ales apariția unor colective de experți la nivel central care au început să facă metodologii și îndrumătoare de devize, îndrumătoare de lucrări. Toți au pus la punct un sistem care a dezvoltat sistemul de lucru al restaurării.

Cornel Abrudan, Ştefan Lipot, Gabriel Moisa

Ștefan Lipot, expert restaurator în cadrul Serviciului Arheologie și Restaurare, a mărturisit că scopul acestei expoziţii, ajunsă la cea de a doua ediţie, este de a face vizibilă munca acestui compartiment al muzeului.

„Ceea ce vedeți în această expoziție este cam 0,5% din ce am restaurat noi anul acesta. Nu putem să expunem tot ce am restaurat pentru că noi restaurăm pentru secţiile muzeul nostru şi multe dintre piese sunt expunse deja. Ca să facem o expoziție cu toate piesele pe care le restaurăm în timpul unui an ar trebui să umplem cam o jumătate de muzeu. Avem o meserie extraordinară. Noi, practic, salvăm de-a lungul timpului piesele de patrimoniu care de multe ori sunt într-o stare destul de avansată de degradare. Noi încercăm nu să le facem ca noi, încercăm să le redăm aşa cum arătau ele odată. Mulțumesc colegiilor mei care au înțeles cât de important este să facem o expoziție în fiecare an”, a spus Ştefan Lipot, care a mulţumit şi managerului Gabriel Moisa pentru înţelegere şi sprijin şi pentru faptul că are grijă să le asigure toate materialele necesare restaurării.

De la femur de urs de peşteră, la puşcă de vânătoare

Printre obiectele expuse se numără, spre exemplu, un molar de mamut lânos din Pleistocenul superior. Molarul provine din colecţia veche a muzeului, de la Societatea de Istorie şi Arheologie, unde a intrat în inventar în anul 1901. Iniţial a fost restaurat în 1951 de Tiberiu Jurcsak, dar a avut nevoie din nou să fie restaurat de către Erika Pomoşanu datorită îmbătrânirii consolidantului vechi.

A fost expus şi un femur drept de urs de peşteră din Pleistocenul superior, colectat din peştera Moanei, pe Valea Mişidului, tot de către Tiberiu Jurcsak în 1951, în condiţii de umiditate ridicată. Şi acesta a necesitat un nou procedeu de restaurare, în urma îmbătrânirii consolidantului vechi.

Attila Precup a prezentat printr-un panou ştiinţific procesul de restaurare a unei garnituri de dormitor care a aparţinut episcopului Nicolae Popoviciu. Garnitura a cuprins un dulap cu vitrină, două paturi, două noptiere, o măsuţă, trei scaune şi o masă de toaletă.

Un vas ceramic în formă de cupă cu picior din Eneolitic, descoperit în Oradea, dar şi un vas ceramic în formă de fructieră cu picior, din Neolitic, descoperit la Suplacul de Barcău, au fost expuse în urma restaurării lor de către Mariana Mechiş.

Din piesele restaurate de Ştefan Lipot se pot admira vase din bronz de secol XVII, care au fost curăţate, tratate chimic, şlefuite cu diferite freze metalice şi degresate. Este vorba despre un castron şi o strecurătoare. Tot prin mâna lui au trecut şi vase ceramice (strecurătoare, cupă cu picior, cană cu toatră) din epoca bronzului.

Teofil Mureşan a expus o sabie de ofiţer, secolul XIX, cu lamă uşor arcuită, gardă din bronz în formă de cruce şi mâner acoperit cu piele. Tot el a restaurat şi o puşcă de vânătoare marca Pieper Sollingen, cu ţeavă de bronz în formă de pâlnie, calibru 20 mm, din secolul XIX. Ambele obiecte se pot admira în expoziţie.

Carina Stanciu a dat strălucire unor salbe cu bani şi mărgele din sticlă, din zona etnografică Crişul Negru, aplicate pe suport textil. Înainte de restaurare, salbele prezentau degradare datorată luminii, depunerilor de murdărie, a prafului şi a manipulărilor.

Un „document cerere în căsătorie” din anul 1802 a fost restaurat de Oana Pitic Băruţa, care a avut nevoie de decontaminare şi curăţare uscată, stabilizare şi consolidare preventivă, dublare şi refacerea planeităţii.

A fost expusă şi broşura „Gărgăunii dragostei”, avându-l ca autor pe Iosif Vulcan, broşură datată din 1896. „Gărgăunii dragostei” este o comedie care face parte din creația sa dramatică dedicată teatrului popular și de moravuri. Starea de conservare a broşurii era precară, cu material friabil dezhidratat, cu deteriorări mecanice. Ea a fost dezasamblată, curăţată, tratată umed şi chimic pe file individuale, au fost completate lacunele şi reasamblată.

Expoziţia cu piesele restaurate din patrimoniul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal pot fi admirate în Sala cu Grifoni din Cetate până în 31 decembrie.

FOTO Vernisajul expoziţiei „Din umbră în lumină” în Cetate, 06.10.2026

Bătaie după discotecă

Fapta pentru care a fost inculpat Teglaș a fost comisă pe 17 septembrie 2011, când acesta se afla la o discotecă din satul Petid, comuna Cociuba Mare, împreună cu trei cunoscuți ai săi. La un moment dat au avut un conflict cu un tânăr și au plecat în urmărirea lui. L-au confundat pe cel căutat cu un elev de 17 ani, care se îndrepta spre casă alături de un verișor, și au tăbărât cu bâtele asupra acestuia, lovindu-l mai ales în zona capului.

Victima a avut nevoie de 40 de zile de îngrijiri și, chiar dacă medicii au opinat că rănile nu i-au pus viața în pericol, procurorii i-au inculpat pe atacatori pentru tentativă de omor, stabilind că „agresorii au acţionat cu intenţia evidentă de a-i leza această zonă corporală, vitală (capul – n. red.) și de a-i suprima viața”.

Trei dintre inculpați au fost judecați într-un dosar separat. Este vorba despre Augustin Ciurar (32 de ani), Constantin Macuci Rusu, de 40 de ani și Gheorghe Cludiu Jurcău, în vârstă de 36 de ani. Inițial, Tribunalul Bihor i-a condamnat pe fiecare la 5 ani de închisoare, dar Curtea de Apel Oradea a dispus rejudecarea cazului, pe motiv că prima instanță nu a făcut o cercetare efectivă și nu i-a audiat pe inculpați şi pe martori. Ulterior, cei trei au primit câte 3 ani de închisoare, cu executare, hotărârea definitivă fiind pronunțată în martie 2022.

Sentința nu este definitivă

În schimb, Gabriel Teglaș a fost trimis în judecată separat, în 2018, la trei ani de la sesizarea instanței în cazul celorlalți agresori. Prin sentința pronunțată marți, Tribunalul Bihor l-a găsit vinovat de tentativă de omor și i-a aplicat aceeași pedeapsă ca în cazul celorlalți trei agresori.

El a fost obligat să contribuie la suma de 10.000 de euro, pe care cu toții trebuie să o plătească victimei drept daune morale. În plus, are de achitat Spitalului Județean din Oradea 1.221 de lei, dobânda penalizatoare pentru cheltuielile cu îngrijirile medicale acordate tânărului rănit.

Hotărârea judecătorească poate fi atacată, în termen de 10 zile, la Curtea de Apel Oradea.