„La competiția de judo organizată în cadrul evenimentului au participat și doi polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, care au obținut rezultate remarcabile.

Astfel, inspectorul principal de poliție Mircea POP, din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale a cucerit medalia de aur și titlul de campion la categoria de greutate -100 kg, iar inspectorul principal de poliție PUSZTAI David, din cadrul Poliției Municipiului Oradea a obținut medalia de argint și titlul de vicecampion la categoria de greutate -90 kg”, au transmis reprezentanții Poliției Bihor printr-un comunicat de presă.

foto: Aur și argint pentru doi polițiști din Bihor la Jocurile Mondiale I.P.A, 14.05.2026

Jocurile Mondiale I.P.A. reunesc peste 1.200 de sportivi din structurile de forță și apărare din întreaga lume, participanții concurând la multiple discipline sportive.

Șpagă prin aplicația de traducere

Cristian Ban a fost arestat pe 20 februarie 2026 sub acuzația că, în octombrie 2025, l-ar fi dus pe un camionagiu bulgar cu autospeciala Poliției de Frontieră până în Biharia, de unde șoferul străin a scos bani de la un bancomat pentru a-i da mită agentului. I-ar fi cerut șpagă printr-o aplicație de traducere, au aflat procurorii, care au stabilit că polițistul de frontieră i-ar fi transmis bulgarului că nu a parcat regulamentar și ar putea fi sancționat cu până la 2.000 de euro amendă.

Ancheta a scos la iveală și alte șpăgi pe care Ban le-ar fi cerut în perioada septembrie – noiembrie 2025, în zona punctelor de frontieră Borș I și Borș II. Invocând tot felul de nereguli, de la probleme tehnice ale camioanelor verificate, la lipsa unor documente sau expirarea inspecției tehnice, polițistul de frontieră ar fi solicitat în 15 cazuri sume cuprinse între 150 de euro și 800 de euro ca să nu-i amendeze pe șoferii de TIR, iar în unele cazuri ar fi negociat mita.

Conform procurorilor, într-una din situații agentul i-ar fi cerut unui camionagiu să-i pună „tot cash-ul în pașaport”, în timp ce altuia i-ar fi transmis direct: „fac amenda oficială sau vrei să ne înțelegem?” Cristian Ban ar fi respins unele sume ce i-ar fi fost oferite, catalogându-le drept „bani pentru țigări”, iar pe doi șoferi de camion i-ar fi însoțit chiar el cu autospeciala de serviciu pentru a retrage bani de la ATM, au detaliat anchetatorii.

Complicele arestat

La rândul său, agentul Costel Mădălin Bînțu a fost acuzat că, în calitatea sa de coleg de echipaj cu Cristian Ban, l-ar fi ajutat pe acesta să ia mită 600 de lei de la șoferul bulgar de camion, în octombrie 2025, fiind considerat complice la luare de mită și la delapidare.

„A creat împreună cu Ban Cristian cadrul intimidant al constatării și aplicării unor sancțiuni contravenționale severe, a simulat începerea întocmirii procesului verbal de contravenție, pe care ulterior l-a abandonat ca urmare a înțelegerii privind remiterea sumei de bani, a rămas în proximitatea locului faptei și a acceptat, prin conduita sa, pretinderea sumei de 200 euro respectiv primirea unei sume de bani de către Ban Cristian”, au transmis reprezentanții Parchetului Bihor pe 26 martie, când a fost propusă și apoi admisă arestarea lui Bînțu.

Acesta ar fi primit o parte din banii dați de bulgar, au precizat procurorii. Alături de colegul său, agentul Mădălin Bînțu a mai fost acuzat de două fapte de fals intelectual. Mai precis, ar fi raportat că au verificat în baza de date peste 100 de cetățeni din Uniunea Europeană, care transportau marfă, deși aceste controale nu ar fi avut loc. Manevra ar fi avut drept scop „justificarea scriptică a activităţii desfăşurate”.

În propunerea de arestare a agentului Mădălin Bînțu, procurorul de caz a arătat că polițistul de frontieră nu ar fi fost preocupat de îndeplinirea atribuțiilor sale legale, ci de „«producerea» de sume de bani în mod ilicit, locul de muncă fiind tratat ca o «fabrică de bani»”.

Parchetul Bihor, despre al doilea polițist de frontieră arestat în cazul mitei de la bancomat: a tratat slujba ca o „fabrică de bani”

Parchetul Bihor, despre al doilea polițist de frontieră arestat în cazul mitei de la bancomat: a tratat slujba ca o „fabrică de bani”

Distribuția pe medii de rezidență evidențiază o diferență importantă între mediul rural și cel urban. Majoritatea șomerilor, respectiv 3.740 de persoane, provin din mediul rural, în timp ce 1.382 sunt din mediul urban, ceea ce reflectă vulnerabilitatea mai accentuată a zonelor rurale în ceea ce privește accesul la locuri de muncă.

În ceea ce privește structura pe vârste, cele mai afectate categorii sunt persoanele de peste 55 de ani, cu 1.301 șomeri, urmate de segmentul 40–49 de ani, cu 1.239 de persoane. De asemenea, în grupa 30–39 de ani sunt înregistrate 955 de persoane, în timp ce 817 șomeri au între 50 și 55 de ani. Tinerii sunt mai puțin reprezentați, cu 446 de persoane sub 25 de ani și 364 în grupa 25–29 de ani.

Analiza nivelului de educație arată că șomerii cu studii primare au cea mai mare pondere, de 35%, urmați de cei cu studii gimnaziale, cu 28%. Persoanele cu studii liceale reprezintă 17%, cele cu studii profesionale 11%, iar absolvenții de studii superioare 8%. Doar 1% dintre șomeri au studii postliceale.

În funcție de gradul de ocupabilitate stabilit prin profilare, structura șomerilor din Bihor indică faptul că 48% sunt considerați greu ocupabili, iar 47% mediu ocupabili. Persoanele foarte greu ocupabile reprezintă 4%, în timp ce doar 1% sunt încadrate ca ușor ocupabile.

Prima versiune a planului poate fi consultată la sediul ANMAP-Direcţia Juedeţeană de Mediu Bihor, loc.Oradea, bd.Dacia, nr.25/A din data 14.05.2026 între orele 9-14. Publicul interesat poate transmite, în scris, comentarii şi sugestii, până în data de 02.06.2026, la ANMAP-DJM Bihor, Oradea, bd.Dacia, nr.25/A, e-mail office@djmbh.anmap.gov.ro, în zilele de luni – vineri, între orele 9-14.

CH 27930

Dar acum totul s-a schimbat. De la 142 kg a ajuns la 96 kg, de la apnee în somn are acum somn de bebeluș, de la cântat cu seriozitate a trecut la „cântat cu excelență”, după cum mărturiseşte Bodo pe pagina formaţiei Proconsul, solistul trecând de la haine mărimea XXXL la mărimea L.

Bodo mai povesteşte că a ajuns „de la mâncat mici – la mâncat mici (da’, mai mici), de la «nu mai pot» – la energie cât pentru două zile, de la deznădejde – la poftă de viață, de la pastile pentru inimă – la vitamine, de la udat florile in ghiveci – la tuns iarba săptămânal (şi nu puțină), de la oboseală continuă – la chef de drumuri și proiecte, de la supraviețuire – la viață trăită cu bucurie, de la rutină – la planuri de viitor”. Și cel mai frumos lucru, spune Bodo, este că a avut alături o soţie iubitoare.

Recunoştinţa lui merge către medicul orădean Viorel Dejeu şi echipei sale de medici specializaţi în Chirurgia Obezității și Chirurgie Metabolică. „Mulțumesc lui Dumnezeu pentru iubirea Lui. Mulțumesc Dr-ului Viorel Dejeu pentru că m-a convins sa fac acest pas si întregii echipe. INCREDIBILĂ.”

„Onoarea este de partea noastră! Felicitări, Bodo! Mulțumim pentru încredere!”, a răspuns medicul, care în 12 mai şi-a reîntâlnit pacientul, la un concert în Arad, într-o formă foarte bună, „atât de silhouette”.

„Eram copil când a apărut piesa Cerul şi m-a fascinat extraordinar de mult. Încă are acelaşi efect. Când am avut prima consultaţie cu Bodo, am fost eu mai emoţionat decât el. Este, fără îndoială, una dintre cele mai bune voci ale României. Mulţumesc Bodo şi Proconsul pentru tot ce ne oferiţi”, a spus dr. Viorel Dejeu într-un reel filmat la concertul de la Arad.

Echipa de medici, reacreditată internaţional

Dr. Viorel Dejeu este medic primar Chirurgie Generală, cu competențe în Chirurgie Oncologică, Laparoscopică Avansată și Hepato-Bilio-Pancreatică. Dublu acreditat internațional ca Master Surgeon în Chirurgia Bariatrică și Metabolică, precum și în Chirurgia Bariatrică Revizională, Dr. Viorel Dejeu este primul specialist din Europa recunoscut de Surgical Review Corporation (SRC) pentru excelență în domeniu.

Echipa coordonată de medicii Dănuț și Viorel Dejeu, echipă renumită în România, specializată în tratarea obezității, a fost de curând reacreditată internaţional, în urma evaluării fondatorii echipei păstrându-şi acreditările de excelență în chirurgia bariatrică și metabolică. Auditul a fost realizat de Surgical Review Corporation (SRC), autoritate importantă în domeniul chirurgiei bariatrice și metabolice.

Echipa Doctor Dejeu a deschis primele centre de endoscopie bariatrică din România, oferind pacienților români și internaționali acces la cele mai noi tratamente ale obezității. Cu peste 2.000 de pacienți pe an, echipa este activă în București, Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea și Arad.

„Pentru noi, calitatea și siguranța pacientului sunt pe primul loc. De aceea, ne asigurăm constant că respectăm cele mai înalte standarde internaționale și oferim îngrijire la cel mai înalt nivel”.

Obezitatea este considerată la nivel mondial o afecțiune cronică, cu efecte semnificative asupra sănătății, iar accesul la tratamente sigure și recunoscute internațional devine indispensabil. În acest context, reacreditarea celor doi chirurgi români întărește poziția României pe harta centrelor de excelență în chirurgia bariatrică și metabolică.

INS arată că indicele câștigului salarial real a fost de 94,9% comparativ cu martie anul trecut, ceea ce înseamnă că majorările salariale nu au reușit să compenseze integral scumpirile din economie.

Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în continuare în sectoarele cu valoare adăugată ridicată sau cu profitabilitate mare. Pe primul loc se află fabricarea produselor din tutun, unde media netă a ajuns la 16.039 lei. Aproape de acest nivel se situează și activitățile de programare și consultanță IT, cu un salariu mediu net de 15.633 lei.

Sursa: INS

La polul opus, cele mai mici venituri au fost raportate în pescuit și acvacultură, unde salariul mediu net a fost de 2.901 lei, urmat de alte activități de servicii, cu 2.933 lei. Diferența dintre cele mai bine și cele mai slab plătite domenii depășește astfel 13.000 de lei net, confirmând polarizarea tot mai accentuată a pieței muncii.

Salarii mai mari, dar presiune persistentă din partea prețurilor

Cele mai mari salturi salariale lunare s-au înregistrat în intermedierile financiare și în industria producției cinematografice și de televiziune, unde salariile au crescut cu procente între 34,5% și 45,5%.
Creșteri importante, între 12,5% și 25,5%, au fost raportate și în IT și servicii digitale,industria farmaceutică, publicitate și relații publice, leasing și management, producția de băuturi, energie și servicii financiare.

INS explică aceste evoluții prin plata bonusurilor anuale, a sumelor din profit și prin rezultate financiare mai bune în anumite sectoare economice.
În schimb, scăderi salariale moderate au fost consemnate în fabricarea calculatoarelor și produselor electronice, în minerit și în transportul aerian, unde veniturile au coborât cu până la 4% față de februarie.

În sectorul public, creșterile au fost mai temperate. Salariile din învățământ au avansat cu 1,4%, cele din sănătate și asistență socială cu 1,3%, iar administrația publică a consemnat o creștere de 0,8%. Diferența dintre ritmul de creștere din mediul privat și cel bugetar reflectă, potrivit economiștilor, atât sezonalitatea bonusurilor din companii, cât și constrângerile bugetare ale statului.

Datele INS confirmă că martie a fost o lună favorabilă pentru veniturile angajaților, însă creșterile nominale sunt erodate în continuare de inflație. Chiar dacă salariul mediu net se apropie de pragul de 6.000 de lei, puterea reală de cumpărare rămâne sub nivelul de anul trecut.

foto: ISU Bihor

Apelul care sesiza producerea unui incendiu la firma specializată în în domeniul vopsitoriei industriale a fost primit de ISU Bihor în jurul orei 6:30. La fața locului au fost mobilizați imediat pompierii Detașamentului 2 Oradea, cu două autospeciale de lucru cu apă și spumă, o autospecială de primă intervenție și comandă, precum și ambulanța SMURD a subunității.

Potrivit surselor Bihon.ro, compania afectată de incendiu de Vitrerom.

„La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta cu degajări mari de fum la un cuptor industrial aflat în interiorul halei.

Pompierii militari au localizat și lichidat incendiul în aproximativ 15 minute, în limitele găsite, acționând simultan pentru ventilarea halei și pentru răcirea zonei afectate”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, locotenent colonel Camelia Roșca.

Din fericire, nu au existat persoane rănite, angajații autoevacuându-se imediat după izbucnirea incendiului.

În urma evenimentului, au ars piese auto aflate în cuptor (etriere) și s-au degradat trei motoare electrice de ventilație.

Cercetările efectuate au indicat drept cauză probabilă a incendiului deteriorarea arzătorului cuptorului în timpul exploatării.

Actul normativ modifică prevederi din Legea 61/1991 privind sancționarea faptelor care afectează ordinea și liniștea publică și merge acum la președintele României pentru promulgare.

Potrivit noilor prevederi, persoanele care provoacă zgomot puternic în intervalele considerate de odihnă riscă sancțiuni semnificativ mai mari. Este vorba despre orele 22:00–08:00 și 13:00–14:00, perioade în care liniștea locatarilor este protejată prin lege.

Astfel, amenzile pentru muzica dată prea tare sau pentru alte surse de zgomot care tulbură vecinii vor crește la valori cuprinse între 1.000 și 2.000 de lei. În prezent, sancțiunile sunt între 500 și 1.500 de lei.

Petrecerile organizate lângă locuințe, vizate direct

Noile reguli îi vizează și pe cei care organizează petreceri private în aer liber, în corturi sau alte spații amenajate în apropierea locuințelor. Autoritățile susțin că astfel de evenimente au generat în ultimii ani numeroase reclamații din partea locatarilor.

Pentru aceste situații, legea prevede amenzi între 500 și 6.000 de lei, în funcție de gravitatea faptei. Până acum, sancțiunile aplicate pentru astfel de evenimente erau cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei.

Proiectul introduce și măsuri suplimentare pentru cei care repetă abaterea într-un interval de 72 de ore de la prima sancțiune. În astfel de cazuri, amenzile pot ajunge până la 12.000 de lei.

În anumite situații, autoritățile vor putea dispune și prestarea de activități în folosul comunității, ca alternativă la plata amenzii.

Inițiativa legislativă a fost depusă în Parlament în martie 2024 și a fost adoptată anterior de Senat. Votul favorabil din Camera Deputaților reprezintă ultimul pas parlamentar înainte ca legea să fie trimisă spre promulgare președintelui României.

Potrivit noii reglementări, șoferii care dețin permis categoria B de minimum doi ani vor putea conduce vehicule cu masa maximă autorizată de până la 4.250 de kilograme, față de limita actuală de 3.500 de kilograme. Creșterea plafonului este justificată prin faptul că bateriile vehiculelor electrice pot adăuga între 400 și 700 de kilograme la greutatea totală a mașinii, fără a reduce capacitatea efectivă de transport.

Un specialist citat de publicația sârbă Blic, parte a Ringier Media International, a explicat că, fără această modificare, numeroși șoferi nu ar mai putea conduce versiunile electrice ale vehiculelor utilizate anterior fără a obține o categorie suplimentară de permis. În acest context, schimbarea este considerată un pas necesar pentru adaptarea legislației la evoluția pieței auto și la extinderea mobilității electrice.

În cazul rulotelor, noile prevederi vor impune efectuarea unor cursuri de pregătire sau susținerea unor examene suplimentare. Totodată, limita privind numărul de persoane transportate rămâne aceeași: maximum opt pasageri, plus șoferul.

Statele UE au la dispoziție patru ani pentru aplicarea regulilor

Directiva europeană, convenită de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene în a doua parte a anului 2024, va trebui introdusă în legislațiile naționale ale statelor membre în termen de patru ani. Măsura este așteptată să influențeze semnificativ domeniul transporturilor și să simplifice tranziția către vehicule electrice pentru firmele de livrări și companiile care folosesc autovehicule comerciale ușoare.

Potrivit aceleiași surse, avantajul principal este că masa suplimentară a bateriilor nu va mai obliga șoferii să obțină un alt tip de permis pentru a conduce versiuni electrice ale vehiculelor utilizate deja în activitatea lor.

Limita actuală a fost stabilită înainte de apariția mașinilor electrice

Pragul de 3.500 de kilograme a fost introdus într-o perioadă în care vehiculele electrice nu erau utilizate pe scară largă. Dezvoltarea accelerată a acestui segment auto a făcut însă necesară adaptarea legislației europene la noile realități din transport.

În România, noile prevederi nu se aplică încă. Acestea vor intra în vigoare doar după modificarea Codului Rutier și transpunerea directivei europene în legislația națională.

Un exemplu recent a avut loc în februarie 2026, când un șofer aflat la volanul unui Tesla Cybertruck a fost oprit de polițiști la Lugoj și a aflat că nu putea conduce legal vehiculul cu permis categoria B, deoarece masa totală autorizată depășea limita actuală de 3.500 de kilograme.

Prețurile locuințelor închiriate au urcat puternic în ultimele 12 luni, depășind cu mult ritmul general al inflației. Specialiștii spun că această tendință afectează direct costul vieții, mai ales în marile orașe, unde tot mai mulți români depind de piața chiriilor.

Creșterea chiriilor influențează inflația în două moduri. În primul rând, acestea sunt incluse în calculul oficial al prețurilor de consum, în categoria serviciilor. În al doilea rând, ele generează costuri suplimentare pentru firmele care operează în spații închiriate și care transferă ulterior cheltuielile către consumatori prin prețuri mai mari.

Economiștii avertizează că fenomenul poate crea un efect de domino: chirii mai mari, costuri mai ridicate pentru companii, presiuni salariale și, în final, noi scumpiri în economie.

Mai mulți factori au contribuit la majorarea rapidă a chiriilor. Printre principalele cauze se numără taxele mai mari pentru proprietari și costurile fiscale crescute pentru veniturile obținute din închiriere. Proprietarii au încercat să recupereze aceste cheltuieli prin tarife mai mari pentru chiriași.

În același timp, dobânzile ridicate la creditele ipotecare au redus accesul multor români la cumpărarea unei locuințe. Ca rezultat, cererea pentru apartamente de închiriat a crescut considerabil, în special în centrele universitare și în marile orașe.

Scumpirea utilităților și a energiei a avut, de asemenea, un impact important. Costurile mai mari de întreținere au fost transferate în prețurile finale ale chiriilor, într-un context economic deja tensionat.

Energia și combustibilii continuă să alimenteze inflația

Creșterile de preț la energie electrică și carburanți rămân printre cele mai importante surse ale inflației. Aceste majorări afectează atât gospodăriile, cât și companiile, influențând transportul, producția și serviciile.

În multe cazuri, proprietarii de locuințe au inclus cheltuielile mai mari cu utilitățile în costul chiriei, ceea ce a accentuat presiunea asupra bugetelor familiilor.

Și produsele alimentare au continuat să înregistreze creșteri importante de preț. Ouăle, carnea de bovină, laptele, pâinea și fructele proaspete se află printre produsele care au devenit semnificativ mai scumpe față de anul trecut.

Creșteri au fost raportate și pentru băuturile alcoolice, produsele din zahăr, peștele proaspăt și detergenți. Pe de altă parte, anumite alimente de bază, precum cartofii, făina sau mălaiul, au avut prețuri mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Sectorul serviciilor rămâne zona cu cele mai accelerate scumpiri. Pe lângă chirii, au crescut puternic tarifele pentru salubritate, servicii de igienă și cosmetică, reparații auto și transport.

Costurile din sistemul medical au urcat și ele, atât în cazul medicamentelor, cât și al serviciilor de asistență medicală. Transportul urban și interurban a devenit mai scump, în timp ce transportul aerian a avut fluctuații importante de preț.