„Am fost onorat să primesc oferta vara asta, să ajung să lucrez la un club care are continuitate în Bundesliga de 15 ani. Pentru mine este clar un pas înainte pentru că am ocazia zilnic să colaborez cu antrenorul cu portarii de la prima echipă (n.r. – Philipp Tschauner, care este și coordonatorul Academiei), avem aceeași metodică de lucru, aceeași filosofie, stil. Am acces la diferite analize, statistici, plus că o dată pe săptămână particip la antrenamentul primei echipe. Pot să învăț și mai mult și e important pentru mine că sunt în contact direct cu Bundesliga. Baza de pregătire este identică cu cea a echipei din Bundesliga, iar la meciurile echipei U23 avem și 15.000 de spectatori”, ne-a declarat Goia, care în 15 august a împlinit 38 de ani.

Regula se aplică, în principal, unor locuințe unifamiliale cu cel mult parter și etaj, cu o suprafață construită desfășurată de maximum 150 de metri pătrați, dar și unor anexe gospodărești sau agricole în limita aceleiași suprafețe. Sunt incluse și anumite lucrări de închidere a balcoanelor, cu condiția să nu existe extinderi pe domeniul public.

Pentru o perioadă limitată, însă, procedura va putea fi folosită într-un spectru mai larg. Până la 25 august 2027, autorizația de regularizare poate fi solicitată și pentru alte categorii de construcții realizate fără autorizație sau cu nerespectarea celei emise.

Nu este vorba despre o legalizare automată. Construcția trebuie să respecte reglementările de urbanism valabile la momentul emiterii autorizației, cerințele privind calitatea în construcții, iar proprietarul trebuie să își îndeplinească obligațiile fiscale și să suporte măsurile contravenționale prevăzute de lege.

În plus, legalizarea unei construcții ridicate ilegal vine cu un cost semnificativ mai mare. Potrivit noului Cod, pentru situațiile vizate de această derogare temporară, cotele datorate pentru controlul de stat în domeniul construcțiilor vor fi de zece ori mai mari decât cele care ar fi fost plătite dacă lucrările ar fi fost executate legal.

Aceeași majorare se aplică și taxelor pentru certificatul de urbanism și pentru autorizarea lucrărilor: acestea vor fi calculate la un nivel de zece ori mai mare decât cel prevăzut în mod obișnuit de Codul fiscal.

Prin urmare, noua procedură oferă proprietarilor o cale pentru intrarea în legalitate, dar nu una lipsită de consecințe financiare. Mesajul autorităților este, practic, dublu: construcțiile existente pot fi regularizate în anumite condiții, însă respectarea regulilor înainte de începerea lucrărilor rămâne varianta considerabil mai puțin costisitoare.

Inculpatul a mai fost acuzat și de alte două vânzări de „cristal”, dar instanța nu a ținut cont de acestea, considerând că nu sunt demonstrate dincolo de orice îndoială rezonabilă. În plus, a fost dispusă achitarea în cazul a 10 pastile de Xanax găsite în locuința bărbatului, despre care judecătorul de caz a arătat că nu există dovezi că îi aparțineau lui Zoltán József B.

Orădeanul nu a recunoscut acuzațiile, susținând că ar fi vândut sare de Himalaya. El are posibilitatea ca, în termen de 10 zile de la comunicarea sentinței, să o atace la Curtea de Apel Oradea, motiv pentru care a rămas sub control judiciar.

Droguri livrate cu taximetrul sau trotineta

Ancheta în cazul lui Zoltán József B. a început după denunțuri formulate de împotriva lui, în luna aprilie 2024. Doi clienți au susținut că au cumpărat de la orădean 0,57 grame de 3-CMC și o pastilă de MDMA (ecstasy) – ambele substanțe fiind droguri de mare risc.

Procurorii DIICOT Oradea și polițiștii antidrog din cadrul BCCO Oradea l-au supravegheat pe suspect, inclusiv prin interceptarea unor discuții telefonice, stabilind că acesta se aproviziona periodic cu droguri de la un necunoscut și le-ar fi vândut mai multor consumatori din oraș.

„Inculpatul este apelat telefonic de clienți care îi comunică ce cantitate de droguri doresc să cumpere, iar acesta îi cheamă la diferite locații din oraș ori se deplasează el însuși, prin intermediul taxiului sau al unei trotinete electrice, pentru a le vinde droguri. Totodată, inculpatul oferă un preț mai bun clienților mai vechi sau celor care cumpără cantități mai mari”, au precizat procurorii DIICOT Oradea în rechizitoriu.

Locul preferat pentru efectuarea tranzacțiilor era zona unui magazin de pe strada Sovata, unde suspectul și-ar fi dat întâlnire cu numeroși clienți, au precizat procurorii DIICOT. Tot acolo s-a întâlnit de patru ori cu colaboratorul autorizat al anchetatorilor, căruia i-a vândut aproximativ 10 grame de „cristal” 3-CMC cu 1.500 de lei.

În luna septembrie 2024, la percheziția făcută în locuința orădeanului au fost descoperite 10 comprimate de Xanax, un produs strict reglementat. Procurorii l-au acuzat pe inculpat că deținea pastilele pentru a le vinde.

Vânzările către denunțători, neprobate clar

Zoltán József B. a fost condamnat pentru cele patru vânzări către colaboratorul autorizat al polițiștilor. În privința tranzacțiilor care au făcut obiectul denunțurilor, Tribunalul Bihor a explicat că nu a fost vorba de „cumpărări autorizate”, care să fie supravegheate de anchetatori, nefiind astfel probate dincolo de orice îndoială rezonabilă. Din acest motiv, instanța nu a ținut cont de aceste acte în stabilirea pedepsei.

Referitor la deținerea celor 10 pastile de Xanax, judecătorul de caz a dispus achitarea, după ce mama orădeanului, care locuia periodic cu acesta, a precizat că medicamentele i-au fost prescrise ei.

„Este adevărat că din declarațiile administrate rezultă că inculpatul ar fi consumat ocazional comprimate Xanax aparținând mamei sale, atunci când considera că avea nevoie de acestea, însă această împrejurare nu este echivalentă cu dovada că (…) cele 10 comprimate concret identificate cu ocazia percheziției se aflau în detenția inculpatului și nici că erau deținute de acesta în vederea consumului propriu”, a precizat instanța.

În schimb, a fost respinsă susținerea bărbatului că nu ar fi vândut droguri, ci… sare de Himalaya. Tribunalul Bihor a ținut cont de declarațiile martorilor și de comportamentul inculpatului, specific traficului de droguri, precizând că „prețul practicat (70-150 lei/gram) este, de asemenea, incompatibil cu comerțul unui condiment, corespunzând întocmai unui preț de piață al drogurilor”.

Zoltán József B. a fost reținut în septembrie 2024 și a stat după gratii și în arest la domiciliu până la începutul lunii trecute.

„Pentru noi, acest proiect înseamnă să putem oferi locuitorilor o soluție de încălzire printr-un sistem comun, dar și să avem condiții mai bune în școli, la dispensar și în celelalte clădiri publice. Am văzut în urmă cu doi ani, într-o localitate din Austria, cum funcționează un sistem pe bază de biomasă și atunci am decis să pregătim un proiect pentru Dobrești. Am făcut documentația și am așteptat programul de finanțare prin care să putem realiza investiția. Acum am făcut un pas important prin semnarea contractului de finanțare”, a transmis primarul Florin Copos.

Contractul de finanțare are o valoare totală de 51.147.125,23 lei. Valoarea totală eligibilă a proiectului, inclusiv TVA, este de 35.673.680,94 lei. Din această sumă, 30.322.628,80 lei reprezintă finanțarea nerambursabilă din fonduri europene, iar 5.351.052,14 lei reprezintă finanțarea nerambursabilă din bugetul național. Proiectul mai are o valoare totală neeligibilă de 15.473.444,29 lei, inclusiv TVA. Termenul de implementare a proiectului este 31 decembrie 2029.

Investiția prevede realizarea unui sistem de alimentare centralizată cu energie termică, bazat pe cogenerarea de înaltă eficiență din biomasă. Centrala va produce în același timp energie termică și energie electrică. Pentru asigurarea continuității furnizării căldurii este prevăzută și o centrală termică suplimentară. Noua infrastructură va cuprinde centrala de producere a energiei, depozitul pentru biomasă, rețeaua termică și instalațiile necesare funcționării sistemului. Rețeaua de distribuție va avea aproximativ trei kilometri. Depozitul de biomasă va avea o suprafață de 835 mp, iar clădirea centralei termice va avea aproximativ 420 mp. Puterea termică totală instalată va fi de aproximativ 4.470 kW. Puterea termică nominală a centralei va fi de 3,41 MW, iar centrala termo-electrică în cogenerare va avea o putere de 1,06 MW. Proiectul prevede și o capacitate suplimentară de producție din surse regenerabile, de 2,105 MW. Producția anuală estimată de energie regenerabilă este de 5.434,24 Mwh.

Aproape 120 de locuințe și 10 clădiri publice vor primi căldură

Noua rețea va deservi 119 gospodării și apartamente. Printre acestea se află și gospodării vulnerabile. Pentru aceste locuințe sunt prevăzute intervențiile necesare pentru ca energia termică produsă de noul sistem să poată fi folosită efectiv în interior. Vor fi conectate la sistem și 10 clădiri publice din comună. Printre acestea se numără Primăria Dobrești, unități de învățământ, dispensarul, căminul cultural și sala de sport. Astfel, sistemul va asigura încălzirea atât pentru locuințe, cât și pentru clădirile în care se desfășoară activități administrative, educaționale, medicale și comunitare. Pentru alimentarea centralei și pregătirea biomasei sunt prevăzute și utilaje specifice. Primăria intenționează să cumpere un tractor și un tocător de biomasă, investiția pentru aceste echipamente fiind estimată la aproximativ 500.000 de euro.

Consiliul Local Dobrești a aprobat, prin Hotărârea nr. 3 din 2026, indicatorii tehnico-economici ai investiției la faza studiu de fezabilitate pentru acest proiect. Prin aceeași hotărâre au fost stabilite și obligațiile administrației locale în ceea ce privește finanțarea și funcționarea sistemului. Comuna Dobrești trebuie să asigure toate resursele financiare necesare pentru implementarea proiectului, în condițiile în care o parte dintre cheltuieli vor fi rambursate sau decontate ulterior. Tot administrația locală va suporta cheltuielile de mentenanță, funcționare și întreținere a sistemului, precum și costurile serviciilor asociate necesare pentru menținerea investiției în perioada de implementare și în cea de durabilitate. Proiectul prevede înființarea unui serviciu public de termoficare. Potrivit hotărârii Consiliului Local, acesta trebuie înființat în termen de maximum șase luni de la semnarea contractului de finanțare. Sistemul va funcționa ca serviciu public de interes local, iar veniturile obținute din furnizarea energiei termice vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare și întreținere.

Cel de-al doilea program are o valoare de 150 de milioane de euro și este finanțat prin Fondul pentru Modernizare. Ghidul de finanțare a fost aprobat vineri, 14 august, iar schema vizează investiții dedicate exclusiv capacităților de stocare.

Prin programul din Fondul pentru Modernizare, autoritățile urmăresc dezvoltarea unor noi parcuri de baterii, cu o capacitate totală de stocare de cel puțin 2.174 MWh.

Finanțarea va fi acordată competitiv, iar proiectele vor fi evaluate inclusiv în funcție de costul solicitat pentru capacitatea de stocare instalată. În forma anunțată anterior, sprijinul putea ajunge la 69.000 de euro pentru fiecare MWh, cu o limită de 15 milioane de euro pentru un singur beneficiar.

Pentru celălalt program, cel administrat de AFM, mai sunt de clarificat o serie de elemente esențiale: cine va putea cere banii, ce tipuri de instalații vor fi eligibile și care va fi valoarea maximă acordată pentru fiecare proiect.

Deocamdată, autoritățile nu au prezentat forma finală a schemei, astfel că nu este clar dacă aceasta va fi accesibilă și prosumatorilor sau va fi orientată către alte categorii de investiții.

De ce au devenit bateriile atât de importante

Extinderea rapidă a producției de energie regenerabilă a creat o problemă pe care România nu o mai poate ignora. Panourile fotovoltaice produc cel mai mult în timpul zilei, însă consumul crește, de regulă, spre seară, când producția solară începe să dispară.

Fără suficiente capacități de stocare, energia disponibilă în orele cu producție mare nu poate fi transferată către momentele în care este mai necesară.

Bateriile pot face exact acest lucru: preiau energia atunci când există surplus și o livrează ulterior în rețea. În acest fel, pot reduce presiunea asupra sistemului în perioadele de consum ridicat și pot limita nevoia de a apela la producție suplimentară sau la importuri.

Premierul interimar și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, a recunoscut că România a investit mai repede în producția de energie regenerabilă decât în infrastructura necesară pentru a o echilibra.

„Avem un deficit de stocare”, a spus Bolojan.

Primele efecte, așteptate din 2027

Noile finanțări nu înseamnă însă că bateriile vor apărea imediat în sistem. După lansarea programelor urmează depunerea proiectelor, evaluarea, contractarea și realizarea efectivă a investițiilor.

Potrivit estimărilor prezentate de autorități, primele efecte ale noilor capacități ar putea fi observate începând din 2027.

În paralel, Guvernul intenționează să accelereze autorizarea proiectelor de stocare care sunt deja construite sau se află într-un stadiu avansat de dezvoltare.

Planurile României pentru stocare nu se opresc la cele două scheme de finanțare. Hidroelectrica are, la rândul său, în vedere investiții importante în baterii.

Strategia de investiții pentru perioada 2027-2030 include dezvoltarea sau achiziția unor sisteme de stocare cu o putere instalată de până la 1.500 MW și o capacitate totală de aproximativ 6.000 MWh.

Cele două valori măsoară lucruri diferite. MW indică puterea pe care bateria o poate furniza la un moment dat, în timp ce MWh arată cantitatea de energie pe care o poate stoca. În cazul unei capacități de 1.500 MW și 6.000 MWh, instalațiile ar putea, teoretic, să livreze puterea maximă timp de aproximativ patru ore.

Astfel de baterii ar putea deveni deosebit de importante seara, când energia solară nu mai este disponibilă, iar cererea din sistem rămâne ridicată.

Oprirea reactoarelor de la Cernavodă a pus o presiune suplimentară

Necesitatea unor capacități de echilibrare a devenit și mai evidentă în această perioadă, după oprirea celor două unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării.

Numai oprirea Unității 2 a însemnat retragerea temporară din sistem a aproximativ 650 MW de producție constantă. Guvernul a transmis că alimentarea cu energie a fost menținută prin folosirea celorlalte surse disponibile, inclusiv hidroenergie, energie eoliană, cărbune și importuri.

Situația de la Cernavodă este însă și un exemplu al vulnerabilităților sistemului: atunci când o capacitate importantă de producție este indisponibilă, presiunea se mută rapid asupra celorlalte surse.

Pe termen lung, bateriile nu pot înlocui centralele de bază și nici nu rezolvă singure toate problemele infrastructurii energetice. Ele pot însă oferi sistemului flexibilitatea de care are nevoie pentru a integra mai multă energie regenerabilă și pentru a gestiona mai eficient diferențele dintre producție și consum.

Lucrările de reabilitare energetică la școala din Chișlaz, în valoare de 877.000 de lei, au fost finalizate și recepționate. Un proiect similar, în valoare de 630.000 de lei, a fost realizat la căminul cultural din Sânlazăr, unde lucrările au fost de asemenea recepționate. La căminul cultural din Poclușa de Barcău, investiția se ridică la 755.000 de lei, iar recepția lucrărilor este programată pentru ziua de 27 august. În aceeași zi este programată și recepția lucrărilor de eficiență energetică realizate la dispensarul din comună, proiect pentru care au fost alocați 806.000 de lei. Un al cincilea proiect, finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu, în valoare de 920.000 de lei, a vizat școala din Chiraleu, investiția fiind finalizată și recepționată. Lucrările realizate la clădirile incluse în aceste proiecte au urmărit atât reducerea consumului de energie, cât și reabilitarea construcțiilor.

Printre intervenții s-au aflat termoizolarea soclurilor și a pereților exteriori, reparații la finisaje și tencuieli, precum și refacerea trotuarelor din jurul clădirilor. Proiectele au inclus și lucrări la acoperișuri, de la înlocuiri și consolidări ale planșeelor din lemn și ale șarpantelor, până la înlocuirea țiglei, acolo unde a fost necesar. Au fost modernizate instalațiile electrice și sistemele de iluminat, iar clădirile au beneficiat de lucrări pentru realizarea sau modernizarea instalațiilor sanitare și a celor de alimentare cu apă și canalizare. Pentru creșterea eficienței energetice au fost prevăzute și sisteme fotovoltaice cu o capacitate de 10 kW, precum și pompe de căldură. Lucrările au fost adaptate fiecărei clădiri, în funcție de necesitățile identificate și de soluțiile prevăzute în proiectele tehnice.

Pentru echipa orădeană au evoluat: Buta – Cociuba, Bactăr, Șumălan, Catana – Bone, Bartha – Prundaru, Toda – Hogaș, Griffin. Au mai intrat: Micula, Fl, Pop, Gabor, Ember, Știubea, Habakuk. Antrenori: Ovidiu Lazăr, Ciprian Dianu.

Transilvania Sport Academy va începe noul sezon vineri, 28 august, în deplasare, cu Sănătatea Cluj-Napoca.

„Cu o durere greu de pus în cuvinte, ne despărțim de cel care a fost soț, tată, copil, frate, socru, prieten, unul dintre cei mai apreciați dansatori și instructori ai generației sale și, pentru atât de mulți copii și oameni, Moș Crăciun.”

Familia a făcut publice și detaliile privind ceremonia funerară.

„Cei care doresc să-și ia rămas-bun și să-i fie alături pe ultimul drum, înmormântarea va avea loc marți, 25 august 2026, ora 15:00, la Capela Orășenească din Cimitirul Municipal Rulikowski, Oradea.”

Cornel Bubui a lucrat ca dansator și coregraf în perioada regimului comunist, iar ulterior a activat ca inginer în industria auto și în cea de confecții.

O altă parte importantă a vieții sale a fost legată de rolul lui Moș Crăciun. Începând din 2008, Cornel Bubui îl interpreta în fiecare iarnă pe îndrăgitul personaj. Totul a început după ce a fost rugat să înlocuiască persoana care trebuia să joace rolul. A închiriat atunci un costum de la teatru, iar ulterior și-a realizat singur propriul costum, acasă.

De-a lungul anilor, Cornel Bubui a participat la sute de serbări și petreceri de Crăciun și a întâlnit mii de copii. El povestea că bucuria celor mici îi oferea energia și puterea de a continua să intre în rolul lui Moș Crăciun.

Pletele albe și barba lungă, ambele naturale, îl făceau ușor de recunoscut chiar și atunci când nu purta costumul. Copiii îl recunoșteau pe străzile Oradiei sau în tramvai, inclusiv în timpul verii. Cornel Bubui obișnuia să aibă la el bomboane pe care le oferea celor mici atunci când îl recunoșteau.

Foto: Tamás Tóth / Csíki János

Galeria „Matei Stegerean” din cadrul Centrului Expozițional FIAP (Palatul princiar al Cetății Oradea) a fost neîncăpătoare la vernisajul expoziției „Pe urmele trestiei de zahăr”, semnată de fotograful Tamás Tóth din Londra.

Expoziția, organizată de Asociația Internațională „Euro Foto Art” (AIEFA) în parteneriat cu Summit Agro Romania, sub auspiciile Federației Internaționale de Artă Fotografică – FIAP (recunoscută de UNESCO), reunește 75 de lucrări color realizate în Uganda. Colecția poate fi văzută și online, pe site-ul AIEFA.

Foto: Forian Andrea

Ștefan Tóth István, președintele AIEFA și curatorul expoziției, a subliniat la vernisaj rolul fotografiei în documentarea realității și păstrarea memoriei comunităților, apreciind-o drept o formă de artă care transformă cotidianul într-o experiență artistică.

„Fotografia, una dintre cele mai tinere forme de expresie ale artei vizuale mondiale, a reușit, într-un timp relativ scurt, să își câștige un loc aparte în patrimoniul cultural universal. Prin forța imaginii, aceasta poate documenta realitatea, păstra memoria unor locuri și comunități, dar, în același timp, poate transforma cotidianul într-o veritabilă experiență artistică” , a spus curatorul

La final, fotograful expozant a primit Diploma și medalia de Auspicii FIAP, alături de Certificatul de patronaj AIEFA.

Foto: Forian Andrea

Criticul de artă Ramona Novicov a vorbit despre diversitatea creativă a familiei Tóth și despre contribuția acesteia la promovarea fotografiei contemporane. Jurnalistul Szűcs László, redactor-șef al publicaţiei de cultură Újvárad, a remarcat că expoziția are meritul de a arăta Uganda dincolo de imaginile turistice obișnuite, nu gorilele de munte sau Lacul Victoria, ci viața oamenilor simpli. Fotograful Tamás Tóth a povestit cum a ajuns să viziteze distileria Kakira, apreciind deschiderea și generozitatea localnicilor care i-au permis să se apropie de lumea trestiei de zahăr, de plantațiile nesfârșite și de muncitorii care își petrec zilele acolo, lucrând. Este vorba despre o industrie care asigură mijloacele de trai pentru un număr mare de oameni.

Momentele muzicale au fost susținute de violistul Thurzó Sándor József, care a interpretat piese din repertoriul ugandez, românesc și maghiar.

Expoziția poate fi vizitată gratuit până pe 1 septembrie, în zilele lucrătoare, între 08:00-16:00. În plus, prin parteneriatul cu OTL SA, lucrările vor rula și pe ecranele mijloacelor de transport public din Oradea, aducând arta mai aproape de călătorii orădeni.

Foto: EFA