România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, s-a clasat pe locul al treilea, cu 296 de puncte, la finala care s-a desfășurat la Viena.

Conform tradiției Eurovision, concursul de anul viitor se va desfășura în Bulgaria. AGERPRES

Subiectul a revenit recent în atenția angajaților după ce, pe platformele dedicate relațiilor de muncă, tot mai multe persoane au întrebat dacă încetarea unui contract pe durată determinată le oferă dreptul la șomaj. Specialiștii în legislația muncii arată că răspunsul este afirmativ, întrucât expirarea termenului unui contract este considerată un motiv neimputabil salariatului.

Legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj prevede că pot primi indemnizație persoanele cărora le încetează raporturile de muncă din motive care nu țin de vina lor. În această categorie intră și situațiile în care contractul individual de muncă ajunge la termenul final stabilit de angajator și angajat.

Cine poate beneficia de indemnizație după expirarea contractului de muncă

Pe lângă expirarea unui contract determinat, legislația mai include printre motivele neimputabile concedierea pentru desființarea postului, concedierea pentru inaptitudine fizică sau psihică, necorespunderea profesională ori retragerea avizelor necesare pentru exercitarea profesiei. Tot aici se încadrează și încetarea misiunii în cazul muncii temporare sau reintegrarea unui salariat concediat anterior în mod nelegal.

Accesul efectiv la indemnizația de șomaj nu este însă automat. Solicitantul trebuie să dovedească un stagiu minim de cotizare de cel puțin 12 luni realizat în ultimele 24 de luni anterioare depunerii cererii. În același timp, persoana nu trebuie să obțină venituri mai mari decât valoarea Indicatorului Social de Referință, stabilit în prezent la 660 de lei, și nici să îndeplinească condițiile de pensionare.

Cererea trebuie depusă la agenția pentru ocuparea forței de muncă de la domiciliu sau reședință, iar termenul este esențial. Dacă solicitarea este înregistrată în maximum 10 zile de la încetarea contractului, indemnizația se acordă chiar din ziua următoare pierderii locului de muncă. În cazul depunerii după acest interval, drepturile se acordă doar de la data înregistrării cererii. Legea stabilește însă un termen-limită de 12 luni de la încetarea contractului, după care dreptul se pierde definitiv.

Termenele și condițiile care pot face diferența între acordarea și pierderea șomajului

Există și perioade care nu sunt luate în calcul la stabilirea stagiului minim de cotizare. Printre acestea se află anumite suspendări ale raporturilor de muncă, perioadele dintre suspendare și reluarea activității sau intervalele legate de reintegrarea în muncă după litigii. De asemenea, lunile deja utilizate pentru obținerea unei indemnizații anterioare de șomaj nu mai pot fi valorificate pentru un nou drept.

Valoarea indemnizației diferă în funcție de vechimea în muncă. Pentru persoanele care au acumulat minimum un an de cotizare, suma de bază este egală cu ISR, adică 660 de lei în 2026. Pentru stagiile mai mari se adaugă procente calculate din media veniturilor salariale din ultimele 12 luni de activitate.

Astfel, persoanele cu cel puțin trei ani de cotizare primesc un supliment de 3%, cele cu minimum cinci ani beneficiază de 5%, iar pentru vechimi de peste 10 ani procentul ajunge la 7%. Salariații cu peste 20 de ani de cotizare pot primi un plus de 10% peste suma de bază.

Durata acordării indemnizației variază și ea în funcție de vechime. Cei care au cotizat cel puțin un an pot primi șomaj timp de șase luni. Pentru un stagiu de minimum cinci ani, perioada crește la nouă luni, iar persoanele cu peste 10 ani de cotizare pot beneficia de indemnizație timp de un an.

În schimb, angajații care își dau demisia, încetează contractul prin acordul părților, sunt concediați disciplinar sau ies la pensie nu pot solicita indemnizație de șomaj. Din acest motiv, specialiștii recomandă verificarea atentă a temeiului legal înscris în documentele de încetare a contractului de muncă înainte de semnare, deoarece acesta influențează direct dreptul la sprijin financiar din partea statului.

Studiul de fezabilitate și celelalte documente necesare sunt deja finalizate. Primarul Török ne-a declarat că, în perioada următoare vor fi analizate detaliile tehnice ale proiectului pentru organizarea licitației, întreaga procedură fiind gestionată de Agenția Națională pentru Locuințe. Odată cu aprobarea construirii noului bloc, administrația locală intenționează să înceapă și amenajarea infrastructurii aferente cartierului, inclusiv rețeaua de drumuri și locurile de parcare necesare zonei rezidențiale.

În Salonta au fost construite până acum aproximativ 300 de apartamente ANL, iar pe lista de așteptare se află în prezent circa 70 de solicitări. Primarul Salontei susține că există în continuare interes pentru astfel de locuințe, inclusiv din partea persoanelor din localitățile învecinate care lucrează în municipiu. Acestea pot depune cereri pentru repartizarea unei locuințe.

Clădirea devenise sediul primăriei în urma transformării căminului cultural. Pentru a putea funcționa, primăria a fost mutată, potrivit primarului Barcui Barna, în sediul fostei școli gimnaziale, în baza unui contract de comodat, cu titlu gratuit, semnat cu biserica romano-catolică. Pentru că noul spațiu nu asigură condițiile necesare pentru buna desfășurare a activității, primarul din Petreu a depus solicitări la Ministerul Dezvoltării.

Printr-un proiect derulat de Compania Națională de Investiții, în valoare de 7 milioane de lei, anul trecut a început construcția noului sediu al primăriei, o clădire cu regim de înălțime parter plus un etaj. Potrivit informațiilor primite de la primarul din Petreu, noul sediu va avea 12 birouri, o sală de ședințe, spații administrative și tehnice, încălzirea fiind asigurată prin intermediul pompelor de căldură, iar pe acoperiș vor fi montate panouri fotovoltaice, care vor asigura o parte din energia electrică.

Primarul Barcui Barna și-a exprimat speranța că lucrările vor respecta graficul stabilit, iar până la finalul acestui an să se poate realiza mutarea activității instituție în noul sediu. Investiția derulată de CNI include și dotarea cu mobilier și echipamente IT.

Interesat de banii din portofele

Prima faptă din seria celor trei comise de Robert Orgovan spre finalul anului trecut a fost săvârșită la 17 noiembrie 2025, într-un magazin de pe Strada Primăriei, unde a furat 1.200 de lei din borseta unui client. A fost surprins de camerele de supraveghere și prins la scurt timp, iar polițiștii au găsit asupra lui banii furați, pe care i-au restituit păgubitului.

Reținut timp de 24 de ore, Orgovan nu s-a potolit și a trecut din nou la fapte. Pe 21 noiembrie 2025, în jurul orei 14:00, a intrat într-un magazin din complexul comercial situat pe Bulevardul Decebal, unde a făcut o nouă victimă. O femeie aflată la cumpărături s-a trezit fără portofelul pe care îl ținea într-un rucsac în timp ce analiza niște produse și care nu a fost atentă doar câteva momente. Imediat după comiterea faptei, hoțul a plecat într-un alt magazin, unde a aruncat portofelul din care a luat 900 de lei.

Patru zile mai târziu, Robert Orgovan a urcat în tramvaiul nr. 1, care se îndrepta spre gara din Oradea, unde a lăsat o femeie fără portofelul în care aceasta avea 1.500 de lei. A luat banii și a aruncat portofelul într-un pasaj pietonal din zona gării, moment care a fost înregistrat de camerele de supraveghere. Polițiștii de la Ordine Publică l-au prins la scurt timp, iar Orgovan a recunoscut atât furtul din tramvai, cât și cel comis cu câteva zile înainte într-un magazin, banii găsiți asupra lui la percheziție fiind returnați către victimele sale.

Pedeapsa aplicată de Judecătoria Oradea pentru toate aceste fapte nu este definitivă, iar pentru că sentința poate fi atacată cu apel, instanța a decis ca bărbatul să rămână în spatele gratiilor, acolo unde se află, cu mandat de arestare, din 27 noiembrie 2025.

Pe lista infractorilor căutați

Robert Orgovan are o lungă experiență în domeniul furturilor comise în magazine și mijloace de transport în comun din Oradea. În urmă cu 8 ani, a ajuns în închisoare după mai multe astfel de fapte, fiind prins când cobora dintr-un tramvai, unde îl lăsase fără portofel pe un călător.

Eliberat din penitenciar în primăvara anului 2019, s-a reîntors la obișnuita sa ocupație. A furat mai multe portofele, iar printre victimele sale s-a numărat atunci un bărbat care se oprise pe o bancă din centrul Oradei. A fost condamnat la 10 luni de închisoare și a fost dat în urmărire națională. După ce a fost prins și a executat pedeapsa, și-a dat din nou în petic, iar în 2021 a încercat să fure din buzunarele unor persoane chiar în sediul Primăriei Oradea.

În luna aprilie a acestui an, Robert Orgovan a fost condamnat de Judecătoria Marghita la 5 ani și 6 luni de închisoare, într-un dosar în care a fost acuzat că l-a lovit pe un alt bărbat, cu care a avut un conflict chiar în boxa acuzaților. Victima s-a ales cu patru dinți sparți și a cerut 15.000 de euro daune morale, solicitare respinsă de instanță. În stabilirea pedepsei, și aceasta nedefinitivă, judecătorul de caz a ținut cont de mai multe condamnări pronunțate în cazul bărbatului, în perioada 2021-2024.

Propunerea modifică Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și vine pe fondul unor critici legate de modul în care unele unități protejate funcționează în prezent. Inițiatorii susțin că actualul cadru legislativ permite apariția unor practici în care aceste entități acționează mai degrabă ca intermediari comerciali decât ca structuri de integrare profesională pentru persoane cu dizabilități.

Concret, proiectul redefinește noțiunea de unitate protejată autorizată și stabilește condiții mai clare pentru funcționarea acestora. Potrivit noilor reguli propuse, o unitate protejată ar trebui să aibă minimum trei angajați cu dizabilități, iar aceștia să reprezinte cel puțin 30% din numărul total al salariaților. Totodată, timpul de lucru cumulat al persoanelor cu handicap ar trebui să reprezinte minimum jumătate din totalul orelor lucrate în cadrul structurii.

Una dintre cele mai importante schimbări vizează cine va putea înființa astfel de unități. Dacă legislația actuală permite oricărei persoane fizice sau juridice să organizeze o unitate protejată, proiectul restrânge semnificativ această posibilitate. În viitor, doar persoanele cu dizabilități care desfășoară activități economice independente, întreprinderile sociale de inserție și organizațiile neguvernamentale acreditate ca furnizori de servicii sociale ar putea avea acest drept. În cazul asociațiilor și fundațiilor, acestea ar trebui să demonstreze și că au ca obiectiv protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Proiectul introduce și reguli noi privind activitatea economică desfășurată de unitățile protejate. Acestea ar putea participa la proceduri de achiziții publice sau private atât individual, cât și în asociere cu alte unități protejate autorizate. Totuși, produsele și serviciile oferite în cadrul contractelor ar trebui să fie realizate prin munca persoanelor cu dizabilități angajate în aceste structuri.

Textul legislativ prevede explicit că unitățile protejate nu vor mai putea comercializa produse sau servicii care nu au legătură directă cu activitatea angajaților cu dizabilități. De asemenea, anumite produse sau servicii ar putea proveni de la alte unități protejate, însă numai dacă și acestea sunt realizate prin activitatea persoanelor cu dizabilități.

Schimbări sunt propuse și în privința controalelor. În prezent, verificările sunt realizate de ANAF, însă inițiatorii proiectului consideră că acestea urmăresc în principal aspectele fiscale și nu verifică suficient implicarea reală a persoanelor cu handicap în activitatea economică. Astfel, monitorizarea și controlul ar urma să fie realizate împreună de Agenția Națională de Administrare Fiscală și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială. Procedurile de control ar urma să fie stabilite prin ordin comun al Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor.

Inițiatorii afirmă în expunerea de motive că modificările sunt necesare pentru a elimina abuzurile și pentru a readuce unitățile protejate la scopul pentru care au fost create: integrarea profesională și sprijinirea persoanelor cu dizabilități prin activități economice reale.

Proiectul se află momentan în procedură parlamentară. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial.

Marea surpriză pentru editori a fost să îl vadă vineri seara, cu puţin timp înainte de închiderea târgului, chiar pe Ilie Bolojan. Nici nu au visat ca premierul să treacă prin Oradea şi să aibă ocazia să îi ofere cadou popularul carneţel. Bineînţeles că au primit autograf pe un exemplar, şi o fotografie în faţa standului. Ulterior au aflat că şi primarul Florin Birta are deja carneţelul #JeSuisBolo pe birou.

E deja o tradiţie ca editura să ofere carneţele cadou clienţilor la diferite comenzi pe site. Iar când participă la târguri de carte, pregătesc un model de carneţel care are pe copertă ceva specific oraşului în care merg. De exemplu, la Cluj au avut carneţelul cu zâmbetul lui Boc iar la Timişoara carneţelul cu celebrele umbreluţe colorate.

„La Oradea trebuia să găsim ceva simbolic pentru oraşul nostru. Iar domnul Bolojan este simbolul momentului pentru oraş, aşa că ne-am gândit să facem în cinstea lui – nu ca să îl ironizăm cum au interpretat unii – un carneţel reprezentativ pentru Oradea. Iar pe prima pagină am pus un mesaj inspirat de cântecul „Bate vânt de la Orade’”, cântat de regretata Florica Ungur, de asemenea un clasic orădean. I-am dăruit domnului Bolojan carneţelul spunându-i că e realizat în cinstea lui şi i-am mulţumit pentru tot ce a făcut pentru oraşul nostru, şi pentru ceea ce încearcă să facă pentru ţară. După ce a plecat de la stand, au venit oamenii grăbiţi să cumpere carneţelul că să apuce şi ei să ia un autograf de la premier”, ne-a precizat Florina Bucurean.

Versurile de pe prima pagină sună aşa: „Bate vânt de la Orade, ce de cititori, măi bade! / Bate vânt de art nouveau / Nealcoș centru, vă zic io! / Trimis-u-mi-o badea carte / Pân’ pasaj pă la Orade, / Io nu i-am trimis ’napoi / Fiindcă-i șantier la noi / No, da’ să vezi bibliotecă / Uriașă și cochetă / Și plină de ficțiune / Ca și-o-anume moțiune”.

Carneţelele se dau cadou la cumpărături de minim 100 de lei de la Bookbite, care are la stand numai autori români. Dar pentru că a devenit atât de popular şi clienţii şi-au dorit să îl cumpere şi separat, editura a decis să îl pună şi la vânzare cu preţul de 50 de lei, iar până sâmbătă se vânduseră mai bine de 100 de exemplare. Florina Bucurean ne-a precizat că şi după închiderea Târgului Gaudeamus, carneţelul va putea fi achiziţionat de pe site-ul Bookbite.

Editura a mai făcut, pe perioada târgului din Oradea, o tombolă, premiul fiind setul cu modelele de carneţele care au fost tipărite până acum.

Carneţelul #JeSuisBolo, devenit popular la Târgul de carte Gaudeamus Oradea

În cadrul evenimentului, în acest weekend are loc alt eveniment, și anume VinLaMal, festivalul vinului, care adună peste 30 de producători de vin din România (Transilvania), Ungaria, Slovacia, Slovenia, Croația, Serbia și Ucraina subcarpatică în Parcul Libertății de pe malul Crișului Repede!

Printre expozanți se află și bine cunoscuta cramă Fort Silvan, din Camăr (magazin Silvan Wine Shop Oradea), care vă așteaptă să veniți să le degustați vinurile!

Website: https://www.fortsilvan.ro/

Facebook: https://www.facebook.com/fortsilvan

Facebook Silvan Wine Shop Oradea: https://www.facebook.com/p/Wine-Shop-Silvan-100084413113325/

Advertorial CH 27062

Fort Silvan, fortăreață a viticulturii din Transilvania! Silvan Wine Shop în Oradea!

Fort Silvan Pensiune & Wellness Center – locul unde relaxarea întâlnește experiența!