Oktoberfest a prins viață la grădiniță, într-o sărbătoare minunată organizată de grupa germană, căreia i s-au alăturat cu entuziasm și copiii celorlalte grupe. Împreună, cei mici au descoperit tradițiile, muzica, dansul și bunătățile nemțești, bucurându-se de o experiență plină de veselie și culoare.

Evenimentul le-a oferit celor mici ocazia de a face cunoștință cu una dintre cele mai cunoscute sărbători germane, într-un mod interactiv și atractiv. Dincolo de distracție, activitatea a fost o lecție despre tradiții, diversitate culturală și importanța păstrării obiceiurilor transmise din generație în generație.

Experiența a fost completată de câteva dintre gustările specifice culturii germane. Copiii au degustat Brezel, covrigeii sărați în formă de nod, Lebkuchen, turta dulce tradițională, și Apfelsaft, sucul de mere.

Aromele și gusturile noi au transformat activitatea într-o experiență senzorială, prin care cei mici au putut descoperi o altă cultură și prin intermediul gastronomiei. Familiarizarea cu preparate specifice altor țări reprezintă și o ocazie de a-și lărgi orizonturile și de a deveni mai curioși față de lumea din jur.

Oktoberfest pentru copii la G.P. 23 „Castelul veseliei“, 23.10.2026

Oktoberfestul organizat la „Castelul Veseliei” nu s-a rezumat la degustări. Copiii au descoperit elemente ale culturii germane, de la portul tradițional și dansurile specifice până la muzică și obiceiurile care dau identitate acestei sărbători.

Cei mici au descoperit că această sărbătoare germană înseamnă mai mult decât preparate tradiționale: este și o celebrare a comunității, a întâlnirii dintre oameni și a bunei dispoziții. Prin activități adaptate vârstei lor, preșcolarii au înțeles că fiecare cultură are propriile tradiții, care merită descoperite, cunoscute și apreciate.

Astfel de experiențe contribuie la educația copiilor dincolo de activitățile obișnuite din sala de grupă. Învățarea prin experiență, explorarea unor obiceiuri diferite și participarea la activități tematice îi ajută pe cei mici să descopere diversitatea culturală într-un cadru prietenos și relaxat.

Prin pasajul subteran, șoferii vor putea circula fără oprire pe direcția Tudor Vladimirescu – Lăpușului. Traficul local va fi preluat de sensul giratoriu amenajat deasupra pasajului, care este deschis circulației din 19 mai 2026 și asigură accesul spre Calea Aradului și Calea Alexandru Cazaban.

Deschiderea pasajului a fost amânată din cauza lucrărilor la rețelele edilitare și, ulterior, a celor de refacere a carosabilului de pe strada Lăpușului.

Mircea Mălan: „Urmărim să reducem timpul pe care bihorenii îl pierd în trafic”

Președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, a declarat că lucrările au început în septembrie 2025 și au inclus atât construirea pasajului, cât și modernizarea străzii Lăpușului și înlocuirea rețelelor de apă și canalizare.

„Este al șaptelea pasaj din cele opt pe care Consiliul Județean le realizează în cele mai aglomerate intersecții din județul Bihor. Lucrările au început în septembrie 2025 și au inclus și reabilitarea străzii Lăpușului. Aici am avut și o lucrare mai puțin vizibilă, dar necesară: înlocuirea rețelelor de apă și canalizare de pe strada Lăpușului. Compania de Apă Oradea s-a ocupat de aceste lucrări, care au fost necesare pentru a nu mai fi nevoie de intervenție pe stradă în anii următori.

Prin realizarea acestui pasaj urmărim să reducem timpul pe care bihorenii îl pierd în trafic, aglomerația și poluarea. Este important de menționat faptul că în cadrul proiectului Drumului Expres Oradea – Arad se va realiza și un pasaj peste centură și peste calea ferată, în continuarea străzii Meșteșugarilor. În felul acesta, traficul în zonă se va desfășura în condiții mai bune, iar bihorenii din comunele Sântandrei, Girișu de Criș, Sânnicolau Român, Cefa și Toboliu vor avea acces mult mai ușor spre și dinspre Oradea. Le mulțumesc pentru răbdare și înțelegere tuturor celor care au fost afectați de lucrările realizate”, a declarat Mircea Mălan.

Pasajul are 207 metri lungime

Pasajul are o lungime totală de 207 metri. Placa propriu-zisă a pasajului măsoară 41,8 metri, iar rampele au 87,6 metri, respectiv 78 de metri. Pentru realizarea pereților au fost forați 369 de piloți, la adâncimi cuprinse între 15,5 și 18,5 metri.

În cadrul proiectului a fost modernizată și strada Lăpușului, pe tronsonul cuprins între pasaj și intersecția cu strada Meșteșugarilor. Au fost refăcute complet carosabilul și trotuarele și au fost amenajate piste pentru biciclete.

Lucrările au fost executate de asocierea de firme Global Industrial, în calitate de lider, CML.RO S.R.L. și DP Proiect S.R.L. Valoarea lucrărilor de execuție este de 31.268.223,69 lei, fără TVA.

Investiție de 75 de milioane de lei, cu fonduri europene

Proiectul este realizat de Consiliul Județean Bihor, cu fonduri europene prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027, în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest și Primăria Oradea. Valoarea totală a proiectului este de 75 de milioane de lei.

Același proiect include și amenajarea a 144 de treceri de pietoni semaforizate inteligent pe drumurile județene, pentru creșterea siguranței pietonilor.

Investiția este corelată cu pasajul subteran de sub podul CFR din zona Căii Alexandru Cazaban, parte a proiectului Tram-tren, care va completa legătura dintre Oradea, zona metropolitană și Autostrada Transilvania.

„Vă scriu pentru a vă semnala o problemă gravă de siguranță publică și o bătaie de joc la adresa orădenilor, generată de modul în care este gestionat șantierul de pe tronsonul cuprins între Spitalul CFR și Autogară. Odată cu lăsarea întunericului, întreaga zonă de lucru este lăsată într-o beznă totală. Nu există nici iluminat stradal funcțional, dar nici măcar iluminat provizoriu sau semnalizare nocturnă a perimetrului, așa cum impun normele de siguranță pentru organizarea unui șantier.

Impactul este direct și periculos: călătorii, având în vedere că zona reprezintă un punct de tranzit intens către gară și autogară, precum și locuitorii din apropiere sunt obligați să traverseze zilnic perimetrul pe propria răspundere, riscându-și sănătatea printre obstacole, gropi și denivelări, în întuneric. Deși situația persistă, responsabilii acestui șantier ignoră complet siguranța pietonilor”, se arată în mesajul transmis de orădean.

Acesta a atașat și sesizarea formulată la începutul lunii octombrie pe aceeași temă, însoțită de o fotografie care surprinde lipsa iluminatului în zonă. Potrivit acestuia, nu ar fi primit niciun răspuns din partea autorităților.

Primăria anunță o nouă intervenție în zonă

Contactat de bihon.ro, Sebastian Marchiș, directorul Direcției Tehnice din cadrul Primăriei Oradea, a declarat că problema iluminatului a mai fost remediată, însă defecțiunea pare să fi reapărut, după cum reiese din sesizarea transmisă de localnic.

Directorul a anunțat că va discuta cu reprezentanții constructorului pentru a identifica problema și pentru a stabili măsurile necesare, astfel încât pietonii să nu fie expuși riscului de accidentare.

„S-a remediat, s-a defectat și se va remedia din nou. În cursul zilei de sâmbătă, 24 octombrie, voi avea o întâlnire cu reprezentanții constructorului, firma Selina, pentru a vedea care este situația și pentru remedierea problemei legate de iluminatul public”, a precizat Sebastian Marchiș.

„Nu a fost o perioadă ușoară pentru Ministerul Dezvoltării, dar a fost una plină de provocări, iar rezultatele cred că sunt evidente. Am preluat mandatul în decembrie 2024, când gradul de absorbție era de 15%. La momentul plecării mele, ajunsesem la 105%, iar perspectiva finală era de 108-109%. Toate țintele asumate de minister au fost realizate”, a afirmat fostul ministru.

La nivel național, ministerul a încheiat peste 5.000 de contracte de finanțare prin PNRR, în valoare de aproximativ 26 de miliarde de lei. Fostul ministru a explicat că plățile au depășit valoarea alocării inițiale datorită mecanismului de supracontractare, care a permis semnarea unor contracte suplimentare pentru a compensa proiectele care nu au putut fi realizate.

O altă schimbare importantă a vizat structura finanțării. Inițial, aproximativ 70% din fondurile alocate prin PNRR proveneau din împrumuturi și 30% din granturi. În urma accelerării investițiilor și a negocierilor cu Comisia Europeană, proporțiile au fost inversate.

„Din totalul sumelor decontate, 70% sunt granturi, adică fonduri nerambursabile, iar aproximativ 30% provin din împrumuturi. Acest lucru a redus presiunea asupra bugetului de stat”, a explicat Cseke.

În domeniul eficienței energetice, au fost renovate suprafețe totale de 4,65 milioane mp la blocurile de locuințe, cu 43% peste ținta stabilită. În cazul clădirilor publice, suprafața renovată a depășit 1,9 milioane mp, cu 38% peste obiectivul inițial.

Prin programele ministerului, la nivel național au fost achiziționate 1.147 de vehicule electrice pentru transportul public și au fost instalate peste 5.000 de puncte de reîncărcare a autovehiculelor electrice.

Printre investițiile importante finalizate la nivel național, fostul ministru a amintit restaurarea Cazinoului din Constanța, reconstrucția sinagogii din același oraș, construirea noii Academii de Muzică din Cluj-Napoca și realizarea unor cămine studențești.

La Cluj-Napoca, investiția în noua academie s-a ridicat la aproximativ 50 de milioane de euro, bani proveniți de la bugetul de stat. La Universitatea de Vest din Timișoara a fost construit un cămin studențesc cu 902 locuri, cel mai mare la nivel național, iar la Universitatea de Medicină și Farmacie tot din Timișoara a fost realizat un nou complex destinat studenților.

Pe lista investițiilor finalizate se mai află un pod peste râul Someș, la Satu Mare, și reabilitarea corpului Facultății de Istorie din cadrul Universității din București.

În schimb, modernizarea Bazinului Olimpic „Lia Manoliu” din București și a complexului de gimnastică de la Onești se aflau în etapa de licitație în momentul plecării lui Cseke de la conducerea ministerului.

327 de proiecte PNRR finalizate în Bihor

În județul Bihor, din cele 335 de proiecte finanțate prin PNRR, 327 sunt considerate finalizate de minister. Valoarea acestora se ridică la aproximativ 965 de milioane de lei.

În accepțiunea instituției, un proiect este considerat finalizat după efectuarea plăților aferente, care se mai pot realiza până în 30 octombrie. Celelalte opt proiecte încă nefinalizate vor continua până la sfârșitul anului, cu finanțare din bugetele locale.

Potrivit legislației modificate în luna august, autoritățile care reușesc să încheie lucrările până la finalul acestui an la proiectele prin PNRR nu trebuie să restituie finanțarea primită de la stat.

„Dacă o investiție este realizată în proporție de 70-80%, iar autoritatea locală poate acoperi diferența din bugetul propriu și o poate finaliza până la sfârșitul anului, banii primiți pentru partea deja executată nu trebuie restituiți. Dacă investiția nu este terminată până atunci, cheltuielile respective vor trebui recuperate”, a precizat Cseke Attila.

Fostul ministru a menționat că, în forma inițială a regulilor, autoritățile care nu finalizau investițiile până la termenul stabilit ar fi trebuit să restituie întreaga finanțare.

Investițiile din Oradea și Bihor: tramvaie, școli, piste pentru biciclete și clădiri renovate

În Oradea, investițiile prezentate în bilanț au inclus achiziția a nouă tramvaie noi și reabilitarea energetică a aproximativ 20 de școli. Au mai fost renovate clădirea Primăriei, vechiul bazin de înot, sediul Prefecturii și Maternitatea.

Cseke Attila a menționat și sediul Poliției Municipiului Oradea, precizând că proiectul a fost finanțat prin Ministerul Afacerilor Interne. O altă investiție importantă pentru județ este amenajarea a 191 km de piste pentru biciclete pe digurile Crișului Repede, Crișului Negru, Văii Ierului și Barcăului.

„Aceste piste reprezintă un avantaj important pentru județul Bihor din punct de vedere turistic”, a declarat fostul ministru.

Printre lucrările finalizate se mai numără reabilitarea clădirii Liceului Ady Endre din Oradea și restaurarea a două biserici romano-catolice, Sfântul Ladislau și Pogorârea Sfântului Spirit, și Biserica Reformată din Olosig.

Tot în Oradea a fost finalizat bazinul didactic de înot din cartierul Ioșia. Un al doilea bazin, situat pe Calea Borșului, urmează să fie finalizat în aproximativ o lună și jumătate.

În afară de investițiile din municipiul Oradea, Cseke Attila a mai amintit centrul de recuperare balneologică din Ștei și noua clădire a ambulatoriului din Aleșd, investiții realizate prin Compania Națională de Investiții.

Opt creșe finalizate în Bihor

Programul guvernamental „Sfânta Ana”, început în 2022, a ajuns la 117 creșe finalizate la nivel național, cu 6.990 de locuri noi pentru copii.

În Bihor, opt unități sunt finalizate: două în Oradea și câte una în Marghita, Beiuș, Salonta, Țețchea, Valea lui Mihai și Săcueni. Următoarea creșă care urmează să fie finalizată este cea din Lăzăreni. Alte opt unități se află în execuție sau proiectare. Cseke Attila a afirmat că programul a contribuit la reducerea deficitului de locuri în creșe în localitățile în care au fost construite unitățile noi.

Un rol important l-au avut și măsurile prin care cheltuielile de funcționare au fost transferate de la bugetele locale către bugetul de stat, prin Ministerul Educației, iar posturile necesare au putut fi aprobate înainte de finalizarea lucrărilor.

„Funcționarea creșelor nu mai este plătită din bugetele locale și din taxele și impozitele colectate la nivel local, ci din bugetul de stat, prin Ministerul Educației”, a anunțat fostul ministru.

Potrivit acestuia, posturile puteau fi aprobate atunci când lucrările ajungeau la un stadiu de execuție de 75%, astfel încât autoritățile locale să poată pregăti deschiderea unităților.

Palatul Episcopal Greco-Catolic ar putea fi gata anul viitor

Printre proiectele aflate în derulare în Bihor se numără lucrările interioare la Palatul Episcopal Greco-Catolic din Piața Unirii. Cseke Attila a estimat că investiția ar putea fi finalizată în 2027.

„Perspectiva este ca, în 2027, lucrările la acest palat să fie finalizate. Este vorba despre interior, pentru că exteriorul este în regulă”, a spus fostul ministru.

O altă investiție importantă este cea de la spitalul de recuperare pentru copii din Băile 1 Mai. Clădirea veche, datând din secolul al XIX-lea, urmează să fie în mare parte demolată, iar în locul acesteia va fi construită și amenajată o unitate destinată recuperării copiilor.

În ceea ce privește noul stadion din Oradea, fostul ministru a declarat că în vara anului 2026 a fost încheiat contractul de execuție a lucrărilor. Potrivit acestuia, finanțarea urmează să fie asigurată anul viitor inițial din bugetul local, după care investiția ar urma să fie susținută de la bugetul de stat.

Locuințele, apa și dezvoltarea orașelor mici – provocările pentru România

În cadrul conferinței de presă, Cseke Attila a vorbit despre trei domenii în care consideră necesare noi programe de investiții: locuințele, asigurarea resurselor de apă și dezvoltarea economică a orașelor mici.

Locuințe sustenabile și sprijin pentru persoanele vârstnice

În privința locuirii, fostul ministru a arătat că la nivel european se pregătește un program pentru locuințe sustenabile, care ar putea fi lansat în 2027. România ar putea beneficia de fonduri de ordinul miliardelor de euro, destinate locuințelor pentru tineri, locuințelor sociale și unor soluții pentru persoanele vârstnice.

Cseke Attila a atras atenția asupra numărului mare de persoane în vârstă care locuiesc singure. Potrivit datelor din ultimul recensământ, România are aproximativ 9,9 milioane de unități locative. În 2,4 milioane dintre acestea locuiește o singură persoană, iar în aproximativ 1,2 milioane, locatarii singuri au peste 65 de ani.

„Există aici o provocare pentru stat: ce facem cu persoanele vârstnice care locuiesc singure, care poate nu mai au pe nimeni în localitate sau chiar în țară?”, a declarat fostul ministru.

Acesta consideră că sunt necesare mecanisme prin care persoanele vârstnice să fie sprijinite și să nu rămână izolate, mai ales în situațiile în care copiii sau alte rude apropiate locuiesc în străinătate.

Un program de investiții pentru asigurarea resurselor de apă

A doua direcție vizează asigurarea resurselor de apă, în condițiile secetei și ale schimbărilor climatice. Fostul ministru a vorbit despre necesitatea unui program distinct pentru realizarea unor foraje de mare adâncime și construirea unor rezervoare care să permită păstrarea rezervelor de apă.

„Dacă acest climat se menține, unele zone s-ar putea confrunta cu probleme legate de resursele de apă. Cred că, în următorii patru-cinci ani, trebuie să existe un program de investiții pentru asigurarea resurselor de apă”, a afirmat Cseke Attila.

El a precizat că programul nu ar viza extinderea rețelelor de apă și canalizare din localități, ci identificarea și amenajarea unor surse de apă care să poată fi folosite în perioadele secetoase.

Printre zonele care ar trebui avute în vedere se numără sudul țării, dar și regiuni din vest și nord-vest, printre care se numără și județul Bihor.

Dezvoltarea economică a orașelor mici și păstrarea locurilor de muncă

A treia direcție privește dezvoltarea economică a orașelor mici, definite de fostul ministru ca localități cu mai puțin de 25.000 de locuitori. În Bihor, acesta a dat ca exemple Marghita, Valea lui Mihai, Săcueni și Aleșd.

Soluția propusă de Cseke Attila, prin programul care este deja pregătit la nivelul ministerului, dar nu este finalizat, vizează sprijinirea firmelor existente să-și păstreze activitatea și angajații, dar și încurajarea investițiilor noi care duc la crearea de noi locuri de muncă.

„Orașele mici au nevoie de programe, de un program de dezvoltare economică în principal și pe alte laturi sigur, dar cea mai stringentă care trebuie rezolvată este problema de dezvoltare economică și anume care să urmărească păstrarea locurilor de muncă și crearea de noi locuri de muncă. Un oraș mic l-am identificat ca fiind sub 25.000 de locuitori. Astăzi, într-un oraș mic, dacă se închide o fabrică și nu există altă perspectivă, în foarte scurt timp cei care au lucrat acolo migrează spre municipiul reședință de județ sau, în cazul nostru, s-ar putea să mai meargă și în altă parte, adică în străinătate.

Majoritatea acestor orașe mici au o scădere continuă de populație și o scădere continuă a populației active. Situația este valabilă nu numai pentru județul Bihor, ci și pentru zona Moldovei și zona de sud. Și aici trebuie creat un program de dezvoltare economică, la care la minister s-a lucrat intens. Încă nu este gata, dar s-a lucrat intens. Și sigur, în funcție de posibilitățile financiare ale guvernului sau ale statului”, a mai spus fostul ministru Cseke.

Șoferii care circulă pe Centura Oradea trebuie să se pregătească pentru noi restricții. Începând de luni, 26 octombrie, și până pe 15 noiembrie 2026, pe Centura Oradea vor fi executate lucrări de frezare și așternere a covoarelor bituminoase, pe un tronson de aproximativ 8,15 kilometri.

Intervențiile fac parte din programul de lucrări derulat de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj, prin Secția de Drumuri Naționale Oradea.

Pe durata șantierului, o bandă de circulație va fi închisă temporar, iar traficul se va desfășura pe câte o bandă din cele două existente pe fiecare sens de mers. Aceste restricții vor cauza ambuteaje la orele de vârf, astfel încât șoferii sunt rugați să folosească rute ocolitoare.

De la gropile din ianuarie la un nou strat de asfalt

Lucrările anunțate acum readuc în atenție problemele apărute pe Centura Oradea la începutul acestui an, când degradarea carosabilului a impus intervenții de urgență derulate de Primăria Oradea.

În ianuarie 2026, gropile formate în asfalt au determinat autoritățile să organizeze lucrări de plombare. Pe 21 ianuarie, era anunțată repararea provizorie a peste 3.000 de metri pătrați de carosabil, unul dintre sectoarele semnalate ca fiind puternic afectate fiind cel dintre Jumbo și Metro.

La momentul respectiv, Primăria Oradea preciza că intervențiile aveau caracter provizoriu și că fuseseră purtate discuții cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru turnarea unui nou strat de asfalt în primăvară. Totodată, primarul Florin Birta sublinia că șoseaua de centură nu se află în administrarea municipalității.

Reparațiile din timpul iernii au fost necesare pentru remedierea punctuală a degradărilor, în condițiile meteorologice specifice sezonului rece. Lucrările anunțate acum presupun însă o intervenție de altă natură: frezarea stratului existent și așternerea unui nou covor bituminos.

Rămâne de clarificat dacă sectorul care intră acum în șantier coincide cu porțiunile cele mai afectate în ianuarie și dacă programul de asfaltare anunțat pentru primăvară a fost realizat integral sau doar parțial.

Ce presupun lucrările de toamnă

Concret, lucrările presupun frezarea asfaltului existent pe o adâncime de cinci centimetri și așternerea unui nou strat bituminos. Scopul unei asemenea intervenții este refacerea stratului de rulare și îmbunătățirea condițiilor de circulație.

Sectorul vizat are aproximativ 8,15 kilometri, iar perioada anunțată pentru desfășurarea lucrărilor este de trei săptămâni. Participanții la trafic sunt sfătuiți să respecte semnalizarea rutieră temporară, să circule cu prudență și să adapteze viteza la condițiile din zona lucrărilor.

Un CV depus, o discuție cu un angajator și speranța că telefonul va suna în zilele următoare. Pentru cei care își caută un loc de muncă, Oradea Job Expo poate fi ocazia de a intra în contact direct cu firmele care recrutează și de a afla ce oportunități există pe piața muncii din Oradea.

Evenimentul are loc vineri, 23 octombrie, în Sala de Evenimente de la ERA Shopping Park, unde angajatori din industrie, producție, transport, logistică și domenii tehnice își prezintă ofertele. Cei interesați pot discuta direct cu reprezentanții companiilor, pot afla ce calificări sunt căutate și își pot depune CV-urile.

Pentru unii dintre vizitatori, participarea la târg înseamnă mai mult decât o simplă vizită printre standuri. Este o oportunitate de a găsi un loc de muncă mai bun sau de a începe un nou capitol profesional.

„Sper să mă sune cineva”

Printre cei veniți la târg se numără și persoane care au decis să caute noi oportunități după ce au analizat mai multe variante de angajare. Contactul direct cu firmele le permite să afle mai multe despre posturile disponibile și să își prezinte experiența fără să se limiteze la trimiterea unui CV online.

Un bărbat venit la Oradea Job Expo pentru a găsi un loc de muncă spune că a profitat de ocazie pentru a discuta cu mai mulți angajatori și pentru a vedea unde ar putea avea șanse de angajare.

„Am venit să văd ce locuri de muncă sunt disponibile și să discut direct cu firmele. Mi-am lăsat CV-ul acolo unde am considerat că m-aș potrivi și acum sper să mă sune cineva. Până la urmă, trebuie să încerci, să vezi ce oportunități ai și să nu te limitezi la un singur angajator”.

Pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă, procesul poate presupune răbdare și mai multe încercări până când apare oferta potrivită. Contează atât experiența profesională, cât și condițiile oferite de angajator, de la salariu și program până la posibilitatea de a lucra pe termen lung.

„Îmi doresc un loc de muncă stabil, unde să știu că pot construi ceva pe termen lung. Nu este vorba doar despre a găsi un serviciu, ci și despre a găsi ceva potrivit pentru mine, cu un salariu decent și condiții bune”, a declarat orădeanul.

Femeile își caută locul potrivit pe piața muncii

La târg au venit și femei interesate să afle ce posturi sunt disponibile și ce oportunități li s-ar potrivi. Pentru unele candidate, prioritatea este stabilitatea, în timp ce altele își doresc un program mai bun sau o schimbare de domeniu.

Oradea Job Expo – ediția de toamnă, 23.10.2026

O femeie prezentă la eveniment spune că a ales să vină personal pentru a discuta cu reprezentanții companiilor și pentru a afla mai multe despre ofertele acestora.

„Am vrut să văd direct ce se oferă și să discut cu angajatorii. Uneori, dintr-un anunț nu îți dai seama exact ce presupune un post, așa că mi se pare util să poți pune întrebări și să afli mai multe înainte să iei o decizie”.

Dincolo de denumirea postului sau de salariu, alegerea unui loc de muncă ține și de condițiile concrete în care urmează să lucreze candidatul. Programul, colectivul și posibilitățile de dezvoltare pot conta la fel de mult ca oferta financiară.

„Pentru mine contează să găsesc ceva stabil, cu un salariu corect și un program pe care să îl pot respecta. Mi-aș dori să găsesc un loc unde să mă pot adapta și să am posibilitatea să evoluez”, mai spune aceasta.

După discuțiile cu angajatorii și depunerea CV-urilor, candidații așteaptă acum să vadă dacă experiența și așteptările lor corespund cerințelor companiilor participante.

Angajatori din mai multe domenii, la Oradea Job Expo

Evenimentul reunește angajatori din mai multe domenii de activitate, oferind vizitatorilor posibilitatea de a explora variante profesionale diferite în aceeași locație.
Pe lista companiilor participante se află STIHL, JOST Oradea, Purem Oradea, Allengra, Connect Group România, Celestica, H.Essers, Salesianer, Inova Internațional, Schmitz Cargobull, H&T NPE East Europe, Olimp Impex și Plastor. La târg participă și Școala Postliceală „Henri Coandă” Oradea.

Sunt prezenți, de asemenea, reprezentanți ai ISU Bihor, AJOFM Bihor, Penitenciarului Oradea și SPAPF Avram Iancu Oradea. Cei interesați pot solicita informații despre oportunitățile profesionale din cadrul acestor instituții și despre condițiile de acces specifice fiecăreia.

Oferta este diversificată, iar vizitatorii pot afla direct de la reprezentanții participanților ce pregătire este necesară, dacă se solicită experiență anterioară și care sunt pașii pentru a candida la un post.

Oradea Job Expo este organizat de Inform Media Press, editorul publicațiilor Jurnal Bihorean și Bihon.ro, și își propune să faciliteze întâlnirea directă dintre angajatori și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Participarea este gratuită. Cei interesați pot vizita standurile companiilor, pot solicita informații despre posturile disponibile și își pot depune CV-urile direct la reprezentanții angajatorilor.

Evenimentul este deschis până la ora 17:00.

A început Oradea Job Expo! Bihorenii sunt așteptați să descopere oportunitățile de angajare

„Admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT (…) Desființează în totalitate încheierea contestată și, pe fond, rejudecând: respinge ca neîntemeiată cererea intimatului-inculpat de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu. (…) Definitivă”, se arată în soluția Curții de Apel București.

Georgescu fusese adus vineri dimineață la instanță din Arestul Central al Capitalei. După încheierea ședinței, acesta a fost transportat înapoi în arest, unde a așteptat pronunțarea hotărârii.

Sute de susținători, în fața instanței

Aproximativ 500 de susținători ai lui Călin Georgescu s-au adunat în fața Curții de Apel București, iar o parte dintre aceștia au ocupat carosabilul de pe Splaiul Independenței. Brigada Rutieră a impus restricții de circulație în zonă, în timp ce Jandarmeria Capitalei a făcut apel la calm și la eliberarea carosabilului pentru a nu fi îngreunată intervenția echipajelor de urgență.

Unul dintre bodyguarzii lui Georgescu, audiat la DIICOT

Tot vineri, Marin Burcea, unul dintre bodyguarzii lui Călin Georgescu, a fost audiat ca martor la DIICOT, potrivit unor surse judiciare.

Audierea are legătură cu dosarul în care anchetatorii susțin că, în 26 septembrie, un bărbat de 35 de ani ar fi verificat, la solicitarea unui suspect de 64 de ani, vila din Mogoșoaia pentru a identifica mijloacele tehnice de supraveghere folosite de organele judiciare și pentru a interveni asupra sistemelor utilizate în cadrul măsurilor de supraveghere tehnică. Potrivit DIICOT, rezultatul urmărit nu s-a produs.

De ce se află Călin Georgescu în arest preventiv

Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, într-un dosar de înșelăciune cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. Tribunalul București decisese, în 13 octombrie, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, însă procurorii au contestat hotărârea.

Potrivit anchetatorilor, Georgescu, Ionel Rusen și un cetățean italian ar fi constituit, în septembrie 2021, un grup infracțional organizat care ar fi convins un om de afaceri că poate obține o finanțare de șase milioane de euro, cu condiția depunerii unei garanții de peste un milion de euro.

Ulterior, sub pretextul majorării finanțării la 15 milioane de euro, victima ar fi fost determinată să transfere încă 100.000 de euro. Prejudiciul total reclamat depășește 1,1 milioane de euro.

Procurorii DIICOT au pus sechestru pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, precum și pe vila acestuia din Mogoșoaia.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale mai este vizat și de alte dosare penale. Unul privește presupusa efectuare în public a salutului legionar, iar într-un alt dosar este cercetat în legătură cu verificarea vilei din Mogoșoaia pentru identificarea dispozitivelor de supraveghere.

Georgescu a mai fost trimis în judecată, alături de Horațiu Potra și alți inculpați, într-un dosar privind acțiuni împotriva ordinii constituționale. De asemenea, a fost trimis în judecată într-un alt dosar pentru propagandă legionară și promovarea în public a unor persoane vinovate de genocid și crime de război.

Modul în care autoritățile s-au pregătit pentru iarnă a fost prezentat vineri, 23 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă organizate de Primăria Oradea și RER Vest, la sediul operatorului de salubritate.

Măsurile au fost stabilite în urma experienței din iarna trecută, când precipitațiile au fost mai abundente decât în sezoanele precedente, iar diferențele de temperatură au favorizat apariția poleiului în anumite zone ale orașului.

Viceprimarul Teofil Filimon a explicat că noua strategie urmărește reducerea riscului de accidente și intervenția mai rapidă în punctele vulnerabile.

„Anul acesta, strategia de intervenție vine cu nouă modificări. A fost introdusă o nouă categorie de intervenție, Urgența 0, care vizează podurile și intersecțiile. Iarna trecută, chiar și în absența precipitațiilor, se forma polei pe viaducte și poduri. Pentru a preveni astfel de situații, am decis să introducem această nouă categorie de urgență. Totodată, Urgența I, care vizează arterele principale, stațiile mijloacelor de transport în comun și accesul la instituții, va fi împărțită, începând din acest an, în două categorii: Urgența Ia, care se referă la segmentele de drum menționate anterior, și Urgența Ib, care vizează zonele de deal. Anterior, intervențiile aferente Urgenței I se desfășurau concomitent cu cele aferente Urgenței IV. Vremea se poate schimba în orice moment, ne apropiem de iarnă, dar consider că suntem pregătiți să intervenim prompt și în acest an, ori de câte ori va fi nevoie.” a declarat Teofil Filimon.

Podurile și intersecțiile, primele pe lista intervențiilor

Noua categorie va cuprinde 81 de puncte de intervenție. Spre deosebire de celelalte trasee, unde mobilizarea utilajelor se face în urma verificărilor din teren, în zonele încadrate la Urgența 0 intervenția va fi automată atunci când temperatura scade sub 2 grade Celsius și sunt întrunite condițiile care favorizează formarea poleiului, precum precipitațiile sau umiditatea ridicată.

Directorul tehnic al Primăriei Oradea, Sebastian Marchiș, a arătat că în sezonul trecut au fost necesare intervenții punctuale în intersecții, sensuri giratorii, pe poduri și viaducte.

Printre zonele cu risc se numără ieșirea spre Calea Bihorului, unde condițiile locale favorizează formarea unei pelicule de polei dimineața, din cauza condensului, chiar dacă în alte părți ale orașului carosabilul este uscat.

„Anul acesta am prevăzut această listă în hotărârea Consiliului Local, astfel încât colegii de la RER să poată ieși automat pe zonele predispuse la accidente.” a explicat Sebastian Marchiș.

O altă modificare vizează împărțirea fostei Urgențe I în două categorii. Urgența 1A cuprinde bulevardele principale, intrările și ieșirile din municipiu, traseele și stațiile mijloacelor de transport în comun, precum și accesele către instituțiile publice. În această categorie sunt incluse 399 de artere.

Urgența 1B vizează zonele de deal, unde temperaturile mai scăzute pot favoriza acumularea rapidă a zăpezii. Această categorie cuprinde 83 de artere și va beneficia de intervenții concomitente cu cele de pe traseele principale.

Urgența II cuprinde 281 de artere, în special căile de acces către cartierele de blocuri. Urgența III include 223 de străzi asfaltate sau betonate cu trafic redus, iar Urgența IV, 218 străzi nemodernizate.

În total, planul de deszăpezire acoperă 1.285 de artere de circulație și o suprafață de 3.674.848,45 de metri pătrați de carosabil.

34 de utilaje și peste 600 de tone de sare

Pentru sezonul rece, RER Vest are pregătite 34 de utilaje de deszăpezire, echipate pentru împrăștierea materialelor antiderapante, transportul zăpezii și intervențiile cu plug.

Dintre acestea, 23 sunt destinate împrăștierii materialului antiderapant solid, cu o capacitate totală de 101 metri cubi. Alte două utilaje pot distribui material antiderapant lichid, având o capacitate de 17.000 de litri la o intervenție.

Flota include și un utilaj de rezervă, cu o capacitate de 7.000 de litri, cinci utilaje pentru transportul și încărcarea zăpezii, patru încărcătoare frontale și 21 de utilaje dotate cu plug.

Capacitatea de transport și încărcare a zăpezii poate fi suplimentată de la cinci la 16 utilaje, cu o capacitate totală de 200 de metri cubi.

FOTO: „Urgența 0” pentru podurile și intersecțiile cu risc de polei, 23.10.2026

Intervențiile vor fi susținute de 243 de persoane, dintre care 43 de șoferi și operatori și 185 de muncitori care se vor ocupa de activitățile manuale, în special pe trotuare, treceri de pietoni și în zonele greu accesibile.

Stocurile de materiale antiderapante includ 604,06 tone de sare, 19.201 litri de clorură de calciu lichidă și 1,775 tone de clorură de magneziu sub formă de fulgi. Materialele vor fi distribuite în funcție de caracteristicile arterelor și de condițiile din teren.

Directorul RER Vest, Pálhegyi Zoltán, a anunțat și modificări în parcul auto. ATV-ul folosit în sezonul trecut a fost înlocuit cu o mătură mică multifuncțională, echipată atât cu plug, cât și cu sistem de împrăștiere a materialelor antiderapante.

„ATV-ul a fost foarte util la deszăpezirea cu plug, dar mai puțin util la împrăștierea materialului antiderapant, în condițiile în care deszăpezirea necesită, în cea mai mare parte, acțiuni de prevenire, mai degrabă decât de pluguire.” a anunțat directorul RER Vest.

Flota a fost completată și cu un vehicul multifuncțional 4×4, dotat cu lanțuri, care poate fi utilizat atât vara, pentru transportul containerelor cu moloz sau deșeuri voluminoase, cât și iarna, la deszăpezire.

În plus, operatorul a achiziționat un utilaj cu trei axe, dotat cu o sărăriță cu o capacitate de opt tone.

Reprezentanții municipalității au precizat că intervențiile vor fi coordonate în funcție de evoluția vremii și de situația din teren. Schimbul de informații se va realiza inclusiv în colaborare cu Poliția Rutieră, iar în zonele în care sunt șantiere deschise se va interveni punctual, în funcție de posibilități.

„Rugăm cetățenii să coopereze cu autoritățile locale, evitând parcarea autovehiculelor pe carosabil în perioadele de intervenție și respectând recomandările transmise de municipalitate. Doar împreună putem face ca aceste intervenții să se desfășoare rapid și eficient, cu minimum de disconfort pentru comunitate.” a mai adăugat viceprimarul Teofil Filimon.

Judecătorul Alin Constantinescu, care este și președintele Secției penale a Tribunalului Bihor, a dispus confiscarea specială (aplicată doar bunurilor și sumelor care au legătură cu acuzațiile) de la inculpați a peste 132.000 de lei, bani proveniți din vânzarea drogurilor, a 1.000 de euro, dar și a unor criptomonede Bitcoin evaluate la 29.239 de lei. Au fost confiscate și 14 telefoane, 2 tablete și 4 unități de stocare.

În plus, instanța a decis confiscarea extinsă (cu referire la sume și bunuri care nu pot fi justificate prin veniturile legale ale inculpaților) a unor sume de 245.000 de lei și a unor criptomonede Bitcoin (evaluate la 43.807 de lei) și Litecoin, identificate în portofelele electronice a doi dintre inculpați – Alexandru Cristian Indrei și Alin Florin Rogojan.

Prin sentința dată pe 20 octombrie, instanța a dispus prelevarea de probe biologice de la cei 8 inculpați condamnați, în vederea introducerii profilului lor genetic în Sistemul National de Date Genetice Judiciare și a menținut arestul preventiv în cazul a 5 dintre aceștia. De asemenea, inculpații trebuie să plătească, în total, cheltuieli de judecată de 52.000 de lei.

Hotărârea Tribunalului Bihor a fost atacată deja de doi dintre inculpați, astfel că procesul se va muta la Curtea de Apel Oradea, care va tranșa definitiv cazul.

Pedepsele aplicate de Tribunalul Bihor

Conform sentinței instanței de fond, inculpații din acest dosar au primit următoarele pedepse:

• Alexandru Cristian Indrei, 33 de ani, din Oradea: (aflat în arest preventiv în Penitenciarul Oradea) – 14 ani şi 4 luni de închisoare în regim de detenţie pentru trafic internațional de droguri de mare risc, trafic de droguri de risc și de mare risc (7 acte materiale), operaţiuni cu materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor și constituire a unui grup infracțional organizat;

• Dan Marius Mendea, 39 de ani, din Oradea – 10 ani de închisoare în regim de detenţie pentru trafic de droguri de risc și de mare risc (50 de acte materiale), operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive și constituire a unui grup infracțional organizat,
• Flavius Ilie Tuşa – 8 ani şi 10 luni de închisoare cu executare pentru trafic de droguri de mare risc
• Ioan Conoloș, 37 de ani, din Oradea – 7 ani şi 10 luni de închisoare cu executare pentru trafic de droguri de mare risc (4 acte materiale) și constituire a unui grup infracional organizat,
• Alin Florin Rogojan, 37 de ani, din Sântandrei: (aflat în arest preventiv în Penitenciarul Oradea) – 5 ani şi 2 luni de închisoare cu executare pentru trafic de droguri de mare risc (32 de acte materiale), efectuarea de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive și constituire a unui grup infracțional organizat
• Nicu Cosmin Rogojan, 40 de ani, din Sântandrei – (aflat în arest preventiv în Penitenciarul Oradea) – 4 ani şi 6 luni de închisoare în regim de detenţie pentru trafic de droguri de mare risc (6 acte materiale), efectuarea de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive și constituire a unui grup infracțional organizat,
• Cristina Iuliana Hegeduș – 3 ani şi 4 luni închisoare cu executare în regim de detenţie pentru trafic de droguri de mare risc
• Cătălin Boţoteanu – 4 ani de închisoare cu executare în regim de detenţie pentru trafic de droguri de mare risc

Tuturor celor implicați le-au fost interzise mai multe drepturi pe perioade de 3 sau 5 ani, după executarea pedepselor.

Interesant este că, potrivit sentinței Tribunalului Bihor, într-un portofel electronic care i-ar fi aparținut lui Dan Marius Mendea au fost găsite criptomonede evaluate, la momentul identificării lor, la suma totală de 807.841 de dolari şi 52.000 de euro.

Acuzațiile formulate de DIICOT Oradea

Cu vârste cuprinse între 33 și 40 de ani, cei 9 inculpați au fost trimiși în judecată în august 2025, în urma unei anchete a DIICOT Oradea și a polițiștilor antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Oradea.

Anchetatorii i-au acuzat că au constituit o grupare specializată în vânzarea substanțelor 3-CMC și MDMB-4en-PINACA și care a acționat în Oradea în perioada decembrie 2024 – mai 2025. Suspecții ar fi operat după sistemul „dead drop”, metodă care presupune ca vânzătorii și cumpărătorii să nu se întâlnească niciodată față în față. Astfel, cei acuzați de trafic de substanțe ilegale ar fi ținut legătura online cu clienții, iar după stabilirea cantităților și încasarea prețului convenit, cumpărătorii primeau coordonatele locului în care erau lăsate drogurile.

Pe 27 aprilie 2025, două persoane au fost prinse la marginea municipiului Oradea, când luau dintr-un tufiș 1,3 kilograme de droguri de mare risc. Anchetatorii au efectuat la scurt timp 17 percheziții la membrii grupării, ocazii cu care au fost descoperite 51 de kilograme de 3-CMC și 5 kilograme de ADB Fubinaca – droguri „cristal” de mare risc, dar și 900 de grame de canabis. Acestora li s-au adăugat 5 kilograme de bicarbonat de sodiu, utilizat pentru prepararea drogurilor, 5 cântare electronice de precizie, un aparat de vidat, laptopuri și dispozitive de stocare a datelor, dar și aproape 315.000 de lei și 2.200 de euro.

FOTO: Cea mai mare captură de drog „cristal” din România, de 1,8 milioane de euro, 23.10.2026

În total, valoarea capturii de drog „cristal” – cea mai mare din țară – a ajuns la 1,8 milioane de lei.

Fost jandarm, printre cei condamnați

În urma descinderilor, la începutul lunii mai 2025 au fost reținute cinci persoane, dintre care cinci au ajuns în arestul Poliției. Este vorba despre Dan Marius Mendea, Alexandru Indrei, Alin Florin Rogojan, Nicu Cosmin Rogojan și Ioan Conoloș, în timp ce ceilalți au fost puși sub control judiciar.

Ioan Conoloș și Dan Marius Mendea, ultimul fost jandarm în Oradea, au fost judecați și într-un alt dosar în care au fost acuzați că, alături de alte persoane, ar fi vândut substanțe psihoactive în Bihor, în 2018. Însă în luna martie a acestui an, Tribunalul Bihor a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.

La rândul său, Flavius Tușa a fost judecat pentru efectuare de operațiuni cu substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive, după ce în octombrie 2025 a fost prins în Timișoara având asupra sa drog 4-BMC. În luna mai a acestui an, el a fost condamnat definitiv în acel dosar la 6 ani și 2 luni de închisoare, cu executare.

Și Alexandru Indrei a fost condamnat anterior la 3 ani de închisoare, după ce în urmă cu 12 ani a preparat etnobotanice într-un apartament pe care l-a transformat într-un adevărat laborator.

Droguri de 1,8 milioane de euro, găsite în cadrul unei anchete a DIICOT și BCCO Oradea. 7 suspecți au fost reținuți

Spectatorii vor avea parte de un playlist extins, care străbate întreaga discografie a formației, într-un show gândit ca o retrospectivă sonoră a celor 7.305 de zile de byron. Biletele sunt disponibile în rețeaua iabilet.ro.

„Toamna asta o să colindăm prin țară să sărbătorim cele șapte mii trei sute cinci zile de inconștiență și încăpățânare care au primit numele de byron. Vă așteptăm cu drag!”, este invitaţia lui Dan Byron.

Foto: Bragovski

„Euforia”, un cântec despre sărbătoare și prietenie

Noul single vorbește despre bucuria conectării și despre recunoștința de a fi mers pe același drum timp de două decenii, având vinul ca element central al poveștii. Piesa este disponibilă pe toate platformele de streaming.

„Euforia e felul nostru de a sărbători cei 20 de ani pe care îi împlinim anul ăsta, sau 7.305 zile, cum ne place să zicem. Este, în principiu, un cântec închinat vinului, și nu întâmplător: după două decenii de drum împreună, ni s-a părut firesc să ridicăm un pahar. Bineînțeles, vinul, luat singur, fără prietenii care se adună în jurul lui, nu valorează nimic. La fel și cei 20 de ani, care n-ar însemna nimic fără oamenii care ne-au fost alături în tot acest timp și cărora le mulțumim”, spune Dan Byron.

20 de ani, 8 albume și proiecte pentru comunitate

Turneul aniversar ajunge în 12 orașe din țară. La București, trupa pregătește un concert în patru acte, în patru cluburi diferite, fiecare dedicat unei etape din istoria formației: „Încefluturi”, „Idolescență”, „Matouring” și „Dorigini”.

Turneul va începe în 30 octombrie în Ploieşti şi va trece, în afară de Oradea, prin Brașov, Constanța, București, Suceava, Botoșani, Iași, Târgu Mureș, Baia Mare, Cluj, Timișoara.

În două decenii de activitate, byron a lansat opt albume de studio, a realizat producții speciale filmate și a explorat formate diferite de concert, de la show-uri electrice pe scene mari de festival la concerte acustice sau colaborări cu cvartet de coarde și orchestră simfonică.

În 2025, albumele „nouă” și „Eternal Return” au primit discul de platină, iar concertul „Minunata lume nouă”, prezentat în premieră la Sala Palatului alături de o orchestră de 54 de muzicieni condusă de Simona Strungaru, a devenit cea mai amplă producție a trupei.

Dincolo de scenă, formația a creat spații dedicate învățării, lecturii și ascultării atente: Biblioteca byron, Clubul de Carte și Audioclub, unde albume de referință sunt ascultate la o calitate tehnică impecabilă. Lor li se adaugă Clubul de Tobe și Clubul de Film. byron înseamnă: Dan Byron (voce, chitară, flaut), Sergiu Mitrofan 6fingers (clape, chitară, voce), Dany Serrano (chitară), Laszlo Demeter (bass) și Andrei Ilie (tobe).