Vor fi afectați consumatorii de pe străzile: Nicolae Jiga, Brașovului, Calea Republicii, Bucegi, M. Titulescu, Pescărușului, Parcul Petofi, Ecaterina Teodoroiu, Feleacului, dr. Louis Pasteur, , Gheorghe Doja, Gheorghe Marinescu, Titus Popovici, Branului, Dâmbului, Remenyik Sandor, G-ral Magheru, Snagovului și Bicazului.

Reprezentanții Termoficare Oradea, se estimează că reluarea furnizării apei calde se va realiza cel târziu vineri, 17 iulie, ora 23:30

„Pentru informații suplimentare, utilizatorii pot apela dispeceratul de urgență Tel Verde 0 800 070 800 (număr apelabil gratuit din toate rețelele fixe și mobile) sau 0259 467 577 – Dispecerat SCADA.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat!”, se mai arată în același comunicat.

Prețul unui abonament la meciurile echipei de baschet costă 450 de lei pentru vechii abonați, 550 de lei pentru noii abonați, respectiv 275 de lei pentru studenți și pensionari. De asemenea, clubul oferă următoarele pachete: Family 1 adult + 1 copil, la prețul de 600 de lei; Family 1 adult + 2 copii – 750 de lei; Family 2 adulți – 1.000 de lei; Family 2 adulți + 1 copil – 1.050 de lei; Family 2 adulți + 2 copii – 1.200 de lei. De asemenea, vor fi puse în vânzare pachete pentru companii: 5 abonamente – 2.250 de lei; 10 abonamente – 4.500 de lei; 20 de abonamente – 8.500 de lei. Abonamentele și pachetele sunt valabile pentru toate meciurile echipei CSM CSU Raiffeisen Oradea în Liga Națională, Cupa României și cupele europene.

Prețurile biletelor vor fi următoarele:

• pentru adulți la meciurile din sezonul regulat, Cupa României (mai puțin finala) și cupele europene (mai puțin finala) – 30 de lei
• pentru adulți la finala Ligii Naționale, finala Cupei României sau finala unei cupe europene – 40 de lei
• pentru adulți la sezonul regulat al Ligii Naționale, Cupa României cu excepția finalei, cupele europene cu excepția finalei, în sectoarele 22, 23, 24 și 25 – 25 de lei

Copiii cu vârsta de până la 4 ani și persoanele cu dizabilități vor avea acces gratuit.

Potrivit BCE, schimbarea nu are doar un rol estetic. Noile bancnote trebuie să integreze tehnologii moderne de securitate, capabile să ofere o protecție mai bună împotriva falsificării. În același timp, acestea vor fi concepute pentru a fi mai ușor de utilizat de persoanele cu deficiențe de vedere, mai rezistente în timp și mai prietenoase cu mediul.

Totodată, banca centrală urmărește ca viitoarele imagini să reflecte mai bine identitatea și diversitatea culturală a Europei, înlocuind actualele reprezentări simbolice ale stilurilor arhitecturale europene.

Personalități celebre pe bancnote

Prima temă aflată în competiție pune accent pe cultura europeană și propune includerea unor figuri istorice marcante pe fiecare valoare nominală.

Printre personalitățile luate în calcul se numără soprana Maria Callas, compozitorul Ludwig van Beethoven, cercetătoarea Marie Curie, scriitorul Miguel de Cervantes, artistul și inventatorul Leonardo da Vinci, precum și activista pentru pace Bertha von Suttner.

Fiecare bancnotă ar urma să fie completată de ilustrații inspirate din viața culturală europeană, precum spectacole artistice, festivaluri, școli, biblioteci, muzee sau spații publice dedicate comunității.

Cea de-a doua variantă propusă de BCE este construită în jurul relației dintre natură și instituțiile europene. Designul ar combina imagini cu râuri aflate în diferite etape ale cursului lor, specii reprezentative de păsări și sedii ale principalelor instituții ale Uniunii Europene.

Conceptul își propune să evidențieze biodiversitatea continentului și importanța protejării ecosistemelor, alături de simbolurile cooperării europene.

Când vor apărea noile bancnote

Înainte ca designul final să fie ales, BCE va organiza o consultare publică în care locuitorii statelor din zona euro își vor putea exprima preferințele între variantele selectate de juriu.

Procesul face parte dintr-un amplu proiect început în 2025, când designeri grafici din întreaga Uniune Europeană au fost invitați să propună concepte pentru viitoarele bancnote.

Chiar dacă designul va fi stabilit în următorii ani, noile bancnote nu vor ajunge imediat în circulație. După alegerea variantei finale vor urma etapele de dezvoltare a elementelor de securitate, testarea tehnică, adaptarea echipamentelor bancare și producția propriu-zisă.

Banca Centrală Europeană a precizat că bancnotele aflate în prezent în circulație vor rămâne valabile pe tot parcursul perioadei de tranziție, urmând ca noua serie să fie introdusă gradual. Valorile nominale de 5, 10, 20, 50, 100 și 200 de euro vor fi păstrate, iar dimensiunile și culorile dominante vor rămâne în mare parte neschimbate pentru a evita costuri suplimentare legate de adaptarea bancomatelor și a altor echipamente bancare. În schimb, bancnota de 500 de euro va ieși din circulație.

Șase legi importante au fost promulgate

Printre cele mai importante proiecte care au devenit lege se numără Legea nr. 18/2026, inițiată de Arina Moș, prin care Poliția Locală este autorizată să utilizeze camere video portabile de tip bodycam și alte mijloace tehnice de înregistrare audio-video în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Actul normativ stabilește cadrul legal pentru utilizarea acestor echipamente, precum și garanțiile privind protecția datelor personale și respectarea drepturilor cetățenilor. O altă lege adoptată este Legea nr. 91/2026, care introduce posibilitatea acordării de finanțări multianuale pentru organizațiile nonprofit.

Noul mecanism permite încheierea unor acorduri-cadru pe o perioadă de până la patru ani, oferind mai multă predictibilitate în derularea proiectelor și o utilizare mai eficientă a fondurilor publice, fără a genera cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. În aceeași sesiune parlamentară au fost promulgate și Legea nr. 53/2026 privind prevenirea și combaterea femicidului, care definește juridic această infracțiune și stabilește formele sale, intim, non-intim și indirect, precum și Legea nr. 61/2026, prin care părinții și tutorii copiilor cu sindrom Down sau tulburări din spectrul autist vor beneficia gratuit de servicii de sprijin psihologic, decontate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Totodată, Legea nr. 102/2026 introduce obligații clare pentru furnizorii publici și privați de servicii sociale de a adapta informațiile și comunicarea în funcție de tipul dizabilității beneficiarilor. Printre măsurile prevăzute se numără materiale în format Braille, interpretare în limbaj mimico-gestual, semnalizare adaptată, ghiduri simplificate și utilizarea tehnologiilor asistive. Recent a fost promulgată și Legea nr. 139/2026 privind Programul „Viața la țară”, care urmărește promovarea patrimoniului rural și a gospodăriilor tradiționale. Programul va funcționa prin intermediul unei platforme electronice naționale, unde gospodăriile înscrise vor putea fi promovate, iar vizitatorii vor avea posibilitatea să facă rezervări și plăți online. Potrivit deputatului, județul Bihor are un potențial important de valorificare prin acest program.

Noi inițiative legislative în Parlament

Pe lângă proiectele devenite lege, Arina Moș a inițiat mai multe propuneri legislative aflate în procedură parlamentară. Printre acestea se numără reducerea duratei de formare la Institutul Național al Magistraturii la doi ani, modificarea legislației privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, înființarea Programului Național de Înot „Johnny Weissmüller”, acordarea a cel puțin trei zile suplimentare de concediu de odihnă pentru părinții care își cresc singuri copiii și declararea anului 2029 drept „Anul Doina Cornea”, la împlinirea unui secol de la nașterea cunoscutei disidente anticomuniste.

Interpelări privind violența domestică

În activitatea de control parlamentar, deputatul bihorean a solicitat date privind fenomenul violenței domestice care afectează minorii. Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul General al Poliției Române, în anul 2025 au fost înregistrați la nivel național 7.702 minori victime ale violenței domestice, dintre care 175 erau din județul Bihor. În 2024, numărul a fost de 8.321 de minori la nivel național, dintre care 140 în Bihor. Datele mai arată că peste 10.000 de copii victime ale violenței domestice au beneficiat anual de servicii sociale specializate, acordate împreună cu mamele lor, în cadrul intervențiilor destinate cuplului mamă–copil.

Activitatea continuă și în vacanța parlamentară

Deși Parlamentul se află în vacanță, activitatea deputatului continuă. Arina Moș a asigurat, săptămâna trecută, permanența în calitate de secretar al Camerei Deputaților și anunță că va continua întâlnirile din teritoriu cu primarii și cetățenii pentru identificarea problemelor care necesită soluții legislative. În cadrul Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială, din care face parte parlamentarul bihorean, sunt analizate modificările la viitoarea lege a psihologilor, act normativ care nu a mai fost actualizat de aproximativ două decenii.

Posibilă sesiune extraordinară pentru jaloanele PNRR Potrivit materialului trimis de deputata Moș se menționează că există posibilitatea convocării unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru adoptarea unor proiecte legislative necesare îndeplinirii jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), condiție pentru accesarea unei noi tranșe de peste 4,5 miliarde de euro. Printre proiectele considerate prioritare se află legea salarizării unitare, legea incompatibilităților, legea funcției publice, Codul urbanismului, legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru creșterea colectării veniturilor bugetare și legea privind decarbonizarea sectorului de termoficare.

ANM precizează că manifestări specifice instabilității atmosferice vor fi pe arii restrânse și în restul teritoriului.

Sursa: AGERPRES

„Având în vedere cele întâmplate în aceste zile cu bolnavii de la Dumbrava, inclusiv că o parte dintre ei sunt ținuți împotriva voinței lor în anumite locuri, deși au domiciliul în Dumbrava sau Tinca, vă rog să luați măsurile ce se impun pentru ca aceștia să poată reveni acolo unde locuiesc de fapt și de drept și unde doresc să locuiască”, a scris Viorel Pașca pe pagina sa de Facebook.

Totodată, Pașca afirmă că este dispus să colaboreze cu autoritățile pentru autorizarea caselor din Dumbrava și Încești, una dintre problemele invocate în anchetă.

„Țin să vă informez că sunt dispus să ne întâlnim pentru a discuta și găsi soluții pentru a «intra în legalitate», mai precis să beneficiem de autorizație de funcționare pentru câteva case din Dumbrava și Încești“, mai spune acesta.

El le transmite reprezentanților instituțiilor că îi așteaptă la o întâlnire pentru identificarea unor soluții și îi invită să viziteze Dumbrava pentru a analiza situația la fața locului.

Apelul vine după decizia definitivă pronunțată luni de Curtea de Apel București, care a respins cererea procurorilor DIICOT de arestare preventivă a lui Viorel Pașca, a soției sale, a celor trei fii și a coordonatoarei așezămintelor din Dumbrava, Delia Păcală. Instanța a menținut soluția primei instanțe și a revocat măsura controlului judiciar.

Familia Pașca este cercetată de DIICOT – Structura Centrală pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane.

În motivarea deciziei din primă instanță, Tribunalul București a arătat însă că, potrivit probelor administrate până în acel moment, persoanelor aflate în grija asociației le erau asigurate hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, chiar dacă activitatea se desfășura într-un cadru neautorizat și care nu respecta toate exigențele legale.

Instanța a reținut, de asemenea, că o parte dintre beneficiari fuseseră direcționați către Dumbrava chiar de instituții ale statului și că nu existau motive care să justifice arestarea preventivă.

Motivarea Tribunalului București, în cazul Pașca: „Probele nu relevă situația unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană”

Născută la 29 iulie 1956, în Voivozi, județul Bihor, Iuliana Băican Chelu a urmat cursurile Facultății de Muzică din Oradea, la secția Actorie. Ulterior, și-a construit întreaga carieră în jurul scenei și al activităților culturale.

O mare parte din parcursul său profesional a fost legată de Teatrul de Stat din Oradea, unde a lucrat timp de mai multe decenii ca sufleor. Chiar dacă activitatea sa se desfășura în culise, contribuția ei era esențială pentru buna desfășurare a spectacolelor. Cunoștea textele în detaliu și a fost, de-a lungul anilor, un sprijin constant pentru numeroase generații de actori.

Activitatea sa nu s-a limitat însă la teatru. Iuliana Băican Chelu a urcat și pe scenă în calitate de interpretă de muzică populară, fiind prezentă la numeroase manifestări și evenimente culturale organizate în Bihor. De asemenea, a realizat o emisiune la televiziunea locală TVS, prin intermediul căreia a promovat artiști și stiluri muzicale diverse, de la folclor și folk până la jazz. Prin această activitate, a contribuit la susținerea și popularizarea valorilor culturale locale.

Iuliana Băican Chelu a făcut parte dintr-o familie profund implicată în viața artistică a Oradiei. Alături de soțul său, muzicianul Florian Chelu-Madeva, și de fiica lor, Alexandrina Chelu, a participat la numeroase proiecte culturale și muzicale. Cei trei s-au implicat inclusiv în inițiative dedicate promovării tradițiilor și patrimoniului românesc.

Dispariția Iulianei Băican Chelu lasă un gol profund în comunitatea artistică bihoreană și în rândul tuturor celor care au cunoscut-o și au apreciat-o. Profesionalismul, discreția și devotamentul cu care și-a desfășurat activitatea de-a lungul întregii vieți au transformat-o într-o prezență extrem de prețuită a lumii culturale orădene.

FOTO: CSM ORADEA FB

În sezonul precedent, Pridgett a disputat 52 de meciuri pentru CSM CSU Raiffeisen Oradea, dintre care 36 în Liga Națională, 3 în Cupa României, 12 în FIBA Europe Cup și unul în calificările din FIBA Basketball Champions League. A avut medii statistice de 8,3 puncte marcate, 2,7 recuperări și 4,0 pase decisive pe meci.

“De la primul meci și până la ultimul sfert jucat sub culorile Oradiei, Sayeed a purtat tricoul CSM cu profesionalism și dăruire. Îi mulțumim pentru energia adusă pe teren și pentru fiecare moment trăit alături de echipă și galerie. Îi urăm succes în continuare”, se spune în comunicatul postat pe pagina de facebook a CSM Oradea.

Sistemul competițional din FIBA Europe Cup va fi modificat începând cu această ediție. Sezonul regulat (prima fază a grupelor) va cuprinde 8 grupe a câte 6 echipe fiecare. În grupe se va juca în sistem „fiecare cu fiecare”. Ca urmare, toate formațiile urmează să dispute câte 10 meciuri (5 acasă și tot atâtea în deplasare). Primele două clasate din fiecare grupă vor accede în Top 16, unde vor exista 4 grupe a câte 4 echipe. Ocupantele primelor două locuri vor accede în play off-ul FIBA Europe Cup.

foto: Facebook/CSM Oradea

Pentru tragerea la sorți de joi, cele 48 de echipe participante au fost repartizate în 6 urne valorice. CSM CSU Raiffeisen, care deține cel mai mare coeficient dintre toate echipele înscrise, se află pe primul loc în urna 1, fiind principalul cap de serie. Din prima urnă valorică mai fac parte formațiile Sporting Lisabona (Portugalia), BC Kalev Kramo Tallinn (Estonia), Petrolina AEK Larnaca (Cipru), Keravnos Strovolou (Grecia), KF Trepca 89 (Kosovo), Patrioti Levice (Slovacia) și Bakken Bears Aarhus (Danemarca).

În același dosar, un alt inculpat acuzat de înșelăciune prin aceeași metodă – Cornel Ionel Nemeș, din Marghita – a fost condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Instanța a hotărât ca bărbatul să plătească firmei de leasing peste 400.000 de lei.

Mașini în leasing, cu rate neplătite

Potrivit rechizitoriului Parchetului Oradea, atât Călin Siminic, cât și Cornel Nemeș ar fi identificat „persoane fără experienţă comercială, aflate într-o relaţie de încredere ori într-o situaţie personală vulnerabilă, le-au determinat să înfiinţeze societăţi comerciale şi să figureze formal ca administratori, au asigurat ori au organizat plata avansurilor, au coordonat semnarea contractelor de leasing şi, imediat după dobândirea bunurilor, au preluat controlul exclusiv asupra autoturismelor (și) documentelor societare”.

Anchetatorii au stabilit că persoanele înscrise formal ca administratori nu au avut acces la mașinile cumpărate şi nu au obţinut beneficii economice.

Astfel, Călin Siminic a fost acuzat că în perioada aprilie-octombrie 2021, a convins-o pe o femeie pe care o cunoștea să înființeze o firmă – Easy&Smart Rent a Car SRL- care avea ca obiect de activitate închirierea de mașini. I-ar fi spus că, din cauza problemelor sale juridice, nu putea figura ca asociat ori administrator în cadrul societății.

Apoi i-a cerut femeii ca, în calitatea sa de administrator al noii firme, să semneze un contract de achiziție, în leasing, a unui autoturism Mercedes CLA, care urma, chipurile, să fie închiriat.

„Persoana vătămată nu avea experienţă în domeniu, iar rolul său urma să fie pur formal, inculpatul (Călin Siminic – n. red.) asumându-şi în mod expres plata ratelor şi administrarea activităţii”, a consemnat procurorul de caz în rechizitoriu.

Anchetatorii au stabilit că Siminic ar fi asigurat cei 83.522 de lei necesari pentru plata avansului, iar după ce a fost achiziționată, mașina nu ar fi fost folosită pentru închiriere, ci a ajuns la alte persoane. De la ultimul proprietar a fost ridicată și restituită societății de leasing.

În această situație, femeia care a înființat societatea de închirieri s-a văzut executată silită. Astfel, locuința i-a fost pusă sub sechestru, iar lunar i se rețineau în jur de 900 de lei din venituri, fiind recuperați în total aproape 22.000 de lei.

Ratele, reținute din salariul păgubitei

Siminic ar fi procedat într-un mod similar cu o altă femeie pe care a determinat-o să înființeze un SRL – Active Fastuber, în numele căreia a cumpărat în iunie 2021, tot în leasing, un autoturism BMW 216. I-ar fi explicat că va transfera ulterior firma pe numele unei persoane din familia sa și că el va suporta toate costurile, inclusiv ratele pentru vehicul.

Însă după ce ar fi plătit avansul de aproape 53.000 de lei, bărbatul ar fi luat actele firmei și nu ar fi achitat nicio rată. A făcut-o, în schimb, păgubita, care a fost obligată să plătească în fiecare lună câte 650 de lei din propriul salariu, până la momentul judecății decontând aproape 24.000 de lei din valoarea autoturismului pe care nu l-a văzut niciodată și care nu a mai fost recuperat.

Daune morale de câte 10.000 de euro

Judecătoria Oradea l-a condamnat pe Călin Siminic la 6 ani de închisoare, cu executare: „O modalitate neprivativă de libertate este exclusă atât de cuantumul pedepsei, cât şi de gravitatea concretă.”

Pe lângă aceasta, instanța l-a obligat pe Siminic să plătească societății de leasing suma cerută de aceasta – 1.241.906,39 de lei, în care sunt incluse și comisioanele, taxele, primele de asigurare și cheltuielile cu procedurile de executare silită.

De asemenea, orădeanul trebuie să le restituie celor două femei banii achitați până acum ca rate pentru autoturisme, la care se adaugă daune morale de câte 10.000 de euro. În cazul uneia dintre păgubite, Siminic a fost obligat să plătească și onorariul de 3.000 de lei al avocatului care a reprezentat-o.

Judecătorul de caz a dispus ca inculpatul să achite și o amendă de 2.100 de lei, aplicată în 2020, după ce a fost prins conducând cu permisul suspendat. Inițial, executarea acelei pedepse a fost amânată.

Conform datelor Judecătoriei Oradea, Călin Siminic a fost eliberat pe 1 iunie dintr-un penitenciar din Anglia, unde a executat o pedeapsă de 4 luni de închisoare. El are posibilitatea ca, în termen de 10 zile de la comunicare, să atace cu apel sentința instanței bihorene.

Alt inculpat, aceeași metodă

Același lucru îl poate face și Cornel Nemeș, acuzat că în perioada martie-septembrie 2021, ar fi determinat-o pe o femeie aflată într-o situație financiară dificilă să înființeze un SRL. Ar fi achitat costurile necesare și i-ar fi oferit persoanei vătămate 1.000 de euro, plus promisiunea că va avea de câștigat de pe urma activității societății.

Ulterior, Nemeș a plătit peste 96.000 de lei, avansul pentru un Mercedes C-Klasse cumpărat în leasing pe noua societate, dar pe care femeia pusă administrator nu l-a văzut niciodată. Ratele nu au fost achitate și, deși contractul a fost reziliat câteva luni mai târziu, mașina a fost identificată abia în 2023, în străinătate.

Victima a relatat în fața anchetatorilor că, atunci când și-a dat seama ce se întâmplă, ar încercat să se retragă, dar ar fi fost supusă presiunilor şi ameninţărilor.

„Aceste elemente confirmă că ea a fost folosită drept instrument formal, fără a cunoaşte planul de inducere în eroare a finanţatorului şi fără a acţiona cu vinovăţie penală”, se arată în sentința Judecătoriei Oradea.

Deși a recuperat mașina și apoi a vândut-o, firma de leasing a susținut că, după deducerea preţului obţinut, a rămas un prejudiciu nerecuperat de 412.592,42 de lei. Această sumă va fi plătită de Nemeș, a stabilit Judecătoria Oradea.