foto: IA

Potrivit celui mai recent Raport trimestrial asupra inflației, publicat în august 2026, rata anuală a inflației este prognozată la 6,1% la sfârșitul acestui an, la 3,4% în decembrie 2027 și la 2,8% în trimestrul al doilea din 2028.

Noua prognoză vine însă cu o veste mai puțin favorabilă: estimările pentru următorii ani au fost revizuite în sus față de raportul publicat în luna mai. BNR consideră că procesul de reducere a inflației va continua, dar într-un ritm ceva mai lent decât se anticipa anterior.

„Rata anuală a inflației IPC este prognozată în scădere pe cvasitotalitatea intervalului proiecției, mai vizibilă în trimestrul III 2026, până la 5,9% în luna septembrie, date fiind efectele de bază asociate șocurilor ample din 2025. Indicatorul este proiectat la 6,1% în decembrie 2026, la 3,4% la finele anului viitor și la 2,8% la orizontul proiecției, trimestrul II 2028. Comparativ cu valorile publicate în Raportul asupra inflației din luna mai, traiectoria actualizată a ratei anuale a inflației IPC a fost revizuită în sus, cu 0,6 puncte procentuale la finele anului curent, cu 0,5 puncte procentuale în decembrie 2027 și cu 0,3 puncte procentuale în trimestrul I 2028, orizontul proiecției precedente”, se arată în raport.

Inflația ar urma să scadă, dar nu atât de repede

Potrivit estimărilor BNR, în septembrie 2026 rata anuală a inflației ar putea coborî la 5,9%, după care ar urma să încheie anul la 6,1%. Pentru 2027, perspectiva este mai bună, banca centrală anticipând o reducere a inflației până la 3,4% la sfârșitul anului.

Scăderea ar urma să continue și în prima parte a anului 2028. La orizontul actual al prognozei, respectiv trimestrul II din 2028, rata anuală a inflației este estimată la 2,8%.

Reducerea inflației nu înseamnă însă că prețurile vor reveni la nivelurile din anii anteriori. O rată mai mică a inflației indică, în primul rând, o încetinire a ritmului în care prețurile cresc. Astfel, chiar și într-un scenariu cu inflație de 2,8%, consumatorii se vor confrunta cu prețuri mai mari decât cele din prezent.

Banca centrală atrage atenția că prognoza este în continuare expusă unor riscuri importante. Balanța riscurilor este considerată înclinată în sensul unor abateri în sus de la traiectoria inflației din scenariul de bază.

Printre factorii care ar putea alimenta noi presiuni asupra prețurilor se numără evoluțiile geopolitice, situația de pe piețele de energie și schimbările din comerțul internațional.

„Presiuni inflaționiste mai ample și persistente ar putea proveni din escaladarea tensiunilor geopolitice, prelungirea crizei energetice, precum și din fragmentarea în continuare a comerțului internațional. În sens opus acționează o potențială slăbire mai accentuată a cererii interne și externe”, se menționează în document.

O eventuală intensificare a conflictelor geopolitice sau o nouă criză energetică ar putea majora costurile pentru companii și consumatori. La rândul său, fragmentarea comerțului mondial poate afecta lanțurile de aprovizionare și prețurile unor produse.

Există însă și un factor care ar putea contribui la temperarea inflației. Dacă cererea internă și externă ar slăbi mai mult decât se anticipează, presiunile asupra prețurilor s-ar putea reduce.

Ce înseamnă prognoza pentru români

Pentru consumatori, datele publicate de BNR indică o perioadă în care scumpirile ar urma să încetinească treptat, însă presiunea asupra bugetelor nu va dispărea imediat. Inflația de 6,1% estimată pentru finalul lui 2026 arată că ritmul de creștere a prețurilor rămâne important.

Perspectivele devin mai favorabile în 2027 și 2028, când rata inflației este estimată să se apropie de niveluri mult mai reduse. Totuși, evoluția finală depinde de o serie de factori interni și externi, iar BNR avertizează că riscurile sunt în continuare orientate în principal în sensul unei inflații mai mari decât cea prognozată.

Prin urmare, scenariul central al băncii naționale este unul de dezinflație graduală, dar cu suficiente incertitudini pentru ca estimările să poată fi modificate din nou în trimestrele următoare.

20:00 – Pilates în parc cu Kinetik Reform – Parcul Barcăului

21:00 – Muzicile Lumii – De dor, de joc și de inimă albastră – Cetatea Oradea

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția artistului Ioan Aurel Mureșan „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Svetlana Utto Predescu „Atelier și plein air” (expoziție temporară);
• Expoziția „Moștenire și destin. 130 de ani de la deschiderea primului muzeu din Oradea” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția foto „Momente neuitate” (expoziție temporară);
• Expoziția „Abstract” (expoziție temporară);
• Expoziția „Oniric. Între vis și realitate în grafica contemporană românească” (expoziție temporară);
• Expoziția artistului plastic Marcel Munteanu „Armonii mediteraneene” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Rezonanțe în timp. Exerciții de modă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Frecvențe ale memoriei – Radioreceptoare dintr-o altă epocă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Capătul Străzii Stejar (The End of Oak Street)

FOTO: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

1.000 de euro pentru un drum de Slovenia

În primul caz a fost vizat șoferul unei autoutilitare în care polițiștii de frontieră din Borș au descoperit 13 cetățeni afro-asiatici, ascunși în două cutii. Marinel Sergiu H., originar din comuna clujeană Frata, îi preluase dintr-o parcare, în seara de 8 aprilie 2023. Acolo s-a întâlnit cu o persoană care i-a propus să-i ducă pe migranți până în Slovenia, oferindu-i în schimb 1.000 de euro.

Clujeanul a fost de acord și a tras vehiculul într-un loc mai retras, așteptând în cabină până când cei 13 migranți au fost urcați în compartimentul de marfă. I s-a transmis că, odată ajuns în Slovenia, va fi preluat de un alt vehicul până la locul unde urma să-i predea altor persoane pe afro-asiatici. A plecat spre punctul de frontieră Borș, unde pasagerii săi clandestini au fost găsiți și reținuți de autorități.

Cei 13 străini au explicat că au intrat legal în România, în baza unor vize de muncă, dar s-au declarat nemulțumiți de veniturile obținute, astfel că au hotărât să plece spre vestul Europei. Au luat legătura cu o persoană din Timișoara, care i-a preluat de lângă gara din oraș și i-a dus până la parcarea în care au fost urcați într-o autoutilitară. Au relatat că un necunoscut le-a cerut să se ascundă în două cutii aşezate pe paleţi şi să nu facă zgomot.

Marinel Sergiu H. și-a recunoscut fapta și a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu suspendare, pentru trafic de migranți, fiind totodată obligat să muncească 60 de zile în folosul comunității.

Turci printre saci cu haine second hand

Al doilea șofer condamnat de Tribunalul Bihor pentru o infracțiune similară este un hunedorean, Ciprian M., care a primit o pedeapsă de un an și 6 luni de închisoare, tot cu suspendare, plus 60 de zile de muncă în folosul comunității. El a fost acuzat că, pe 20 martie 2022, în jurul orei 19:30, a încercat să scoată ilegal din România, prin punctul de trecere Borș II, șase cetățeni turci. Aceștia au fost descoperiți de polițiștii de frontieră în partea din spate a microbuzului condus de hunedorean, ascunşi printre numeroşi saci cu haine second-hand.

Verificările autorităților au arătat că doar unul dintre turci a intrat legal în România. Ceilalți cinci au ajuns fraudulos în țară și au explicat că au fost preluați de persoane diferite, ajungând prin intermediari la microbuzul care i-a transportat spre vamă. Au declarat cu toții că șoferul i-a așezat în partea din spate a vehiculului și i-a acoperit cu sacii de haine.

Anchetatorii au descoperit că Ciprian M. a fost condamnat în trecut, în Ungaria, la 2 ani și 4 luni de închisoare, pedeapsă din care a executat jumătate, fiind eliberat condiționat.

În cazul ambilor inculpați, sentințele pronunțate de Tribunalul Bihor pe 17 august pot fi atacate, caz în care dezbaterile se vor muta la Curtea de Apel Oradea, care va pronunța hotărârile definitive.

foto: CS Crișul

Strâmtoarea Bosfor, administrată de Turcia, desparte continentul asiatic de cel european. Cursa s-a desfășurat pe o distanță de circa 6.500 de metri și a început în partea din Asia, finișul fiind în Europa.

Tasyürek Denis a avut o evoluție remarcabilă, reușind să parcurgă distanța în timpul de 59 de minute și 19 secunde, sub pragul de o oră. Denis s-a situat pe locul 44 dintr-un total de 1.781 de concurenți în întrecerea masculină, respectiv pe locul 25 la categoria de vârstă 14-18 ani.

Denis Tasyürek este pregătit la CS Crișul de antrenorii Cristina Madău și Ovidiu Tirla.

„O performanță foarte frumoasă, într-o competiție internațională cu aproximativ 2.500 de participanți, din 6 continente! Felicitări, Denis! Suntem foarte mândri de tine! Mulțumiri antrenorilor Cristina Madău şi Ovidiu Tirla pentru munca și susținere!”, a postat CS Crișul pe pagina sa de facebook.

La eveniment au participat premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan și fiul său, în vârstă de 14 ani, ambii reușind să termine cursa.

Drogurile erau ascunse în compartimente secrete ale unor camioane aparținând unor firme de transport implicate în gruparea infracțională au explicat anchetatorii, care au efectuat, luni, 16 percheziții domiciile unor persoane și sedii de firme din Oradea, Satu Mare, Timișoara și Câmpulung Moldovenesc, dar și în județele Timiș, Mehedinți, Satu Mare și Maramureș.

„Crime as a service”

Potrivit unui comunicat al DIICOT, bazele grupării infracționale au fost puse în septembrie 2023 de către patru bărbați și o firmă de transport internațional. Aceasta avea ca scop obținerea de bani din procurarea și transportul, din Spania spre restul continentului, a sute de kilograme de canabis, rezină de canabis și cocaină.

Ulterior, în grupul organizat în structură piramidală au intrat alți 9 bărbați, o femeie și patru firme care serveau drept paravan legal pentru transportul drogurilor, spun anchetatorii. Conform acestora, partenera de viața a unuia dintre liderii grupării sprijinea, la rândul său, activitatea rețelei.

„În esență, gruparea investigată în prezenta cauză oferea grupărilor de narcotraficanți albanezi servicii de transport a diferitor feluri și cantități de droguri de risc și mare risc, din țările – puncte de intrare a drogurilor în Europa, în țările – puncte de destinație din Europa, în funcție de comenzile, constatându-se tipicitatea modului de operare «crime as a service»”, se arată în comunicatul DIICOT – Structura Centrală.

Procurorii DIICOT și polițiștii antidrog au stabilit că, după ce primeau comenzile de la traficanții albanezi, liderii grupului infracțional organizat, aflați în România, le transmiteau celorlalți membri ai rețelei datele pentru efectuarea transporturilor și monitorizau din țară modul în care se derulau acestea. Dacă autotrenurile cu droguri erau interceptate de autoritățile altor state, le asigurau avocați șoferilor și încercau să aibă acces la dosarele penale, ca să fie siguri că nu sunt indicii care să ducă la lideri.

Liderul, catalogat „țintă de valoare mare”

Ancheta în acest dosar s-a derulat timp de 3 ani, începând cu 2023, împreună cu autoritățile judiciare din Spania, Franța, Italia și Germania, pin intermediul Eurojust, dar și cu polițiile naționale din țările unde opera gruparea.

Probele obținute de anchetatorii români au condus la depistarea a patru transporturi în Franța, Germania, Italia și Spania. În camioanele oprite au fost descoperite, în total, 114 kilograme de cocaină și peste 1.600 de kilograme de canabis și rezină de canabis. Valoarea drogurilor găsite este de aproximativ 9,6 milioane de euro la nivel en-gros și de aproape 25 de milioane de euro la nivel en-detail, raportat la valorile de piață EUDA – Agenția Uniunii Europene privind Drogurile.

foto: Firme de transport din România, paravan pentru traficarea de cocaină și canabis ascunse în camioane, 24.08.2026

Procurorii DIICOT susțin că liderul grupării, un cetățean român, a fost listat de către Europol, la cererea autorităților române, ca High Value Target (HVT) – țintă de mare valoare. „O HVT este definită de Europol ca fiind o persoană a cărei activitate infracțională îndeplinește criterii stricte de risc și care generează o amenințare majoră, transfrontalieră, de criminalitate gravă și organizată pentru două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene”, au detaliat anchetatorii.

Aceștia au aflat că același lider folosea o aplicație criptată utilizată de către traficanții de droguri, iar datele acesteia au fost primite, prin Ordin European de Anchetă, de la autoritățile franceze. Informațiile „vor fi utilizate ca mijloace de probă ce demonstrează conexiunile de lungă durată ale liderului cu grupările de traficanți de droguri albanezi, precum și perseveranța sa în activitatea infracțională”, au detaliat procurorii DIICOT.

Audieri la sediul DIICOT

În urma perchezițiilor, mai multe persoane au fost duse la audieri sediul DIICOT – Structura Centrală, în dosarul în care sunt formulate acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de droguri de risc și mare risc în formă continuată și spălare a banilor.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice, Serviciului de de Combatere a Macrocriminalității Economice, ambele din cadrul Direcției de Combaterea a Criminalității Organizate, brigăzilor din subordinea DCCO, a luptătorilor Serviciului Intervenții și Acțiuni Speciale și a celor din serviciile acțiuni speciale județene.

Anul 2026 a consemnat mai multe rezultate remarcabile pentru Christian. La începutul sezonului, el a cucerit medalia de bronz la prestigiosul turneu Lemon Bowl de la Roma, una dintre competițiile importante ale tenisului juvenil european. Christian s-a situat pe treapta a treia a podiumului la categoria U10 ani, performanță remarcabilă, ținând seama de faptul că a concurat în compania unor adversari mai mari cu un an decât el. A urmat apoi o serie impresionantă de rezultate internaționale. Christian a câștigat în 2026 cinci turnee internaționale, la Barcelona, Stockholm, Budapesta, Cap d’Agde și ALL IN by TSONGA, la Villeneuve-Loubet (Franța).

Ultimul dintre aceste succese a venit în urmă cu aproximativ trei săptămâni, la ALL IN by TSONGA, competiție din circuitul Ten-Pro Global Junior Tour, unde Christian s-a impus la categoria U10 ani.

Tenismenul orădean a confirmat și pe plan intern. În luna iunie, la Campionatul Național individual, tânărul orădean a cucerit medalia de bronz la U10 ani, jucând și aici în compania unor adversari mai mari ca vârstă.

Christian Boros este legitimat la CSM Oradea, fiind antrenat de tatăl său, Imi Boros. Pregătirea fizică este realizată depreparatorii fizici Dana și Marius Marinău, iar recuperarea și prevenția sunt asigurate de kinetoterapeutul Nicu Horga. Ca sport complementar, Christian practică înotul, sub îndrumarea antrenorului Ovidiu Tirla.

În acest an, tenismenul orădean va mai lua parte la un turneu internațional, Champions Bowl, unde își propune o nouă evoluție bună.

BORUZS EDIT

Dumnezeu să o odihnească în pace! Colegii de la Jurnal Bihorean şi Bihari Naplo.

De la apelul la 112 până în sala de resuscitare

Pentru Natalia Hrihorișan, traseul unui pacient este rezultatul unei colaborări în care fiecare verigă are un rol bine stabilit. „Totul începe cu un apel la 112. Operatorul preia informațiile esențiale, iar în funcție de gravitatea cazului, direcționează solicitarea către serviciul de ambulanță sau echipajul SMURD.

Din acel moment începe o intervenție bine coordonată, în care fiecare minut contează”, explică medicul. Ajuns la pacient, echipajul acordă primul ajutor și începe tratamentul încă din teren. Dacă situația este gravă, medicii din UPU sunt anunțați înainte ca ambulanța să ajungă la spital.

„La sosirea în UPU, pacientul este evaluat imediat prin triaj, un proces care stabilește prioritatea în funcție de gravitatea afecțiunii, nu de ordinea în care a ajuns. Cei aflați în stare critică sunt preluați fără întârziere, iar ceilalți primesc îngrijiri în funcție de urgența medicală”, spune Natalia Hrihorișan.

Acesta este și motivul pentru care, explică ea, timpul de așteptare nu este același pentru toți pacienții.

„Știu că timpul de așteptare poate fi dificil, însă fiecare decizie este luată cu un singur scop: ca pacienții aflați în pericol imediat să primească îngrijirea de care au nevoie cât mai repede. În medicina de urgență prioritatea o reprezintă salvarea vieților”, afirmă medicul.

În spatele ușilor UPU, nimic nu este obișnuit

Deși din exterior poate părea că activitatea urmează un ritm previzibil, Natalia Hrihorișan spune că, în medicina de urgență nu există o zi obișnuită.

„Fiecare tură este diferită, imprevizibilă și se poate schimba radical de la un moment la altul. Tocmai această dinamică face ca medicina de urgență să fie atât de intensă, dar și atât de vie”, povestește doctorița.

Uneori, liniștea durează doar câteva minute.

„Există momente de aparentă liniște, însă aceasta poate fi întreruptă oricând de un apel din dispecerat. De multe ori suntem anunțați că urmează să primim victime multiple din accidente rutiere, evenimente colective sau alte situații critice. În astfel de momente, întreaga activitate se reorganizează imediat”, explică Natalia.

Locurile sunt eliberate, echipele sunt reorganizate, iar fiecare membru al personalului știe exact ce are de făcut.

„Se prioritizează urgențele majore, se eliberează locuri, se pregătesc echipele și se redistribuie sarcinile. Fiecare membru al echipei știe ce are de făcut, iar coordonarea devine esențială, pentru a putea face față unui flux brusc de pacienți”, spune doctorița.

Pentru ea, aceasta este esența medicinei de Urgență.

„În UPU nu vorbim despre rutină, ci despre adaptare continuă. Fiecare minut poate aduce o situație nouă, iar capacitatea de a reacționa rapid și organizat face diferența. Este o activitate intensă, uneori copleșitoare, dar profund umană, în care echipa funcționează ca un tot unitar pentru același scop: salvarea vieților”, afirmă medicul.

De ce sala de așteptare este aproape mereu plină

Una dintre întrebările pe care medicii de la Urgențe o aud cel mai des este de ce pacienții așteaptă uneori atât de mult. Natalia Hrihorișan spune că explicația este mai complexă decât pare.

„Aglomerația din UPU are mai multe cauze și nu se explică doar printr-un număr mai mare de urgențe reale”, spune ea.

Pe de o parte, serviciile de urgență sunt mai bine dotate și inspiră mai multă încredere decât în trecut.

„Există dotări moderne, investigații rapide și echipe foarte bine pregătite, iar pacienții au mai multă încredere în acest serviciu și se adresează mai frecvent către UPU”, explică medicul.

La aceasta se adaugă îmbătrânirea populației și numărul tot mai mare al pacienților cu boli cronice care se pot decompensa brusc. Nu în ultimul rând, UPU este accesibil tuturor.

„UPU este gratuit și accesibil inclusiv persoanelor fără asigurare, ceea ce face ca uneori să fie folosit și pentru probleme care nu reprezintă urgențe medicale și ar putea fi rezolvate în alte structuri ale sistemului”, spune Natalia Hrihorișan.

În ciuda presiunii constante, medicii încearcă să nu uite niciodată că dincolo de fiecare fișă medicală există un om speriat.

„Înainte de a fi medici, suntem oameni. La rândul nostru putem fi, oricând, pacienți sau aparținători. Încerc întotdeauna să mă pun în locul pacientului sau al familiei lui și să îi asigur că vor beneficia de toată grija și implicarea noastră. Uneori, un cuvânt spus cu blândețe poate avea aproape la fel de multă valoare ca un tratament”, încheie medicul.

Percepția falsă că în spatele ușilor „nu se întâmplă nimic”

Natalia Hrihorișan crede că una dintre cele mai frecvente neînțelegeri în ceea ce privește activitatea de la Urgențe este aceea că pacienții sunt preluați în ordinea sosirii.

„În realitate, în UPU nu timpul de așteptare este criteriul, ci gravitatea stării fiecărui om. Pacientul aflat în pericol vital va fi întotdeauna preluat primul, chiar dacă a ajuns mai târziu. Este o decizie care nu are legătură cu preferințe, ci cu responsabilitatea de a salva vieți”, spune doctorița.

O altă percepție dureroasă este aceea că, atunci când pacienții așteaptă, „nu se întâmplă nimic”. În spatele ușilor din UPU, însă, fiecare clipă este plină de activitate: resuscitări, intervenții salvatoare, stabilizarea unor pacienți critici sau discuții dificile cu familii aflate în suferință profundă. Sunt momente intense, în care echipa medicală își consumă toată energia și concentrarea pentru a salva sau a ameliora o viață. Din exterior nu se vede întotdeauna această luptă continuă. De asemenea, există uneori așteptarea ca UPU să poată rezolva orice problemă medicală.

„În realitate, rolul nostru este de a evalua rapid, de a trata urgențele, de a stabiliza pacientul și de a-l direcționa mai departe către specialitatea potrivită. Suntem o verigă esențială într-un lanț medical mai larg, nu un loc în care se rezolvă toate afecțiunile. Mi-aș dori ca oamenii să știe că, dincolo de aparatură, protocoale și decizii luate în câteva secunde, în UPU se află oameni. Oameni care își fac meseria cu responsabilitate, dar și cu multă empatie, care văd zilnic suferință, teamă și speranță. Fiecare pacient contează, iar fiecare decizie este luată cu gândul la un singur lucru: să oferim cea mai bună șansă la viață, în cele mai dificile momente ale ei”, dă asigurări medicul.

Ședința, despre care s-a anunțat că va fi online, nu a mai fost transmisă în direct pe pagina de socializare a primăriei. Dacă viceprimarul Teofil Filimon ne-a spus că probabil a fost o problemă de ordin tehnic, având în vedere că încă se mai lucrează la partea de servere a instituției, însă potrivit unor informații primite pe surse se pare că cineva a uitat să apese un buton care să permită transmisia live a ședinței.

Lucrările efective ar putea să înceapă în aprilie 2027

Înainte de votul consilierilor locali, primarul Florin Birta a făcut o scurtă prezentare a situației proiectului precum a anunțat etapele care vor urma să fie parcurse în perioada următoare.

Potrivit informațiilor transmise de primarul Birta, dacă contractul se va semna în această săptămână, proiectarea ar urma să se încheie în luna martie 2027, iar din aprilie 2027 ar putea să înceapă efectiv execuția noului stadion, iar plata se va asigura din fondurile puse la dispoziție din bugetul local.

„Vreau să fac o scurtă prezentare a proiectului și să vă explic ce se va întâmpla, practic, cu proiectul stadionului în următoarea perioadă. Știți foarte bine că, de câțiva ani de zile, am lucrat la acest studiu de fezabilitate pentru a obține o finanțare de la Compania Națională de Investiții în vederea construirii unui stadion nou în Oradea. După procedurile de licitație, după procedurile de contestație și după procesele în instanță, de aproximativ o lună, o lună și jumătate s-au finalizat toate aceste proceduri. Avem desemnat un constructor pentru construirea stadionului și urmează să se semneze contractul de proiectare și execuție cu constructorul respectiv. Acum un an de zile, Guvernul României a introdus o cotă de cofinanțare de 25% pentru autoritățile locale care doresc să construiască stadioane.

O cotă, zic eu, de bun-simț, pentru că, altfel, este responsabilizat primarul, este responsabilizat consiliul local pentru tipul de stadion pe care dorește să-l construiască în localitatea respectivă. Gândindu-ne și la noi, avem un stadion de aproximativ 17.000 de locuri, dar știți foarte bine că aveam tot felul de solicitări să facem un stadion de 30.000 sau 40.000 de locuri, ceea ce, în mod normal, ar fi crescut costul foarte mult, iar cota noastră de cofinanțare ar fi crescut și ea semnificativ. În aceste condiții, pentru semnarea contractului, Guvernul a făcut o analiză. Pentru a putea finaliza proiectele aflate în derulare prin Compania Națională de Investiții și pentru a stopa deficitul pentru anii 2026 și 2027, s-a stabilit ca finanțarea de la bugetul de stat pentru construcția acestor stadioane să înceapă abia din 2028.

Deci, practic, s-a amânat finanțarea de la stat până la 1 ianuarie 2028. Pentru că noi, ca autoritate locală, aveam această cotă de cofinanțare, în ședința din luna iunie am adoptat o hotărâre de consiliu local prin care am aprobat această cotă pe perioada construcției stadionului. În urma notei aprobate în Guvern acum vreo două săptămâni, se permite autorităților publice locale să înceapă proiectul stadionului prin asigurarea acelei cote de 25% în anii 2026 și 2027, astfel încât Guvernul sau bugetul de stat să intre la finanțare doar din 2028. De aceea, vă supun aprobării acest material pentru a aproba actul adițional numărul unu la convenția de finanțare, prin care construcția efectivă a stadionului să înceapă din cota de 25% pe care trebuie să o suportăm noi ca și cotă de participare la acest stadion.

Estimarea este următoarea: dacă în această săptămână se semnează contractele de finanțare, de proiectare și execuție, cel puțin pentru stadionul din Oradea, termenul de proiectare este de șase luni de zile. Deci, undeva prin luna martie, va fi gata proiectul stadionului. Aceasta înseamnă că în a doua jumătate a lunii martie sau la începutul lunii aprilie vom începe efectiv lucrările pe cota noastră de finanțare de 25%, urmând ca de la finalul anului 2027 sau începutul lui 2028 să intre și bugetul de stat în finanțare.” a precizat Florin Birta.

Oradea și-a asumat o contribuție de aproape 71,4 milioane de lei

Consiliul Local Oradea a aprobat, în iunie 2026, hotărârea privind cofinanțarea proiectului cu suma de 71,37 milioane de lei cu TVA. Suma reprezintă 25% din valoarea lucrărilor de construcții-montaj pentru care municipalitatea și-a asumat contribuția. În baza acestei hotărâri, Primăria Oradea și Compania Națională de Investiții au încheiat, la 29 iunie 2026, convenția de cofinanțare.

Actul adițional aprobat în ședința extraordinară actualizează această convenție în contextul schimbării calendarului finanțării de la bugetul de stat.

Schimbarea vine după ce Ministerul Dezvoltării a prezentat Guvernului o notă privind implementarea etapizată a proiectelor pentru stadioanele din Oradea, Brașov, Timișoara și Slatina. Potrivit informațiilor prezentate de Guvern, statul va asigura 75% din finanțarea acestor investiții, însă această cofinanțare va începe de la 1 ianuarie 2028. În anii 2026 și 2027, lucrările executate nu vor fi decontate de la bugetul de stat.

Guvernul a permis, în schimb, continuarea procedurilor pentru încheierea contractelor de proiectare și execuție. În cazul Oradei, acest lucru permite municipalității și CNI să avanseze cu proiectul noului stadion. Pentru cele patru stadioane au fost aprobate credite de angajament de aproximativ 1,82 miliarde de lei.

În aceste condiții, CNI a transmis Primăriei Oradea propunerea de act adițional la convenția de cofinanțare. Documentul prevede că sumele aferente situațiilor de lucrări de construcții-montaj executate în anul 2027 vor fi achitate integral de la bugetul local.

Cu alte cuvinte, dacă lucrările vor începe și vor fi executate în 2027, Oradea va trebui să asigure plata acestora, în condițiile stabilite prin convenția de cofinanțare. Finanțarea de 75% de la bugetul de stat este programată pentru începând cu anul 2028.

Achiziții de 5,4 milioane de euro

Noul complex sportiv este prevăzut pe strada Făgărașului nr. 2. Conform indicatorilor tehnico-economici aprobați de Guvern în 2024, investiția are o valoare totală de 472,915 milioane de lei, cu TVA inclus.

Proiectul prevede construirea unui stadion cu 16.291 de locuri, precum și spații de cazare și recuperare, o sală de conferințe și infrastructura necesară funcționării complexului. Suprafața desfășurată prevăzută în indicatorii aprobați este de peste 40.000 de metri pătrați.

Finanțarea investiției se realizează prin CNI, din bugetul de stat, bugetul local al municipiului Oradea și alte surse legal constituite, potrivit programelor de investiții aprobate.

Din 2023 și până în prezent, Primăria Oradea a achiziționat, prin cumpărare, o suprafață totală de 14,128 mp, teren și construcții, valoare totală plătită pentru cinci proprietăți fiind de 5,4 milioane de euro, rezultând un preț mediu de 382,5 euro/mp.

Ultima proprietate cumpărată a fost brutăria Neopan, tranzacție aprobată de consilierii locali printr-o hotărâre în luna iulie 2026.

În urma finalizării procedurilor prin care a fost contestat rezultatul licitației, proiectul noului stadion va fi construit de asocierea de firme Con-A Operations și Prodesign Engineering & Construction.

Vor fi afectați consumatori din:

• Paleu
• Săldăbagiu de Munte – parțial.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat. Recomandăm consumatorilor afectați să își asigure rezervele de apă necesare pentru intervalul menționat.

După reluarea furnizării, este posibil ca apa să prezinte turbiditate temporară, caz în care se recomandă utilizarea acesteia doar în scopuri menajere până la limpezire.

Compania de Apă Oradea le mulțumește consumatorilor pentru înțelegere și colaborare.

Cu respect,

Compania de Apă Oradea