În cadrul procedurii de cameră preliminară, instanța a respins cererile și excepțiile invocate de cei trei și a constatat legalitatea administrării probelor şi efectuării investigațiilor de către DNA Cluj.

Fostul director Țepele, dar și viceprimarul Popovici și inspectorului Baicu pot contesta încheierea Tribunalului Bihor în 3 zile de la comunicare.

Acuzațiile formulate de DNA Cluj

Așa cum Bihon a relatat, cei trei inculpați au fost anchetați de procurorii anticorupție din Cluj, într-un dosar în care au mai fost inculpați doi inspectori ISCTR – unul din Cluj, celălalt din Maramureș. Conform rechizitoriului întocmit în martie 2024, inspectorii de trafic rutier erau acuzați că ar fi protejat mai multe firme din domeniul transportului. Între 2021 și 2023, aceștia le-ar fi furnizat administratorilor acestor societăți informații referitoare la controalele ce urmau să fie efectuate. În plus, nu ar fi sancționat nereguli precum depășirea masei maxime autorizate ori lipsa licenței de transport.

În privința fostului director al ISCTR Bihor, Cristin Țepele, anchetatorii au reținut că, în august 2021 și noiembrie 2022, acesta ar fi primit de la un om de afaceri și de la viceprimarul comunei Sârbi, Florin Mădălin Popovici, materiale de construcții de peste 2.800 de lei și echivalentul în lei a 5.000 de euro. În schimb, o firmă de transport care ar fi fost deținută în fapt și contrar legii, spun procurorii, de vicele Popovici ar fi primit informații despre controale ISCTR între aprilie 2022 și august 2023,.

Inculpații din Bihor, judecați într-un dosar disjuns

Inițial, dosarul a fost trimis Tribunalului Cluj, care însă nu avea competența teritorială de a judeca acest caz, după cum avea să decidă Curtea de Apel Cluj, la sesizarea lui Cristin Țepele. Aceasta pentru că faptele de care a fost acuzat fostul director ar fi fost comise în Oradea, astfel că investigațiile trebuiau făcute de procurorii DNA din reședința Bihorului, nu de cei din Cluj.

În această situație, dosarul a fost disjuns, iar anchetatorii anticorupție din Oradea au preluat cercetările în cazul lui Cristin Țepele, Sorin Gelu Baicu și Florin Mădălin Popovici. Cei trei au fost trimiși în judecată la Tribunalul Bihor, unde dosarul a fost înregistrat în decembrie 2025.

Procesul de corupție al fostului șef al ISCTR Bihor, Cristin Țepele, se va desfășura la Tribunalul Bihor

Intervențiile sunt realizate în baza unui protocol încheiat cu organizațiile de mediu, astfel încât lucrările să răspundă atât necesităților de gospodărire a apelor, cât și obiectivelor de protejare a biodiversității.

Procesul de decolmatare presupune aspirarea aluviunilor depuse pe fundul lacului de acumulare, acestea fiind transportate printr-o conductă până în aval de barajul Prizei de Apă Oradea. Pe malul drept, materialul extras este decantat, apa fiind redirecționată gravitațional înapoi în Crișul Repede, în timp ce aluviunile sunt lăsate la uscat pentru a putea fi gestionate ulterior.

Conform măsurătorilor efectuate de hidrologii ABA Crișuri, în anul 2020 gradul de colmatare al lacului de acumulare de la Priza de Apă Oradea ajunsese la aproximativ 65%. Depunerile de aluviuni au redus semnificativ volumul de apă care putea fi stocat, motiv pentru care lucrările de decolmatare au fost demarate în același an și continuă etapizat.

Prin eliminarea sedimentelor, lacul își recapătă treptat capacitatea de acumulare, ceea ce contribuie la o gestionare mai eficientă a resurselor de apă atât în perioadele de secetă, cât și în cele cu debite ridicate. Totodată, intervențiile asigură funcționarea în condiții optime a Prizei de Apă Oradea.

Reprezentanții ABA Crișuri subliniază că utilajul Watermaster este proiectat special pentru lucrări în medii acvatice, permițând executarea intervențiilor în condiții de siguranță și cu un impact redus asupra mediului.

Echipa care va interveni la domiciliul beneficiarilor este formată dintr-un medic, un psiholog, doi asistenți medicali și trei îngrijitori. Serviciile oferite vor include ajutor pentru activitățile zilnice, monitorizarea stării de sănătate, sprijin în administrarea tratamentelor, consiliere psihologică și activități de socializare. Un element inovator al proiectului îl reprezintă utilizarea brățărilor de telemedicină, care vor permite monitorizarea în timp real a stării de sănătate a beneficiarilor.

Prin intermediul acestor dispozitive, echipa de specialiști va putea interveni mai rapid și va adapta permanent planurile de îngrijire în funcție de nevoile fiecărei persoane. Pe lângă componenta medicală și socială, proiectul urmărește prevenirea izolării și combaterea singurătății în rândul vârstnicilor. Vor fi organizate cluburi de socializare, excursii, reuniuni comunitare, ateliere creative și activități inter-generaționale, menite să stimuleze participarea activă la viața comunității și să mențină autonomia beneficiarilor.

„Acest proiect reprezintă una dintre cele mai importante investiții sociale realizate în comuna Bulz în ultimii ani. Ne dorim ca persoanele vârstnice să poată rămâne cât mai mult timp în propriile locuințe, în condiții de siguranță și demnitate, beneficiind de sprijin medical, psihologic și social. Prin acest program, nu vom oferi doar servicii de îngrijire, ci și șansa unei vieți mai active, mai conectată la comunitate și mai puțin afectată de singurătate. Este o investiție în oameni și în calitatea vieții lor, iar faptul că am reușit să atragem o finanțare europeană de un milion de euro pentru această cauză este o realizare importantă pentru întreaga comunitate”, ne-a comunicat primarul Piț-Dogar.

Incidentul s-a petrecut în luna august 2024, când prezența polițiștilor a fost solicitată chiar de către Mircea C., care a anunțat la 112 că un vecin circula pe stradă cu viteză, pe un moped. Când au sosit în zonă, polițiștii au consemnat că reclamantul a declarat că s-ar fi temut pentru siguranța nepoților săi și a aruncat mătura sub roțile mopedului, care s-a răsturnat.

De cealaltă parte, rănitul a susținut că a fost lovit cu mătura în piept, iar în urma căzăturii a suferit leziuni la mâini și la picioare. Însă bărbatul nu s-a ales doar cu un certificat medico-legal, ci și cu un dosar penal în care a fost acuzat că a condus mopedul fără a avea permis și că s-a sustras de la recoltarea probelor biologice. El a refuzat să meargă la spital după ce verificarea cu aparatul etilotest a indicat o alcoolemie de 1,15 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În schimb, Mircea C. a fost inculpat pentru lovire sau alte violențe și trimis în judecată în iunie 2025, de Parchetul Oradea.

Variante diferite

În timpul anchetei, bărbatul rănit a relatat că, în timp ce se plimba cu scuterul pe stradă, vecinul său, Mircea C., a ieșit din curte și l-ar fi lovit peste față cu coada unei mături din nuiele. A căzut și, pentru că nu s-a putut ridica, agresorul l-ar fi lovit cu pumnul în spate. Victima a susținut că atacatorul a fost oprit de intervenția bunicului său, dar acesta din urmă a explicat că nu a văzut ca nepotul lui să fi fost lovit după ce a căzut. De altfel, procurorii au observat că nicio altă probă din dosar nu susține varianta victimei referitoare la lovituri pe care le-ar fi primit ulterior căderii.

În schimb, acuzatul a declarat că în timp ce mătura în fața casei, i-a auzit plângând pe nepoții săi care veneau de la magazin. Și-a dat seama că aceștia s-au speriat de zgomotul puternic făcut de scuterul vecinului său, care nu avea tobă de eșapament. A susținut că s-a îndreptat spre mijlocul drumului, pentru a-i face semn bărbatului să oprească mopedul, dar acesta nu ar fi încetinit, fiind băut și conducând cu viteză.

„Deşi s-a tras un pic în spate, când a trecut pe lângă el, (victima – n. red.) s-a agățat în nuielele de la mătura pe care o avea sub braț, cu coada în partea din spate jos. Mătura a căzut jos, iar persoana vătămată a trecut cu scuterul peste ea și a frânat, după care, dezechilibrându-se și căzând la pământ, a suferit leziuni”, a reținut instanța din declarația lui Mircea C.

Instanța: a acceptat că poate răni

Judecătorul de caz l-a găsit vinovat pe bărbatul acuzat de loviri sau alte violențe, despre care a arătat că a prevăzut și a acceptat rezultatul faptei sale, chiar dacă nu a vrut să-l rănească pe cel de pe moped, ci doar să oprească – așa cum a declarat. „Este cert că între acţiunea inculpatului de a încerca să oprească persoana vătămată aflată pe scuterul în mişcare prin folosirea chiar şi a capătului moale al măturii şi căderea şi rănirea acestuia există un raport de cauzalitate directă”, se arată în hotărârea Judecătoriei Oradea.

Drept urmare, instanța l-a obligat pe Mircea C. să-i achite persoanei vătămate daune morale de 5.000 de lei, chiar dacă aceasta din urmă a cerut de 10 ori mai mult. În schimb, a fost respinsă cererea rănitului de a primi despăgubiri pentru zilele cât nu a putut munci, pe motiv că nu a venit cu probe care să-i dovedească pretențiile.

Sentința poate fi atacată la Curtea de Apel Oradea în termen de 10 zile de la comunicare.

Proiectul prevede atât modernizarea, cât și extinderea rețelei de iluminat public de pe raza comunei. Concret, vor fi înlocuite 79 de corpuri de iluminat din totalul de aproximativ 180 existente în prezent.

„Vor fi montate corpuri inteligente care funcționează la intensitate redusă și se luminează la puterea normală doar la trecerea autovehiculelor sau a persoanelor. Practic, iluminatul se va aprinde în cascadă, pe măsură ce înaintează autoturismul”, ne-a transmis primarul Lașak.

Totodată, în zonele unde nu există în prezent rețea de iluminat public, administrația locală intenționează să instaleze stâlpi autonomi, alimentați cu energie solară și prevăzuți cu baterii de stocare. Sistemul va beneficia și de telegestiune, ceea ce va permite monitorizarea și controlul de la distanță al corpurilor de iluminat, contribuind la reducerea consumului energetic și la optimizarea costurilor de exploatare. Potrivit datelor din documentația proiectului, implementarea investiției va conduce la o reducere estimată a consumului anual de energie electrică pentru iluminatul public cu 8.611 kWh, ceea ce va genera economii la bugetul local și va contribui la reducerea impactului asupra mediului. Primarul din Șinteu ne-a mai precizat că ultima modernizare semnificativă a iluminatului public din comună a avut loc în urmă cu circa zece ani.

Datele obținute de la principalele instituții din județ arată că deficitul de personal afectează administrația fiscală, agricultura, cadastrul, silvicultura, ocuparea forței de muncă și chiar structurile de ordine publică. În multe cazuri, activitatea este menținută prin redistribuirea sarcinilor și prin efortul suplimentar al angajaților rămași în sistem.

Cele mai multe posturi vacante raportate se regăsesc la ANAF Bihor, unde din 455 de posturi sunt ocupate doar 407, ceea ce înseamnă 48 de locuri neocupate. Direcția Silvică Bihor funcționează cu 36 de posturi vacante dintr-un total de 371, iar Garda Forestieră Oradea are 14 posturi libere din 61.

La APIA Bihor sunt vacante 13 posturi, la OCPI Bihor alte 13, iar Consiliul Județean are 16 posturi vacante și două temporar vacante. Casa Județeană de Pensii funcționează cu 105 angajați din 112 posturi aprobate, însă instituția susține că, potrivit criteriilor prevăzute în noua lege a pensiilor, ar avea nevoie de aproximativ 155 de angajați pentru a funcționa la capacitate normală.

ITM Bihor a pierdut un sfert din personal

Una dintre cele mai vizibile reduceri de personal se înregistrează la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor. Conform datelor analizate de Bihon.ro pe baza rapoartelor și comunicărilor instituției, numărul posturilor a scăzut de la 82 în 2010, dintre care doar trei erau vacante, la 62 în 2026, dintre care 12 sunt în prezent neocupate. În ultimii șase ani, circa 20 de angajați s-au pensionat.

Primăria Oradea recunoaște existența unor posturi vacante, dar susține că acestea nu afectează serviciile oferite cetățenilor.

„Prin reorganizarea activității, redistribuirea sarcinilor și o gestionare eficientă a resurselor umane, instituția își desfășoară activitatea în condiții normale, fără sincope în relația cu cetățenii și fără întârzieri semnificative în furnizarea serviciilor publice”, a transmis purtătorul de cuvânt, Octavian Haragoș.

În urma reorganizării prevăzute de OUG 7/2026, Instituția Prefectului Bihor va avea de la 1 iulie doar 37 de posturi, față de 47 anterior. În același timp, instituția va prelua noi atribuții privind atestarea domeniului public al unităților administrativ-teritoriale, fără suplimentarea personalului.

O situație aparte este la AJOFM Bihor. Timp de 16 ani, instituția a funcționat cu doar 38 de posturi, în ciuda creșterii atribuțiilor. În 2026, schema a fost suplimentată la 55 de posturi prin proiectul SMART SPO, însă momentan doar 37 sunt ocupate, unul este temporar vacant, iar alte 17 urmează să fie scoase la concurs.

Instituții aflate în criză

Datele centralizate din rapoarte oficiale indică situații critice în mai multe structuri-cheie: APIA Bihor, AJPIS Bihor, OCPI Bihor, Oficiul Registrului Comerțului, Garda Forestieră și sistemul sanitar, alături de unele structuri din domeniul ordinii publice.

Una dintre cele mai tensionate situații se înregistrează la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Bihor, unde schema de personal este aproape complet ocupată, dar insuficientă în raport cu volumul de muncă.

Instituția are 117 posturi aprobate, dintre care 104 sunt ocupate. Diferența de 13 posturi vacante pare redusă la prima vedere, însă contextul operațional arată o realitate mult mai complicată. APIA Bihor se află pe locul al doilea la nivel național ca număr de cereri de plată depuse de fermieri, cu 30.640 de dosare în 2026.

În centrele locale, încărcarea cu personal este semnificativ peste media europeană: un funcționar gestionează, în medie, aproximativ 607 cereri, comparativ cu media de circa 250 la nivel european.

Și activitatea de control pe teren reflectă aceeași presiune: fiecare inspector are de verificat peste 1.000 de parcele agricole.

Reprezentanții instituției admit că deficitul de personal generează o „încărcare exponențială” asupra angajaților rămași, cu impact direct asupra ritmului de procesare a cererilor și implicit asupra plăților către beneficiarii fondurilor europene.

AJPIS Bihor: presiune operațională ridicată

O altă problemă majoră se regăsește și în domeniul asistenței sociale, unde AJPIS Bihor funcționează cu toate cele 40 de posturi ocupate, însă cu un nivel ridicat de încărcare operațională. Din punct de vedere al organizării interne, instituția este structurată pe mai multe direcții funcționale: beneficii de asistență socială, programe de servicii sociale, incluziune socială și egalitate de șanse – 15 posturi; inspecție socială – 12 posturi; juridic și contencios – 3 posturi; autorizare și formare profesională – 1 post; respectiv economic, financiar-contabil, resurse umane, administrativ și achiziții publice – 8 posturi.

Cea mai mare presiune se înregistrează la nivelul inspecției sociale. Serviciul gestionează 202 servicii sociale și 101 unități administrativ-teritoriale, fiind deservit de 12 inspectori sociali, organizați în 6 echipe. Potrivit prevederilor art. 21 din Legea nr. 197/2012, raportul mediu este de o echipă la 20 de structuri, ceea ce ar presupune existența a 16 echipe, respectiv 32 de inspectori sociali. Deficitul de personal poate genera disfuncționalități în monitorizarea funcționării serviciilor sociale conform standardelor legale, motiv pentru care activitatea este susținută inclusiv prin efectuarea de ore suplimentare. Gradul de încărcare al personalului este estimat la 150%.

O presiune ridicată se manifestă și în zona beneficiilor sociale, unde sunt gestionați lunar aproximativ 184.390 de beneficiari, sunt prelucrate circa 4.500 de dosare noi și aproximativ 600 de cereri depuse prin relații cu publicul. La acestea se adaugă în jur de 80 de apeluri telefonice preluate zilnic privind beneficiile sociale. Din cauza termenelor scurte de procesare, personalul efectuează frecvent ore suplimentare, inclusiv sâmbăta și duminica, gradul de încărcare fiind estimat la aproximativ 130%.

În alte compartimente, activitatea rămâne de asemenea intensă. Compartimentul financiar-contabil asigură verificarea și plata tuturor beneficiilor sociale, urmărește și recuperează debitele și procesează aproximativ 350 de popriri lunar. Totodată, compartimentul de autorizare și formare profesională gestionează 62 de furnizori de formare profesională și 180 de programe autorizate active, gradul de încărcare al activității fiind estimat la aproximativ 130%.

Blocaj administrativ la OCPI și Registrul Comerțului Bihor: zeci de posturi neocupate, termene întârziate

La Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Bihor, problema principală nu este doar numărul posturilor vacante, ci dificultatea de a le ocupa efectiv. Instituția are 13 posturi neocupate, iar conducerea semnalează că activitatea este afectată în mod direct de pensionările recente, dublate de dificultatea organizării concursurilor de recrutare. În aceste condiții, unele servicii funcționează la limită, iar termenele de procesare pot fi influențate de lipsa resursei umane necesare.

Oficiul Registrului Comerțului Bihor se confruntă cu unul dintre cele mai severe dezechilibre raportate în județ. Din totalul de 42 de posturi, doar 26 sunt ocupate, ceea ce înseamnă că aproape 40% din schema de personal este neacoperită. Această situație plasează instituția în topul structurilor cu cel mai mare deficit procentual de personal, cu impact direct asupra fluxului de înregistrare și autorizare a operațiunilor economice.

La rândul său, Garda Forestieră Oradea are în responsabilitate patru județe – Bihor, Arad, Satu Mare și Sălaj – însă funcționează cu un număr de personal sub necesar. Din cele 61 de posturi aprobate, sunt ocupate doar 47. Deși la nivel guvernamental a fost aprobată extinderea schemei la 80 de posturi, instituția se află încă într-un proces de reorganizare, ceea ce întârzie consolidarea resursei umane.

Burnout la stat: ore suplimentare, concedii amânate și personal tot mai îmbătrânit

Deficitul de personal nu mai înseamnă doar organigrame incomplete, ci redistribuirea permanentă a sarcinilor, ore suplimentare recurente și concedii de odihnă amânate sau fragmentate. Sindicatele din Sănătate și Ordine publică avertizează că efectele directe sunt epuizarea profesională și degradarea capacității sistemului de a răspunde eficient la nevoile populației.

Sursa foto: Facebook / SNPPC

În structurile de ordine publică, lipsa personalului este descrisă ca o problemă care depășește zona administrativă și intră în sfera riscurilor operaționale. Raul-Valentin Pup, liderul Sindicatului Europol Bihor, afirmă că situația actuală afectează direct funcționarea sistemului.

„Deficitul de personal din Poliția Română nu mai poate fi tratat ca o simplă problemă administrativă. Este o vulnerabilitate majoră a sistemului de ordine și siguranță publică”, afirmă acesta.

Potrivit acestuia, deficitul la nivel național se situează în jurul a 20%, iar efectele sunt vizibile în activitatea zilnică a structurilor operative.

„Există structuri în care schema prevede un anumit număr de lucrători, însă în practică sunt ocupate doar una sau două funcții”, spune Pup. În acest context, atribuțiile sunt redistribuite constant, ceea ce duce la o presiune continuă asupra personalului existent și la un volum de muncă greu de gestionat pe termen lung.

Spitalele: sute de posturi vacante și suprasolicitare permanentă

Dacă în structurile de ordine publică deficitul este considerat o vulnerabilitate, în sistemul sanitar acesta se traduce în suprasolicitare cronică. Potrivit Adrianei Vladu, președintele Sanitas Bihor, la Spitalul Județean lipsesc 391 de angajați, la care se adaugă alte aproximativ 70 de persoane care au părăsit sistemul în primele luni ale acestui an. Consecințele sunt resimțite direct în activitatea zilnică a personalului medical, unde orele suplimentare au devenit o practică frecventă.

„Se fac ore suplimentare în anumite secții – 8 ore, 16 ore”, afirmă Adriana Vladu. În paralel, organizarea concediilor devine dificilă, în special în condițiile în care lipsa de personal se suprapune peste un colectiv cu o medie de vârstă ridicată și cu un număr crescut de concedii medicale. „De multe ori, cei care sunt programați în concediu de odihnă nu prea pot să și-l ia”, explică aceasta.

Sindicatele atrag atenția că efectele nu se limitează doar la volumul de muncă, ci se extind asupra stării de sănătate a angajaților, contribuind la apariția unor probleme medicale și la creșterea riscului de burnout.

Foto: IA

„Burn-out, probleme osteomusculare, tot felul de boli profesionale care pot să apară în urma diferitelor activități”, spune Adriana Vladu.

Fenomenul este confirmat și în structurile de ordine publică, unde presiunea operațională este dublată de lipsa de personal și de necesitatea acoperirii continue a atribuțiilor.

În acest context, Raul Pup subliniază că solicitările polițiștilor țin de condițiile de muncă și nu de beneficii suplimentare: „Polițiștii nu cer privilegii. Polițiștii cer condiții normale de muncă, personal suficient, dotări corespunzătoare și respect pentru munca pe care o desfășoară zilnic”, afirmă liderul Europol Bihor.

„În perioadele cu temperaturi extreme ridicate, pentru asigurarea microclimatului optim al lucrătorilor, angajatorii sunt obligaţi să ia măsuri minimale pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor care lucrează în aer liber”, transmite ITM Bihor.

Printre măsurile prevăzute de Ordonanța de Urgență nr. 99/2000 se numără reducerea intensității activităților fizice, alternarea perioadelor de muncă cu pauze în locuri umbrite și ventilate, precum și asigurarea ventilației la locurile de muncă.

De asemenea, angajatorii trebuie să pună la dispoziția lucrătorilor între 2 și 4 litri de apă minerală pe schimb, echipamente individuale de protecție și, acolo unde este posibil, dușuri pentru răcorire.

În situația în care temperaturile extreme persistă cel puțin două zile consecutiv, iar condițiile minime nu pot fi asigurate, legea permite adoptarea unor măsuri speciale, în acord cu reprezentanții salariaților sau ai sindicatelor.

„Dacă temperaturile extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutive, angajatorii care nu pot asigura condiţiile prevăzute vor lua măsuri precum reducerea duratei zilei de lucru, eşalonarea programului până la ora 11.00 şi după ora 17.00 sau întreruperea colectivă a lucrului, acolo unde este posibil”, precizează ITM Bihor.

Inspectorii de muncă subliniază că prevenirea efectelor caniculei nu se rezumă doar la organizarea programului de lucru. Angajatorii au obligația de a asigura supravegherea medicală a personalului, acordarea primului ajutor și, dacă este cazul, adaptarea programului sau mutarea temporară a persoanelor cu afecțiuni care le fac vulnerabile la temperaturi extreme.

În contextul prognozelor care indică temperaturi foarte ridicate și în zilele următoare, ITM Bihor face apel la respectarea prevederilor legale, pentru evitarea accidentelor de muncă și a problemelor de sănătate provocate de expunerea prelungită la caniculă.

Personalul de sprijin și administrativ asigură buna funcționare a instituției de învățământ, gestionând logistica, resursele, birocrația și asistența directă pentru elevi. Acesta include două categorii principale cu roluri bine definite: personalul de sprijin didactic și socio-educațional care lucrează direct cu copiii cu Cerințe Educaționale Speciale sau dificultăți de învățare (profesorul itinerant și de sprijin, consilierul școlar, psihologul, logopedul și mediatorul școlar) și personalul administrativ și suxiliar (nedidactic), responsabil de gestionarea resurselor financiare, a documentelor și de întreținerea fizică a școlii (secretarul, administratorul de patrimoniu, economistul, contabilul, personalul de întreținere și îngrijire, paznicii și supraveghetorii și alți angajați – bucătari, personalul de la cantină, fochiști pentru centrala termică și bibliotecarii).

Modificarea mai are nevoie să treacă un hop, anume să fi promulgată de Nicușor Dan și publicată în Monitorul Oficial.

Gala Comediei a fost un show construit pe teme actuale, filtrate printr-un umor inteligent și adesea acid, care a reflectat metaforic dilemele unei societăți aflate într-un context tensionat, în care râsul devine o formă de echilibru, de eliberare. A debutat cu o parodie a piesei lăutăreşti „Tanţo, caii mei să moară”, în care protagonişti AI au fost Călin Georgescu şi George Simion.

„Suntem în Oradea, care nu e orice oraş, e oraşul lui Bolojan. Un oraş care arată altfel. Nu ştiu dacă i se datoreaza doar lui, dar cu siguranţă vi se datorează dumneavoastră. De aceea am venit aici cu un spectacol special”, a spus la începutul show-ului Toni Grecu.

Ca de fiecare dată, spectacolul Divertis a atins crizele contemporane: justiţia, lupta politică, povestea sistemului, banii din PNRR, criza economică. Divertis reuşeşte prin umor să evidențieze pe scenă absurdul situațiilor cotidiene, comedia devenind un mecanism de adaptare, de tranziţie mai uşoară. Au fost caricaturizate toate figurile politice aflate în prim plan pe scena românească: Ilie Bolojan, Nicuşor Dan, Sorin Grindeanu, George Simion, Diana Şoşoacă, Lia Savonea, dar şi de pe scena internaţională, personaje precum Trump.

Au fost scoase în evidenţă contradicțiile, gafele și incoerențele discursului politic, „umorul involuntar” al liderilor devenind o sursă de divertisment. Un moment foarte gustat de public a fost dialogul dintre personajele Nicuşor Dan (Doru Pârcălabu) şi Ilie Bolojan (Ghighi Bejan), care au făcut nu doar schimb de replici ci şi de cadouri din binecunoscutele rucsăcele.

Ajutaţi şi de intervenţii AI, cei de la Divertis l-au readus pentru câteva clipe pe Nicolae Ceauşescu (Ioan T. Morar), care a vorbit de datoriile externe, dar a şi lăsat în urmă o vorbă de duh: „Nicolae nu e mort, doar se transformă”.

După o oră şi jumătate de spectacol, nici măcar hamsia, Peştişorul de aur cu dorințe politice, n-a fost în stare să îndeplinească măcar una.

Gala Comediei cu grupul Divertis, la Tipografia de idei 26.06.2026

Pe acordurile piesei Trenuleţul al formaţiei Zdob şi Zdub, transformată într-un pamflet legat de ţara dezbinată, criză, sistem, suverani şi globalişti, la finalul show-ului au urcat pe scenă, în aplauzele publicului, membrii grupului Divertis: Ghighi Bejan, Silviu Petcu, Doru Pârcălabu, Toni Grecu, Cristian Greţcu, Doru Antonesi, Florin Constantin, Ioan T. Morar, Cătălin Mireuţă, Valentin Gora, Doru Pârcălabu, Claudiu Maier, Valentin Darie.

Evenimentul a fost organizat de Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, cu sprijinul partenerilor: Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor”, Hotel Continental Forum Oradea, Wood Box, Indrie Adriana Simona I.I, Dolchérie Sweets & More și D&C Oradea.

La rândul său, președintele PNL a scris pe rețelele de socializare că partidul nu și-a schimbat poziția.

„PNL nu blochează. PNL rămâne consecvent. Nu vrem să fie dată țara pe mâna oricui și în orice condiții, cu voturile noastre. Asta deranjează”, se arată în postarea lui Ilie Bolojan, făcută publică pe rețelele de socializare.

Șeful PNL a susținut că „PNL nu a promis un cec în alb pentru domnul Grindeanu, ci un acord politic”.

„Astăzi, Partidul Național Liberal și-a prezentat soluția pentru a avea un nou guvern.
1. Împreună cu USR și UDMR, l-am propus pe Siegfried Mureșan premier. Un om cu mare experiență în fonduri europene și bugete. Nu a fost agreat în discuția din această seară de la Palatul Cotroceni.
2. Am decis că nu vom accepta să-l susținem necondiționat ca premier pe Sorin Grindeanu. Și asta am spus clar, explicând și de ce. N-a convenit.
PNL nu a promis un cec în alb pentru domnul Grindeanu, ci un acord politic în baza căruia se poate lua în considerare o decizie cu privire la învestirea unui guvern. Nu am ajuns la un acord.
Or, am constatat că domnul Grindeanu nu vrea decât un cec în alb. Ne-am mai fript. Și am înțeles că nici în politică nu se dau cecuri fără acoperire”, a mai scris Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan, după consultările cu președintele Nicușor Dan: „PNL propune un pact pentru guvernare”