Potrivit anchetatorilor, cei cinci polițiști de frontieră și vameși au comis faptele de care au fost acuzați în perioada 2025 – 2026. „Ar fi primit de la conducătorii auto care tranzitau frontiera dintre Ucraina și România sume de bani în euro, dolari sau alte valute, în cuantumuri cuprinse între 50 și 1.900 de euro sau echivalent, pentru a nu constata eventuale nereguli și pentru a efectua controale formale asupra persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu”, se menționează într-un comunicat al DNA.

Cu toții au fost duși în cursul zilei de miercuri în fața unui judecător de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor, cu propunere de arestare pentru 30 de zile.

Reamintim că pe 6 octombrie, 8 polițiști de frontieră și vameși din Halmeu, printre care șeful SPF Halmeu, comisarul-șef Adiel Viorel Babici, și cel al Biroului Vamal de Frontieră Halmeu, Mihai Kis, au fost arestați pentru implicare în infracțiuni de corupție.

Colaborator autorizat, acuzat de divulgare de date din anchetă

În același dosar, procurorii DNA Oradea au obținut duminică, 11 octombrie, arestarea șefului Punctului de Trecere a Frontierei Halmeu, comisarul-șef Daniel Constantin Căpățână, acuzat de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, mărturie mincinoasă, inducerea în eroare a organelor judiciare și sustragerea de obiecte sau înscrisuri. Acesta a fost acuzat că, deși a colaborat cu investigatorii, ar fi dat ilegal informații din cadrul anchetei.

„În perioada în care a fost autorizat în calitate de colaborator cu o altă identitate decât cea reală, inculpatul Căpățână Daniel-Constantin ar fi divulgat unor persoane neautorizate informații nepublice referitoare la activitățile de urmărire penală desfășurate în cauză. Totodată, acesta ar fi făcut declarații mincinoase în mod repetat și ar fi indus în eroare organele judiciare cu privire la împrejurări relevante pentru anchetă, în scopul împiedicării aflării adevărului”, a transmis DNA, la solicitarea Bihon.

În plus, comisarul-șef Căpățână ar fi sustras în mod repetat probe care constau în sume de bani și pachete de țigarete, pe care trebuia să le predea organelor de urmărire penală. În acest fel ar fi urmărit ascunderea unor probe relevante și împiedicarea anchetei, au precizat oficialii DNA. urmărind astfel să ascundă probe relevante și să împiedice desfășurarea corespunzătoare a anchetei.

La rândul său, soția șefului Punctului de Trecere a Frontierei Halmeu, agentul Elena Mădălina Căpățână, a fost pusă sub control judiciar pentru constituirea unui grup infracțional organizat și luare de mită în formă continuată.

„În perioada 25 februarie – 24 mai 2026, inculpata ar fi primit, în mod repetat, de la lucrători vamali și polițiști de frontieră din cadrul PTF Halmeu, pentru sine și pentru a remite altor funcționari, sume de bani provenite din infracțiunea de luare de mită, cunoscând că acestea erau oferite în schimbul efectuării formale a controalelor la frontieră și al neconstatării unor nereguli”, au transmis oficialii DNA.

Percheziții ale DNA Oradea în Bihor și alte 5 județe. Sunt vizați polițiști de frontieră și vameși suspectați de luare de mită

„Totodată, bărbatul ar fi luat-o cu forța de pe o stradă din localitatea Carastelec și ar fi urcat-o în autoturismul său, plecând într-o direcție necunoscută”, au confirmat reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție Sălaj.

Polițiștii Secției 7 Poliție Rurală Nușfalău și de la Secția 8 Poliție Rurală Sărmășag, alături de colegii lor din Bihor, au început imediat căutările, iar la scurt timp autoturismul în care se aflau agresorul și victima lui a fost interceptat în Marghita. Când l-au oprit, forțele de ordine au constatat că bărbatul de 40 de ani avea și permisul suspendat.

Drept urmare, acesta a fost reținut de ofițerii Serviciului de Investigații Criminale Sălaj atât pentru infracțiunea rutieră, cât și pentru lipsire de libertate în mod ilegal și tulburarea ordinii și liniștii publice. A doua zi, agresorul a fost prezentat în fața unui judecător de drepturi și libertăți de la Judecătoria Șimleu Silvaniei, care au dispus arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile.

Bărbatul se află în prezent în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Sălaj și este anchetat în cadrul unui dosar coordonat de procurorul de caz din cadrul Parchetului Șimleul Silvaniei.

„Lucrăm la programul de guvernare, vor fi măsuri de relansare economică. Nu vă pot spune încă, nu vă pot detalia, pentru că sunt mai multe tipuri de filozofii care se intersectează și trebuie să ajungem la una care să funcționeze”, a declarat premierul desemnat.

În privința pensiilor, Luca Niculescu s-a declarat încrezător că acestea vor fi indexate în 2027. El a spus că există un grad ridicat de siguranță în legătură cu aplicarea acestei măsuri, care ar urma să vizeze veniturile pensionarilor.

„Pot să spun cu un grad mare de siguranță că va exista o indexare a pensiilor”, a afirmat acesta.

În ceea ce privește salariile, premierul desemnat a anunțat că susține adoptarea unei noi legi a salarizării. Discuțiile purtate anterior nu au dus la rezultatul dorit, astfel că negocierile urmează să fie reluate.

Niculescu a precizat că, pentru elaborarea unei forme a legii acceptate de toate părțile implicate, este nevoie de consultări cu sindicatele, patronatele și partidele politice. În opinia sa, o asemenea reglementare ar putea contribui și la întărirea sentimentului de echitate în societate.

Investiția a fost începută în 2011, dar șantierul a fost sistat patru ani mai târziu, din cauza lipsei finanțării. Reluarea lucrărilor a devenit posibilă în 2026, după asigurarea a 103 milioane de lei prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Termenul estimat pentru finalizare este de 36 de luni.

FOTO: Lucrările la obiectivul de investiții „Acumulare nepermanentă Corbești, județul Bihor”, 14.10.2026

Potrivit Administrației Bazinale de Apă Crișuri, intervențiile au vizat mai multe componente ale viitoarei acumulări. A fost realizat un pod de acces către drumul nou, în amonte de baraj, și au fost executate lucrări la prelungirea golirii de fund, element care permite evacuarea controlată a apei din acumulare.

În paralel, albia râului Topa a fost recalibrată în amonte de baraj, iar pentru reținerea materialelor plutitoare a fost construit un prag. Au fost executate, de asemenea, parțial, zidul de sprijin al drumului de pe versantul stâng și zidurile aferente podului din avalul barajului.

În prezent, echipele lucrează la rețeaua de drumuri care asigură accesul către corpul barajului și pregătesc terenul pentru consolidarea drumului de pe versantul stâng.

Această etapă presupune și derocări cu ajutorul explozibililor. Zona în care se desfășoară intervențiile a fost pusă în siguranță pentru ca lucrările să poată continua în condiții controlate.

„Avansul lucrărilor la acumularea Corbești reprezintă un pas important în realizarea unei investiții esențiale pentru protecția comunităților din zonă. În prezent, pe lângă lucrările la infrastructura de acces și la elementele hidrotehnice, ne concentrăm și pe crearea frontului de lucru necesar pentru consolidarea drumului de pe versantul stâng. În această zonă, derocările se realizează cu ajutorul explozibililor, iar sectorul în care se desfășoară aceste intervenții a fost pus în siguranță pentru executarea lucrărilor în condiții controlate”, a declarat Pásztor Sándor, directorul Administrației Bazinale de Apă Crișuri.

2,3 milioane de metri cubi de apă, pentru protecția a șase localități

Dincolo de lucrările vizibile pe șantier, obiectivul principal al investiției este reducerea efectelor viiturilor pe Valea Topa. Amplasată în amonte de localitatea Corbești, acumularea va avea o capacitate de 2,3 milioane de metri cubi și va contribui la atenuarea undelor de viitură.

De protecția oferită de viitoarea amenajare ar urma să beneficieze locuitorii din Corbești, Topa de Sus, Topa de Jos, Cornișești, Hidișel și Ogești. În total, aproape 3.000 de persoane vor avea un nivel sporit de protecție, alături de gospodării, drumuri, rețele de utilități, obiective socio-economice și terenuri agricole.

Acumularea este concepută pentru a prelua temporar o parte din volumele mari de apă în perioadele cu precipitații abundente, contribuind astfel la limitarea efectelor viiturilor în aval. Fiind o acumulare nepermanentă, aceasta are un rol de atenuare a debitelor mari, nu de stocare permanentă a apei.

Proiectul presupune intervenții ample asupra construcției existente. Acumularea și descărcătorul de ape mari vor fi redimensionate, iar masca din beton va fi înlocuită cu o geomembrană, soluție destinată impermeabilizării.

Planul de lucrări include și decolmatarea și extinderea golirii de fund, consolidarea versanților, amenajarea albiei râului Topa în aval de baraj și supraînălțarea drumului forestier. În plus, vor fi instalate echipamente pentru monitorizarea comportării construcției, astfel încât evoluția acesteia să poată fi urmărită în timp.

Contractul de execuție a fost atribuit unei asocieri de firme condusă de SC COPOS CONSTRUCȚII SRL, alături de CEYSU INSAAT VE TICARET AS, SC GAVELLA COM SRL, DRUMURI ORĂȘENEȘTI SA și SC NEDEA CONST SRL. În proiect sunt implicați și subcontractanții SC ECO PIRO SRL și SC MARDION SRL.

Transformarea vizează atât camerele și spațiile comune, cât și facilitățile de spa și wellness. Lucrările au început deja și se desfășoară etapizat, astfel încât hotelul să rămână deschis pe durata modernizării.

Proiectul este dezvoltat de Winners First, compania care deține și operează Radisson Blu Hotel Cluj și care a preluat în 2026 Turism Lotus Felix, societatea care deține și operează actualul resort din Băile Felix.

Programul de investiții are ca obiectiv aducerea complexului la standardele internaționale ale brandului Radisson Blu. Potrivit informațiilor transmise de companie, camerele și spațiile comune vor fi amenajate într-un stil contemporan, iar facilitățile existente vor fi extinse și modernizate.

FOTO: Lotus Therm Resort & Spa va deveni Radisson Blu Resort & Spa, 14.10.2026

O etapă importantă a proiectului este programată pentru 2027 și vizează renovarea centrului Med Spa. Acesta ar urma să beneficieze de un design nou și de o ofertă extinsă de tratamente și terapii orientate spre relaxare, recuperare și starea de bine.

Reprezentanții companiei spun că dezvoltarea resortului urmărește consolidarea componentei de wellness și atragerea unui număr mai mare de turiști, inclusiv din străinătate.

Pe lângă segmentul turistic, proiectul mizează și pe organizarea de evenimente corporate. Complexul dispune de trei săli de conferințe multifuncționale, două săli de întâlniri și spații destinate evenimentelor private și sociale.

Planul este ca facilitățile pentru întâlniri de afaceri să fie integrate cu serviciile de wellness, gastronomia și activitățile de agrement. Astfel, resortul ar urma să se adreseze companiilor interesate de conferințe, întâlniri de management, lansări de produse sau evenimente pentru angajați.

Prin afilierea resortului din Băile Felix, Radisson Hotel Group intră pe segmentul wellness-ului termal din România sub brandul Radisson Blu. Grupul are deja un parteneriat cu Winners First pentru operarea Radisson Blu Hotel Cluj, iar noua proprietate va completa portofoliul companiei cu o destinație de agrement și relaxare.

Radisson Hotel Group are în portofoliu peste 1.660 de hoteluri operaționale și în curs de dezvoltare, în peste 100 de țări, potrivit datelor furnizate de companie.

Orădenii aflați în căutarea unui loc de muncă au la dispoziție peste 450 de oferte, în cadrul Târgului Locurilor de Muncă organizat miercuri de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bihor, la Oradea Arena. Evenimentul pune accent pe sectorul energiei regenerabile și pe oportunitățile destinate absolvenților, însă oferta se adresează și persoanelor fără studii superioare sau fără o calificare de specialitate.

La târg participă aproximativ 30 de angajatori, care oferă împreună peste 450 de locuri de muncă, dintre care aproape 60 sunt destinate persoanelor cu studii superioare. Printre participanți se numără și societăți comerciale din Ungaria.

Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului RO-HU 00147 – „GEN-Green Energy Network” și poate fi vizitat până la ora 17:00, la Oradea Arena, pe strada Traian Blajovici nr. 24.

„Firmele au o ofertă bună de locuri de muncă”

Numărul angajatorilor prezenți și diversitatea ofertelor au fost remarcate și de reprezentanții administrației locale. Sebastian Lascu, city managerul municipiului Oradea, consideră că astfel de întâlniri reprezintă o oportunitate importantă pentru persoanele care își caută un loc de muncă.

„Este un lucru extraordinar, să se adune atât de multe firme la un eveniment de genul acesta. Am văzut multă mișcare și multă activitate. Firmele au o ofertă bună de locuri de muncă, atât pentru persoane nespecializate, cât și pentru cele specializate, ceea ce este un lucru bun”, a declarat Sebastian Lascu.

Dincolo de numărul ofertelor, târgul urmărește să faciliteze contactul direct dintre angajatori și potențialii salariați. Pentru absolvenți, întâlnirea poate reprezenta un prim pas către intrarea pe piața muncii, în timp ce persoanele cu experiență au posibilitatea de a identifica oportunități profesionale în mai multe domenii.

Accentul pus pe energia regenerabilă aduce în atenție și un sector în care dezvoltarea activităților economice poate genera cerere de personal cu pregătire tehnică și competențe specializate.

Tot mai mulți români revin din străinătate și caută de lucru în Bihor

În paralel cu târgul de locuri de muncă, AJOFM Bihor a organizat miercuri și evenimentul „Experiența de peste hotare, șansa de acasă”, dedicat românilor care s-au întors din diaspora sau care iau în calcul revenirea definitivă în țară.

Inițiativa vine în contextul creșterii numărului de persoane revenite din străinătate care solicită sprijin pentru integrarea pe piața muncii. Potrivit lui Adrian Morar, șeful AJOFM Bihor, aproximativ 250 de persoane au solicitat, în acest an, exportul prestațiilor de șomaj după revenirea din străinătate. Cele mai multe au venit din Germania.

FOTO: Târgul Locurilor de Muncă cu accent pe sectorul energiei regenerabile, 14.10.2026

Cifra este semnificativ mai mare decât cea înregistrată anul trecut, când au fost raportate aproximativ 50 de astfel de cazuri.

„Evenimentul «Experiența de peste hotare, șansa de acasă» a fost organizat pentru a veni în sprijinul persoanelor care s-au întors dintr-un stat al Uniunii Europene și și-au exportat indemnizația de șomaj, iar în prezent sunt în căutarea unui loc de muncă. Scopul întâlnirii a fost de a le oferi informații despre facilitățile de care pot beneficia, pașii pe care trebuie să îi urmeze pentru a se angaja și instituțiile la care pot apela pentru sprijin”, a declarat Adrian Morar pentru Bihon.ro.

Acesta a precizat că interesul pentru întâlnire a fost ridicat, sala fiind plină. Creșterea numărului de solicitări a determinat organizarea evenimentului, astfel încât persoanele întoarse în țară să poată primi informații concrete despre opțiunile pe care le au.

Sprijin pentru cei care se întorc

Revenirea din diaspora presupune mai mult decât întoarcerea acasă. Pentru mulți dintre cei care au lucrat în alte state europene, următoarea provocare este identificarea unui loc de muncă potrivit experienței acumulate, clarificarea drepturilor sociale și parcurgerea procedurilor administrative necesare.

La eveniment au participat reprezentanți ai Casei Județene de Pensii Bihor, Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor, Casei de Asigurări de Sănătate Bihor, Administrației Județene a Finanțelor Publice Bihor și Inspectoratului Școlar Județean Bihor.

Participanții au putut primi informații despre locurile de muncă disponibile, șomaj, pensii, sănătate, educație, transferul drepturilor și beneficiilor, precum și despre serviciile publice la care pot apela după revenirea în România.

Potrivit reprezentanților Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, una dintre provocări este convingerea românilor plecați în străinătate că oportunitățile din țară s-au schimbat și că experiența dobândită peste hotare poate fi valorificată și pe piața muncii din România.

„Partea de repatriere este, de asemenea, un domeniu foarte interesant și de actualitate. Cred că marea provocare este să convingem persoanele care au plecat la un moment dat din țară că, în prezent, avem alte condiții economice, facilități pe care le putem oferi angajatorilor și celor care se întorc pentru a se angaja și că, până la urmă, putem avea și în țara noastră aceleași condiții pe care le-au găsit în momentul în care au plecat în străinătate”, a declarat pentru Bihon.ro Ciprian Pasailă, secretarul general al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Acesta a apreciat inițiativa AJOFM Bihor și a subliniat importanța apropierii instituțiilor publice de persoanele care au nevoie de sprijin pentru a se angaja.

„Organizarea evenimentului este susținută, ca de obicei, de AJOFM Bihor, una dintre agențiile care organizează astfel de evenimente într-un mod diferit. Îi felicităm pentru această inițiativă, deoarece ne propunem și noi, la nivel de ANOFM, să schimbăm puțin imaginea instituției în percepția publică”, a mai spus Ciprian Pasailă.

Întors din străinătate, în căutarea unui loc de muncă acasă

Pentru românii care se întorc în țară, găsirea unui loc de muncă reprezintă un pas esențial pentru reintegrarea profesională. Experiența acumulată în străinătate poate constitui un avantaj, însă salariul, stabilitatea și condițiile de muncă sunt factori importanți în decizia de a rămâne în România.

Printre cei care își caută un loc de muncă se numără și românii reveniți din diaspora, pentru care evenimentele organizate de AJOFM Bihor reprezintă o oportunitate de a lua legătura direct cu angajatorii și de a afla ce posibilități de angajare există pe piața locală.

„M-am întors în România pentru că îmi doresc să fiu mai aproape de familie și să îmi construiesc un viitor aici. În prezent, caut un loc de muncă stabil, care să îmi asigure un trai decent și să nu mă mai oblige să plec din nou în străinătate”, a declarat Adrian L., revenit la Oradea după aproape opt ani de muncă în Olanda.

Acesta speră să găsească în Bihor un loc de muncă în care să își valorifice experiența profesională acumulată peste hotare și care să îi ofere perspective pe termen lung.

„Experiența acumulată în străinătate m-a ajutat să învăț lucruri noi, iar acum îmi doresc să valorific ceea ce am învățat și în România. Sper să găsesc un angajator care să ofere condiții bune de muncă și un salariu pe măsura responsabilităților”, a mai spus acesta.

Horj a fost condamnat pentru furtul a 3.600 de franci elvețieni pe care posesorul banilor îi ținea în mașină. S-a întâmplat în urmă cu patru ani, când tânărul a fost chemat de un cunoscut să-l ajute la o lucrare ce trebuia efectuată la un centru de vârstnici din Șuncuiuș. După două zile, păgubitul a observat că din mașină i-a dispărut o cutie de telefon în care avea francii elvețieni și l-a bănuit imediat pe tânărul pe care l-a adus ca ajutor.

Jonatan Horj a recunoscut că a luat banii și i-a schimbat la o casă de schimb valutar din Oradea. A promis că-i va restitui pe toți, dar nu s-a ținut de cuvânt.

Pentru această faptă, tânărul a fost condamnat de către Judecătoria Aleșd la 10 luni de închisoare. Pedeapsa a fot contopită cu alta anterioară, aplicată pentru furturi, tentativă de tâlhărie și tulburarea ordinii și liniștii publice, rezultând o condamnare la un an și 6 luni de închisoare, cu executare.

Pe 9 octombrie, Curtea de Apel Oradea a menținut hotărârea primei instanțe, dar a scăzut din pedeapsă cele aproape 15 luni pe care tânărul hoț le-a petrecut după gratii, până în luna mai a acestui an, pentru mai multe fapte, printre care și încercarea de a fura un borcan cu canabis de la doi tineri din Oradea. Astfel, bărbatul de 22 de ani va trebui să stea în penitenciar cel mult trei luni.

Mai multe detalii despre faptele pentru care a fost inculpat Jonatan Horj puteți citi în numărul de mâine al săptămânalului Jurnal bihorean.