Moderatorul întâlnirii a fost Victoria Balint, manager interimar al Teatrului Regina Maria, care a mărturisit că şi-a dorit această întâlnire de foarte mult timp, un moment care o emoţionează foarte tare pentru că are alături doi oameni care i-au marcat cariera: Elisabeta Pop, care acum 24 de ani s-a pensionat şi i-a predat Victoriei postul de secretar literar iniţiind-o mult timp după aceea, şi Marian Popescu, care a învăţat-o ce înseamnă un festival, iar ediţia de acum 23 de ani organizată alături de acesta a fost cea mai provocatoare ediţie pentru ea, o lecţie reală de cum să abordezi un festival, cum să depăşeşti problemele care se ivesc.

„Una dintre problemele care revin an de an este problema duratei unui spectacol. Cum să faci o selecţie, cum să programezi un festival în funcţie de o durată, fără alte criterii? Cum vom aborda Festivalul de Teatru scurt pe viitor, care este miza şi cum vom realiza nişte selecţii care să fie de reală valoare în condiţiile în care spectacolele care se încadrează în aceste 90 de minute fără pauză devin din ce în ce mai puţine, şi nu extrem de valoroase”, spune managerul.

Victoria Balint

Prima ediţie, două premiere absolute

Elisabeta Pop a fost în echipa din 1976 care a oferit oraşului un festival care, alături de cel din Piatra Neamţ, este cel mai longeviv festival din România. „Din teatru nu poţi să pleci”, spune Elisabeta Pop, care la 85 de ani este în continuare activă, prezentă mereu în teatru, în festivaluri, şi cu condeiul mereu „muiat în cerneală”.

Ideea festivalului s-a născut într-o polemică, spune criticul de teatru, între cei de la Revista Familia – care şi l-au dorit în ideea că Iosif Vulcan este patronul nostru care a scris multe „piesuţe” într-un act, şi directorul de atunci al teatrului, Emanuel Enghel, care trimisese deja actele prin care solicita înfiinţarea festivalului. Într-un final, teatrologul şi dramaturgul Valentin Silvestru a venit la Oradea şi a pus temelia primei ediţii, din echipă făcând parte şi unii şi alţii. Era primul festival care se focusa pe piesa scurtă.

„Spre piesa scurtă nu s-a oprit nimeni. De ce? Probabil pentru că nu erau încă prea cunoscute piesele, deşi Brecht, Kafka, Cehov aveau piese extraordinare dar nu s-au jucat decât ici-colo, la studiourile teatrale, într-un spaţiu adecvat”, spune Elisabeta Pop.

Elisabeta Pop

Prima ediţie, în noiembrie 1976, a început cu ideea Comitetului de Cultură de atunci de a avea neapărat în program şi nişte trupe de amatori de la Căminele Culturale. Înscrierile s-au făcut în pripă fiind presaţi să termine la timp pentru deschiderea festivă a acestui festival care l-a avut ca director pe actorul Eugen Ţugulea. Era la cârmă însă o echipă copleşită de probleme organizatorice, fără experienţa unui festival de anvergură.

În acea primă ediţie s-au jucat două premiere absolute: o piesă a autorului timişorean Aurel Gheorghe Ardelean, „Appasionata”, în regia lui Sergiu Savin, şi piesa braşoveanului Dimitrie Roman, „Baladă pentru doi îndrăgostiţi”, pusă în senă la teatrul din Arad în regia orădeanului Dan Alecsandrescu. Tot la această ediţie a fost prezent printre alţii şi Alexa Visarion cu spectacolul „Puterea şi adevărul” al lui Titus Popovici, varianta scurtă.

„După prima ediţie am început să ne punem tot felul de întrebări, ajutându-ne de oameni de specialitate precum Marian Popescu sau dramaturgul Dumitru Solomon. Am adus lângă noi nişte oameni cu care să discutăm concret şi am încercat să facem un regulament al festivalului în care să precizăm cât să ţină spectacolul. Era important şi să găsim nişte evenimente conexe festivalului, şi astea au fost spectacolele-lectură, pe care şi acum le face teatru, lansări de carte, întâlniri cu publicul – mergeam în licee cu actorii. Partea foarte rea însă – pe care nu cred că putem să o acoperim nici în ziua de azi – era că trupele care veneau trebuiau să plece în seara aceea sau a doua zi. Erau cheltuieli, nu funcţiona sponsorizarea… Actorii nu puteau rămâne, nici măcar unul sau doi din trupă să vadă tot festivalul sau măcar regizorul să vadă cum decurge un festival pentru ca la următoarea ediţie să se pregătească altfel. Nici la festivitatea de premiere, actorii care erau premiaţi nu puteau veni să îşi ridice premiile. Şi atunci am găsit totuşi o soluţie: din fiecare trupă să rămână cineva care să poată prelua la final premiile”, punctează Elisabeta Pop, care îşi aminteşte că după fiecare ediţie avea loc o şedinţă lungă în care fiecare spunea problemele pe care le-a întâmpinat de-a lungul festivalului.

Regizori şi actori de marcă

Criticul de teatru aminteşte că prin ediţiile festivalului au trecut pe la Oradea nume mari de regizori precum Silvu Purcărete, Mircea Cornişteanu, Victor Ioan Frunză, Alexandru Darie dar şi mari actori precum Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Olga Tudorache, Valeria Seciu, Radu Beligan, Irina Petrescu şi mulţi alţii.

„Un festival bun trebuie să aducă personalităţi. Şi dacă nu jucau, erau doar ca invitaţi în festival. Aşa au fost Sanda Manu sau Leopoldina Bălănuţă. Era o mare plăcere. Eu sunt recunoscătoare destinului că am avut prilejul să cunosc o lume pe care niciodată, dacă nu lucram în teatru, nu aş fi putut să intru. Şi nu numai atât. Se leagă o prietenie între oameni”, precizează criticul de teatru.

Marian Popescu

Marian Popescu, profesor universitar și expert în artele spectacolului, a fost director artistic al festivalului la ediţia din 1993 şi apoi la cea din 2003. Comunitatea unui oraş are nevoie de nişte semnale, spune profesorul, care pot veni pe căi nebănuite, calea teatrului fiind una dintre cele mai ofertante, care să deschidă alte drumuri. Iar semnalele care au venit dinspre intelectualii, oamenii de teatru din Oradea, au fost de fapt ca o rampă de lansare.

Victoria Balint a lansat întrebarea: De ce faci un festival, pentru cine îl faci şi ce schimbă un festival viaţa unei comunităţi?

„Pentru mine festivalul înseamnă o celebrare a unei valori de grup – teatrul, aici – adresată comunităţii în primul rând. Şi cred că atunci când a luat naştere acest festival, comunitatea a dat un semnal că are nevoie să se întâmple ceva, iar oamenii care au putut face asta au şi dat naştere unei cerinţe a oraşului, a oamenilor care nu mai trebuiau să meargă în altă parte ca să îşi satisfacă o nevoie, de a se regăsi într-un mediu pe care nu îl aveau. Şi cred că aşa se naşte un festival, dintr-o dorinţă fie a unui grup, cum e lumea teatrală, fie a unei comunităţi. Un festival adevărat e cel care se naşte din două dorinţe: cea a comunităţii, dar şi cea a actorilor, a lumii teatrului, care să intre într-o conexiune cu colegii şi cu ceea ce se întâmplă valoros în breaslă”, spune managerul.

„Nunta” lui Cehov, la restaurantul Maricicăi

Festivalurile au asigurat o vizibilitate a artiştilor pentru a susţine viaţa teatrului românesc, precizează Marian Popescu, care a gândit programe în colaborare cu englezii, prin intermediul UNITER, care să înveţe organizatorii cum se face un festival.

De acolo e venit ideea de a scoate spectacolele din clădirea teatrului şi de a le duce, în festivalul orădean din 1993, în Palatul Baroc, la Restaurantul „Oradea”, în Piaţa Unirii sau în Piaţa Ferdinand, asta după o evaluare riguroasă a spaţiilor. Marian Popescu a lucrat cu scenografe precum Adriana Grand şi Vioara Bara pentru a gândi spectacolele în astfel de spaţii neconvenţionale.

„Publicul e obişnuit să vină la teatru. Dar publicul orădean e al oraşului. La Restaurantul Oradea am «plantat» spectacolul studentei mele de atunci, Beatrice Bleonţ, «Nunta» lui Cehov. Am întrebat-o: pot să îl «plantez» într-un restaurant? Domn’ profesor, o fac! La discuţia cu doamna Maricica Bondici – o femeie impresionantă, de altfel – aceasta m-a întrebat: «Vreţi să faceţi teatru la mine? Îl faceţi, dar joc şi eu!». M-am uitat la Beatrice şi ea mi-a zis: bate palma. I-a creat personajul naşa mare. Maricica a dat şi masa de nuntă şi îmi amintesc uluirea criticii teatrale. Pentru ei era o experienţă. M-au întrebat: ai înnebunit? Le-am spus: «haideţi, dom’le că e nuntă, e restaurant, care e problema?». Era nuntă! Acolo s-au spart pe bune farfurii de pereţi! Am întrebat-o înainte pe Maricica de care perete se pot sparge farfuriile ca să fie ca la nuntă la ruşi”, îşi aminteşte Marian Popescu.

De asemenea, la Palatul Baroc s-a jucat „Raport pentru o academie” de Franz Kafka, în care au fost actorii Carmen Tănase şi Radu Duda. Ca să se poate juca acolo, s-a vorbit cu conducerea spaţiului, s-au dat coordonatele tehnice dând asigurări că nu se zgârie, nu se distruge nimic. Fiecare spectacol care s-a jucat în spaţii neconvenţionale a însemnat foarte multe tratative, foarte multe telefoane şi foarte multe pregătiri, spune profesorul.

„În ’93 ideea era să provocăm, să determinăm o schimbare în modul de a percepe existenţa pluriformă a unui spectacol. Un spectacol poate fi foarte bun când eşti într-un teatru, dar poate să fie foarte bun când ieşi în afara teatrului”, precizează Marian Popescu, amintindu-şi şi de reprezentaţia inedită cu Trupa pe butoaie a regizorului Victor Ioan Frunză, care a avut loc în actuala Piaţa Ferdinand.

„Toate lucrurile astea au început să dea o idee despre ce ar trebui să fie un festival, pentru cine-l faci. Ar trebui să fie ca o instituţie, o structură oficială care să aibă un corp de persoane – artişti, manageri, care numai asta lucrează 24 de ore. Organizatori capabili să lucreze cu teatrele şi să aducă din alte colţuri de ţară sau lume spectacole care cred că s-ar mula pe conceptul festivalului”, precizează Marian Popescu. Ediţia din 1993 a fost şi prima în care s-a introdus un concurs de dramaturgie, cu premii pentru piesele scurte.

Marian Popescu, Victoria Balint, Elisabeta Pop

Peste 10 ani, în 2023 organizatorii şi-au propus să dezvolte publicurile, adresându-se fiecăruia în parte, ţinând cont de faptul că realitatea se schimbă, dinamica vieţii socio-economice se schimbă, la fel şi habitudinile legate de consumul de spectacole.

În 2013 se înfiinţează Festivalul Internaţional de Teatru Oradea (FITO) ca un concept nou, cu mai multe secţiuni, Festivalul de Teatru Scurt fiind înglobat în FITO dar rămânând în continuare singurul festival de teatru din România dedicat piesei într-un singur act.

La finalul discuţiilor, Victoria Balint a ţinut să mulţumească echipei care munceşte la organizarea festivalului, care îşi dublează efortul pentru că în paralel se lucrează şi la premierele din viitoarea stagiune. A lansat şi invitaţia publicului de a veni la festival să vadă aceste spectacole diverse incluse în program pentru a se raporta la ceea ce se întâmplă în ţară şi în lume. „Fiţi darnici, generoşi, şi veniţi cu mintea deschisă!”

Potrivit comisarului-șef de poliție Alina Fărcuța, purtător de cuvânt al IPJ Bihor, la semnalul regulamentar de oprire al polițiștilor, conducătorul autoturismului nu s-a conformat și și-a continuat deplasarea, fiind oprit de polițiști pe un câmp din apropierea localității Tinca.

Polițiștii au identificat persoana care conducea autoturismul ca fiind un bărbat de 29 de ani, din localitatea Talpoș.

În urma verificărilor efectuate, polițiștii au constatat că acesta nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

În urma administrării probatoriului, polițiștii Secției nr. 8 de Poliție Rurală Tinca au dispus reținerea bărbatului, pentru 24 de ore, în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor.

Polițiștii Secției nr. 8 de Poliție Rurală Tinca continuă cercetările în cauză, sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta, sub aspectul comiterii infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

În urma acesteia, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei a emis un comunicat de presă în care susține că instituția ar fi trimis „slujitorilor Sfântului Altar și așezămintelor monahale din eparhie o îndrumare pastorală expresă privind caracterul sacru al lăcașurilor de cult și incompatibilitatea acestuia cu manifestările cu caracter politic (anexată acestui comunicat), iar persoanelor direct implicate le-a fost atrasă atenția, în mod particular, asupra imperativului de a evita orice gest susceptibil de a asocia spațiul sacru unei forme de legitimare, promovare sau partizanat politic”.

Demersul preventiv nu a fost suficient, „motiv pentru care împrejurările și implicațiile concrete vor fi cercetate cu promptitudine potrivit rânduielilor bisericești, pentru a evita constituirea unui precedent nociv și consolidarea unor asemenea comportamente și tendințe în viața Bisericii”, se afirmă în comunicat.

Totuși, Episcopia precizează că „nu persoanele și nici opțiunile lor politice fac obiectul acestui comunicat, ci o conduită absolut străină de sensul spațiului eclezial și incompatibilă cu necesara independență a Bisericii față de orice partizanat politic. Biserica respectă libertatea de conștiință a fiecăruia. Slujitorul, monahul sau credinciosul, în calitatea sa de cetățean, are dreptul propriei opțiuni politice. Biserica însă, ca spațiu al comuniunii întru Hristos, nu poate fi anexată niciunei persoane, ideologii sau „tabere”.

Libertatea opțiunii politice personale este una, iar folosirea, fie și implicită, a autorității spirituale și a spațiului Bisericii pentru legitimare sau promovare politică este cu totul altceva”.

CNIR a demarat, totodată, procedurile pentru realizarea auditului de siguranță a circulației rutiere – stadiul 3, etapă care trebuie parcursă înainte de recepția la terminarea lucrărilor. Compania Națională de Investiții Rutiere a transmis, de asemenea, către CNAIR protocolul privind administrarea și exploatarea sectorului de Drum Național 19E relocat.

Finalizarea acestei lucrări permite avansarea lucrărilor pe lotul Chiribiș-Biharia și contribuie la corelarea intervențiilor cu lotul 3C1 Suplacu de Barcău-Chiribiș, în contextul dezvoltării infrastructurii de mare viteză din această zonă a județului Bihor.

Valoarea contractului de proiectare și execuție pentru subsecțiunea 3C2 Chiribiș-Biharia este de aproximativ 785 milioane de lei, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene, Programul Transport 2021-2027, lucrările fiind executate de asocierea de firme Precon Transilvania SRL, lider de asociere, și Citadina98 SA.

Deocamdată, din suma cerută de Primăria Popești, consilierii județeni au aprobat realocarea sumei la care a renunțat Primăria Boianu Mare. „Boianu Mare a primit suma de 206.000 lei, pe care nu a cheltuit-o, iar în comuna Popești a apărut o situație complicată privind asigurarea apei pentru locuitori. A apărut o înțelegere între cele două primării, astfel încât Boianu Mare ne solicită să redistribuim această sumă către comuna Popești pentru a face investiții urgente în foraje de apă.

Consiliul Județean s-a implicat, am luat legătura cu primarul, viceprimarul și cu o companie de foraj. S-a efectuat un prim foraj, însă s-a ajuns la un sol de grohotiș prin care nu se mai poate trece, astfel că se încearcă forarea în altă parte. Valea care alimenta rezerva de apă a secat complet. În aceeași situație dificilă se află și comuna Derna, unde am discutat cu primarul și deocamdată problema este sub control.” a susținut președintele CJ, Mircea Mălan, înainte de votul consilierilor.

„Apelul 112 a intrat la ora 12.17. Accidentul s-a produs pe DN 1 – E60, la intrarea în localitatea Urvind dinspre Tileagd. În eveniment au fost implicate două motociclete și un autocamion”, a transmis purtătorul de cuvânt al IPJ Bihor, comisar-șef Alina Fărcuța.

„La locul accidentului au intervenit pompierii Stației Aleșd, cu o autospecială de intervenție, alături de echipajul de paramedici al subunității, echipajul de Terapie Intensivă Mobilă al SMURD Oradea și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, Colonel Camelia Roșca.

Cei doi motocicliști sunt asistați medical de către echipajele SMURD și SAJ. Aceștia urmează să fie transportați la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Bihor. Potrivit informațiilor obținute de bihon.ro, unui dintre motocicliști se află în stare gravă, cu multiple răni.

Polițiștii efectuează cercetarea la fața locului, pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului rutier.

Sprijinul financiar este acordat în baza prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările aduse prin OUG nr. 11/2026.

Una dintre măsurile disponibile se adresează angajatorilor care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ. Pentru fiecare absolvent angajat, compania poate primi 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni.

În cazul absolvenților care sunt persoane cu handicap, perioada pentru care se acordă subvenția este mai lungă. Angajatorii primesc 2.250 de lei lunar, timp de 18 luni, pentru fiecare persoană încadrată în aceste condiții.

Subvențiile sunt disponibile și pentru angajarea unor categorii de șomeri considerate vulnerabile pe piața muncii. Printre acestea se numără persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, șomerii care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomerii de lungă durată și tinerii NEET.

De asemenea, sunt eligibile pentru această măsură mamele aflate în șomaj care au cel puțin trei copii în întreținere, cu vârste de până la 18 ani, precum și persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate sau care au fost condamnate la executarea unei pedepse, a unei măsuri educative ori a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare.

Pentru aceste categorii, angajatorii pot primi 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată.

În schimb, există și o condiție importantă: raportul de muncă sau de serviciu trebuie menținut cel puțin 18 luni. Pentru a beneficia de subvenții, angajatorii trebuie să încheie o convenție cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor. Procedura se desfășoară exclusiv electronic, documentele urmând să fie transmise prin platforma oficială ANOFM PULS.

AJOFM Bihor precizează că, în prezent, există buget disponibil pentru aceste programe, astfel că angajatorii interesați sunt încurajați să transmită solicitările cât mai curând, în limita fondurilor existente.

Măsura poate reprezenta un sprijin financiar important pentru firmele care își extind echipele, în condițiile în care subvenția poate reduce costurile aferente angajării. În același timp, programul urmărește facilitarea accesului pe piața muncii pentru tineri, persoane de peste 50 de ani și alte categorii care întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă.

Informații suplimentare despre documentele necesare și procedura de depunere pot fi obținute de pe site-ul AJOFM Bihor sau la numărul de telefon 0259/436821, interior 137.

Proprietarii Dedeman au apelat la o agenție importantă de consultanță și design de brand pentru dezvoltarea noii identități. Numele sub care vor funcționa magazinele nu a fost deocamdată anunțat oficial, însă procesul de definire a brandului este deja în desfășurare.

Un element care a atras atenția în acest context este existența mărcii KORRA, deținută de Dedeman SRL și înregistrată inclusiv pentru activități asociate unor lanțuri de magazine. Marca figurează înregistrată încă din 2007 și are valabilitate până în 2027. Nu este însă clar dacă aceasta va fi identitatea aleasă pentru noua rețea.

Preluarea magazinelor Carrefour marchează o schimbare importantă pentru grupul controlat de frații Pavăl. Cunoscuți în primul rând pentru dezvoltarea Dedeman, aceștia își extind astfel prezența într-un domeniu diferit de cel în care compania s-a consacrat: retailul alimentar.

Tranzacția vine după o perioadă în care Carrefour și-a reorganizat operațiunile din România. Înainte de vânzarea către proprietarii Dedeman, grupul francez preluase activitățile locale ale cora, tranzacție care a inclus 10 hipermarketuri, opt magazine de proximitate Cora Urban și aproximativ 2.400 de angajați.

Pentru activele Carrefour din România au existat mai mulți potențiali cumpărători, printre numele vehiculate în piață numărându-se Auchan și grupul Zabka, operatorul rețelei Froo.

De la Carrefour la un brand nou

Schimbarea numelui magazinelor ar putea reprezenta mai mult decât o simplă înlocuire a siglei. Frații Pavăl vor trebui să construiască o identitate proprie pentru o rețea care intră direct în competiție cu principalii jucători din retailul alimentar românesc.

Procesul ar urma să includă atât o nouă identitate vizuală, cât și adaptarea magazinelor la noul concept comercial. Rebrandingul este așteptat să înceapă după finalizarea etapelor de pregătire și ar putea deveni vizibil începând de anul viitor.

Pentru piața locală, intrarea unui grup antreprenorial românesc de dimensiunea Dedeman în retailul alimentar poate modifica echilibrul competitiv. Rețeaua preluată oferă deja o infrastructură extinsă și o bază importantă de clienți, astfel că noul operator nu pornește de la zero.

Carrefour a intrat pe piața românească în 2001, odată cu deschiderea hipermarketului din cartierul Militari, București. Retailerul francez a fost unul dintre pionierii comerțului modern din România și și-a extins treptat operațiunile la nivel național.

Rețeaua locală a ajuns la sute de unități, incluzând hipermarketuri, supermarketuri și magazine de proximitate. Retragerea din România și transferul operațiunilor către frații Pavăl deschid, astfel, un nou capitol pentru una dintre cele mai cunoscute rețele de retail de pe piața locală.

Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, România avea în trimestrul II din 2026 aproximativ 4,913 milioane de pensionari, cu 7.000 mai puțini decât în primele trei luni ale anului. Cea mai mare parte dintre aceștia, respectiv aproximativ 4,573 milioane de persoane, proveneau din sistemul asigurărilor sociale de stat.

Pensia medie lunară brută s-a situat la 2.942 de lei, în creștere cu numai 0,3% față de trimestrul precedent. Pentru pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de stat, pensia medie brută a fost de 2.821 de lei, iar pensia medie netă a ajuns la aproximativ 2.700 de lei.

Creșterea nominală a pensiilor nu s-a tradus însă într-o creștere similară a nivelului de trai. Indicele pensiei medii reale a coborât la 98,1% în trimestrul II. Cu alte cuvinte, raportat la evoluția prețurilor, puterea de cumpărare aferentă pensiei medii a fost cu aproximativ 1,9% mai mică decât în trimestrul anterior.

Evoluția este relevantă mai ales în condițiile în care pensiile au avut o creștere modestă în prima jumătate a anului, în timp ce prețurile bunurilor și serviciilor au continuat să avanseze.

O altă comparație arată presiunea asupra veniturilor pensionarilor. Pensia medie netă pentru limită de vârstă a ajuns să reprezinte 52,5% din câștigul salarial mediu net, față de 57,9% în trimestrul anterior.

Bucureștiul, la un capăt al clasamentului. Botoșaniul, la celălalt

Diferențele dintre județe sunt considerabile. Cea mai mare pensie medie de asigurări sociale de stat a fost înregistrată în București, la 3.579 de lei. Urmează Hunedoara, cu 3.498 de lei, și Gorj, cu 3.305 lei.

La polul opus se află județele cu cele mai mici valori. În Botoșani, pensia medie a fost de 2.229 de lei, ceea ce înseamnă că între prima și ultima poziție din clasamentul național există o diferență de 1.350 de lei pe lună.

În partea superioară a clasamentului se regăsesc și județe precum Brașov, Galați, Constanța, Prahova, Argeș, Cluj, Alba, Sibiu, Mehedinți și Timiș.

Diferențele sunt influențate inclusiv de istoricul economic al fiecărei zone. Județele cu o tradiție industrială sau minieră importantă au numeroși pensionari ale căror drepturi au fost calculate pe baza unor perioade de contribuție și a unor condiții de muncă diferite de cele întâlnite în alte regiuni.

Bihor: pensia medie, sub nivelul național

În Bihor, nivelul pensiei medii de asigurări sociale de stat se situează sub media națională de 2.821 de lei în trimestrul II din 2026. Județul se află astfel în zona de mijloc a clasamentului național, departe atât de valorile înregistrate în București și în județele cu tradiție industrială, cât și de cele mai mici pensii din țară.

Datele arată că Bihorul nu se numără printre județele cu cele mai ridicate pensii, în pofida ponderii importante a populației pensionate. Diferența față de județele aflate în partea superioară a clasamentului reflectă, între altele, structura economică și istoricul veniturilor salariale și al contribuțiilor plătite de populația activă.

La nivelul datelor CNPP disponibile pentru aprilie 2026, în Bihor erau aproximativ 132.900 de pensionari, iar pensia medie era de 2.650 de lei, cu circa 171 de lei sub media națională de la acel moment.

În unele județe sunt mai mulți pensionari decât salariați

Unul dintre cele mai importante semnale din statisticile INS este diferența uriașă dintre regiunile României în ceea ce privește raportul pensionari-salariați. La nivel național, sunt aproximativ opt pensionari la zece salariați. Situația este însă mult mai echilibrată în București și Ilfov, unde raportul coboară la circa patru pensionari la zece salariați.

În schimb, în județele cu populație îmbătrânită și o bază mai redusă de angajați, raportul este mult mai ridicat. În Vaslui se ajunge la aproximativ 15 pensionari pentru fiecare zece salariați, iar în alte județe vulnerabile nivelul se apropie de 14 la zece.

Diferența reflectă inclusiv migrația populației active către marile centre economice sau în străinătate, dar și îmbătrânirea demografică. Cea mai numeroasă categorie este cea a pensionarilor pentru limită de vârstă: aproximativ 3,966 milioane de persoane, adică 80,7% din pensionarii de asigurări sociale de stat. Pensia medie pentru această categorie a fost de 3.278 de lei.

Alte aproximativ 473.000 de persoane beneficiau de pensie de urmaș, cu o valoare medie de 1.573 de lei. Pensia de invaliditate era încasată de aproximativ 395.000 de persoane, iar valoarea medie era de numai 1.108 lei.

Pentru pensionarii cu pensie anticipată sau anticipată parțial, pensia medie era mai ridicată, de aproximativ 3.443 de lei, însă această categorie este mult mai restrânsă, cu circa 78.000 de beneficiari.

Diferența dintre pensiile femeilor și cele ale bărbaților rămâne foarte mare

Datele statistice evidențiază și o diferență consistentă între veniturile din pensii ale femeilor și cele ale bărbaților. Femeile reprezintă aproximativ 55% dintre pensionarii pentru limită de vârstă, însă primesc, în medie, pensii semnificativ mai mici. Pentru această categorie, pensia medie a femeilor a fost de aproximativ 2.590 de lei, în timp ce bărbații au primit în medie 4.113 lei.

Diferența este legată de mai mulți factori acumulați de-a lungul vieții profesionale: nivelul veniturilor salariale, perioadele de contribuție și întreruperile de activitate. Efectele acestor diferențe se văd în momentul pensionării, când istoricul profesional se transformă în cuantumul pensiei.

O altă cifră importantă este cea referitoare la pensionarii care au nevoie de sprijin pentru a ajunge la nivelul minim de venit stabilit prin legislație. În trimestrul II din 2026, aproximativ 885.900 de persoane beneficiau de indemnizație socială pentru pensionari, stabilită la 1.281 de lei.

Aceștia reprezentau 18,5% dintre pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de stat. În cazul pensionarilor agricultori, ponderea era și mai ridicată, ajungând la 35,5%.

La PISA 2025, elevii români au obținut, în medie, 419 puncte la Matematică, 413 la Lectură și 425 la Științe, toate sub mediile OECD. Mai grav este nivelul competențelor de bază: numai 48% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2 la Matematică, 52% la Lectură și 54% la Științe. OECD consideră nivelul 2 pragul de bază de la care un elev poate utiliza cunoștințele în situații simple și relevante.
La evaluare au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, eșantionul fiind reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani din România.

Într-o postare făcută duminică seara pe Facebook, Mihai Dimian consideră că principala problemă dezvăluită de rezultate nu este doar incapacitatea elevilor de a folosi în viața reală ceea ce învață, ci faptul că foarte mulți ajung la finalul gimnaziului fără să stăpânească nici cunoștințele de bază.

„Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului. Pentru a aplica în viața reală anumite cunoștințe, mai întâi trebuie să le știi și trebuie să le înțelegi. Dincolo de capacitatea efectivă a elevilor români de a aplica în viața reală sau în probleme legate de profesiile viitoare, ei au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței și nu prin acumularea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru media 5 la matematică”, susține ministrul Educației.

Evaluarea Națională și PISA nu măsoară același lucru

Dimian încearcă să explice și aparenta contradicție dintre rezultatele de la Evaluarea Națională și cele de la PISA. În 2024, aproximativ 31% dintre participanții la Evaluarea Națională au avut note sub 5 la Matematică, în timp ce PISA arată că 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul 2.

Ministrul atrage însă atenția că sunt populații și scale diferite. La Evaluarea Națională, procentul este calculat doar dintre cei prezenți la examen, iar la Matematică 46% au avut note sub 6. Dimian raportează rezultatele și la întreaga generație de elevi de clasa a VIII-a și ajunge la procente de 42% sub 5 și 54% sub 6. El precizează însă că nota 5 sau 6 de la Evaluarea Națională nu poate fi echivalată direct cu nivelul 2 PISA.

O altă interpretare pe care ministrul o contestă privește diferența uriașă dintre rural și urban. PISA a găsit un decalaj de 109 puncte la Matematică între elevii care învață în școli urbane și cei din școli rurale. Ministerul arată că decalajele sunt de aproximativ 100 de puncte și la Lectură și Științe.

Dimian explică însă că 89% dintre elevii testați erau deja în clasa a IX-a, iar clasificarea rural-urban se referă la localitatea în care se află liceul, nu neapărat la mediul din care provine copilul. Elevii cu rezultate bune din comune ajung frecvent, după Evaluarea Națională, la licee din orașe, ceea ce influențează puternic această diferență. Ministrul nu neagă decalajele dintre școala rurală și cea urbană, dar spune că cifra PISA nu poate fi citită pur și simplu ca o măsură a calității gimnaziilor de la sat și de la oraș.

Reforme și bani în plus pentru profesori dar fără rezultate mai bune pentru elevi

România nu este singura țară care a scăzut. Între 2022 și 2025, rezultatul României la Matematică a coborât cu nouă puncte, exact cât media OECD, la Științe scăderea a fost de trei puncte în ambele cazuri, iar la Lectură România a pierdut 16 puncte, față de 14 la nivelul OECD. Organizația arată că rezultatele medii la Matematică și Lectură au ajuns la cele mai scăzute niveluri înregistrate de PISA.
Ministrul invocă și efectele pandemiei, dar refuză să le transforme într-o explicație suficientă pentru situația României.

„Proiectul «România Educată» a fost lansat în anul 2021, au fost adoptate în 2023 noile legi ale educației, au existat creșteri salariale importante în 2023 și 2024 și au fost realizate investiții importante în infrastructura educațională. (…) Dar realitatea pe care trebuie să o privim fără să căutăm nici scuze, nici vinovați este aceasta: până la momentul testării PISA 2025, România nu reușise să transforme aceste reforme, investiții și resurse într-o îmbunătățire vizibilă a rezultatelor elevilor”, afirmă Mihai Dimian.

O explicație pe care acesta o pune pe masă este timpul mai redus petrecut de elevii români la școală. Datele OECD confirmă că România are mai puține ore obligatorii decât media organizației atât în ciclul primar, cât și în gimnaziu. În învățământul primar sunt 540 de ore anual, față de 804 în media OECD, iar în gimnaziu 834, față de 909. Vacanțele cumulate în ciclul primar ajung la 16,6 săptămâni, față de 13,5 în media OECD.

Activități remediale în „Școala altfel” și „Școala verde”, „pentru o perioadă”

„Nu voi milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală, însă, pentru o perioadă, «Școala altfel» și «Școala verde» trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. De asemenea, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română. Voi reveni cu detalii, în planul de măsuri”, a anunțat Dimian.

Legea educației prevede deja existența programelor de învățare remedială pentru elevii care au dificultăți sau au rămas în urmă, însă criteriul general al mediei sub 7 și participarea săptămânală anunțate de ministru ar reprezenta o concretizare mult mai largă a acestora.

În finalul mesajului, Mihai Dimian admite fără echivoc dimensiunea problemei: „Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri”. Înaintea unei noi reforme ample, spune el, ar trebui analizat de ce numeroasele schimbări făcute până acum nu au produs rezultatele așteptate.