Datele obținute de la principalele instituții din județ arată că deficitul de personal afectează administrația fiscală, agricultura, cadastrul, silvicultura, ocuparea forței de muncă și chiar structurile de ordine publică. În multe cazuri, activitatea este menținută prin redistribuirea sarcinilor și prin efortul suplimentar al angajaților rămași în sistem.

Cele mai multe posturi vacante raportate se regăsesc la ANAF Bihor, unde din 455 de posturi sunt ocupate doar 407, ceea ce înseamnă 48 de locuri neocupate. Direcția Silvică Bihor funcționează cu 36 de posturi vacante dintr-un total de 371, iar Garda Forestieră Oradea are 14 posturi libere din 61.

La APIA Bihor sunt vacante 13 posturi, la OCPI Bihor alte 13, iar Consiliul Județean are 16 posturi vacante și două temporar vacante. Casa Județeană de Pensii funcționează cu 105 angajați din 112 posturi aprobate, însă instituția susține că, potrivit criteriilor prevăzute în noua lege a pensiilor, ar avea nevoie de aproximativ 155 de angajați pentru a funcționa la capacitate normală.

ITM Bihor a pierdut un sfert din personal

Una dintre cele mai vizibile reduceri de personal se înregistrează la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor. Conform datelor analizate de Bihon.ro pe baza rapoartelor și comunicărilor instituției, numărul posturilor a scăzut de la 82 în 2010, dintre care doar trei erau vacante, la 62 în 2026, dintre care 12 sunt în prezent neocupate. În ultimii șase ani, circa 20 de angajați s-au pensionat.

Primăria Oradea recunoaște existența unor posturi vacante, dar susține că acestea nu afectează serviciile oferite cetățenilor.

„Prin reorganizarea activității, redistribuirea sarcinilor și o gestionare eficientă a resurselor umane, instituția își desfășoară activitatea în condiții normale, fără sincope în relația cu cetățenii și fără întârzieri semnificative în furnizarea serviciilor publice”, a transmis purtătorul de cuvânt, Octavian Haragoș.

În urma reorganizării prevăzute de OUG 7/2026, Instituția Prefectului Bihor va avea de la 1 iulie doar 37 de posturi, față de 47 anterior. În același timp, instituția va prelua noi atribuții privind atestarea domeniului public al unităților administrativ-teritoriale, fără suplimentarea personalului.

O situație aparte este la AJOFM Bihor. Timp de 16 ani, instituția a funcționat cu doar 38 de posturi, în ciuda creșterii atribuțiilor. În 2026, schema a fost suplimentată la 55 de posturi prin proiectul SMART SPO, însă momentan doar 37 sunt ocupate, unul este temporar vacant, iar alte 17 urmează să fie scoase la concurs.

Instituții aflate în criză

Datele centralizate din rapoarte oficiale indică situații critice în mai multe structuri-cheie: APIA Bihor, AJPIS Bihor, OCPI Bihor, Oficiul Registrului Comerțului, Garda Forestieră și sistemul sanitar, alături de unele structuri din domeniul ordinii publice.

Una dintre cele mai tensionate situații se înregistrează la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Bihor, unde schema de personal este aproape complet ocupată, dar insuficientă în raport cu volumul de muncă.

Instituția are 117 posturi aprobate, dintre care 104 sunt ocupate. Diferența de 13 posturi vacante pare redusă la prima vedere, însă contextul operațional arată o realitate mult mai complicată. APIA Bihor se află pe locul al doilea la nivel național ca număr de cereri de plată depuse de fermieri, cu 30.640 de dosare în 2026.

În centrele locale, încărcarea cu personal este semnificativ peste media europeană: un funcționar gestionează, în medie, aproximativ 607 cereri, comparativ cu media de circa 250 la nivel european.

Și activitatea de control pe teren reflectă aceeași presiune: fiecare inspector are de verificat peste 1.000 de parcele agricole.

Reprezentanții instituției admit că deficitul de personal generează o „încărcare exponențială” asupra angajaților rămași, cu impact direct asupra ritmului de procesare a cererilor și implicit asupra plăților către beneficiarii fondurilor europene.

AJPIS Bihor: presiune operațională ridicată

O altă problemă majoră se regăsește și în domeniul asistenței sociale, unde AJPIS Bihor funcționează cu toate cele 40 de posturi ocupate, însă cu un nivel ridicat de încărcare operațională. Din punct de vedere al organizării interne, instituția este structurată pe mai multe direcții funcționale: beneficii de asistență socială, programe de servicii sociale, incluziune socială și egalitate de șanse – 15 posturi; inspecție socială – 12 posturi; juridic și contencios – 3 posturi; autorizare și formare profesională – 1 post; respectiv economic, financiar-contabil, resurse umane, administrativ și achiziții publice – 8 posturi.

Cea mai mare presiune se înregistrează la nivelul inspecției sociale. Serviciul gestionează 202 servicii sociale și 101 unități administrativ-teritoriale, fiind deservit de 12 inspectori sociali, organizați în 6 echipe. Potrivit prevederilor art. 21 din Legea nr. 197/2012, raportul mediu este de o echipă la 20 de structuri, ceea ce ar presupune existența a 16 echipe, respectiv 32 de inspectori sociali. Deficitul de personal poate genera disfuncționalități în monitorizarea funcționării serviciilor sociale conform standardelor legale, motiv pentru care activitatea este susținută inclusiv prin efectuarea de ore suplimentare. Gradul de încărcare al personalului este estimat la 150%.

O presiune ridicată se manifestă și în zona beneficiilor sociale, unde sunt gestionați lunar aproximativ 184.390 de beneficiari, sunt prelucrate circa 4.500 de dosare noi și aproximativ 600 de cereri depuse prin relații cu publicul. La acestea se adaugă în jur de 80 de apeluri telefonice preluate zilnic privind beneficiile sociale. Din cauza termenelor scurte de procesare, personalul efectuează frecvent ore suplimentare, inclusiv sâmbăta și duminica, gradul de încărcare fiind estimat la aproximativ 130%.

În alte compartimente, activitatea rămâne de asemenea intensă. Compartimentul financiar-contabil asigură verificarea și plata tuturor beneficiilor sociale, urmărește și recuperează debitele și procesează aproximativ 350 de popriri lunar. Totodată, compartimentul de autorizare și formare profesională gestionează 62 de furnizori de formare profesională și 180 de programe autorizate active, gradul de încărcare al activității fiind estimat la aproximativ 130%.

Blocaj administrativ la OCPI și Registrul Comerțului Bihor: zeci de posturi neocupate, termene întârziate

La Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Bihor, problema principală nu este doar numărul posturilor vacante, ci dificultatea de a le ocupa efectiv. Instituția are 13 posturi neocupate, iar conducerea semnalează că activitatea este afectată în mod direct de pensionările recente, dublate de dificultatea organizării concursurilor de recrutare. În aceste condiții, unele servicii funcționează la limită, iar termenele de procesare pot fi influențate de lipsa resursei umane necesare.

Oficiul Registrului Comerțului Bihor se confruntă cu unul dintre cele mai severe dezechilibre raportate în județ. Din totalul de 42 de posturi, doar 26 sunt ocupate, ceea ce înseamnă că aproape 40% din schema de personal este neacoperită. Această situație plasează instituția în topul structurilor cu cel mai mare deficit procentual de personal, cu impact direct asupra fluxului de înregistrare și autorizare a operațiunilor economice.

La rândul său, Garda Forestieră Oradea are în responsabilitate patru județe – Bihor, Arad, Satu Mare și Sălaj – însă funcționează cu un număr de personal sub necesar. Din cele 61 de posturi aprobate, sunt ocupate doar 47. Deși la nivel guvernamental a fost aprobată extinderea schemei la 80 de posturi, instituția se află încă într-un proces de reorganizare, ceea ce întârzie consolidarea resursei umane.

Burnout la stat: ore suplimentare, concedii amânate și personal tot mai îmbătrânit

Deficitul de personal nu mai înseamnă doar organigrame incomplete, ci redistribuirea permanentă a sarcinilor, ore suplimentare recurente și concedii de odihnă amânate sau fragmentate. Sindicatele din Sănătate și Ordine publică avertizează că efectele directe sunt epuizarea profesională și degradarea capacității sistemului de a răspunde eficient la nevoile populației.

Sursa foto: Facebook / SNPPC

În structurile de ordine publică, lipsa personalului este descrisă ca o problemă care depășește zona administrativă și intră în sfera riscurilor operaționale. Raul-Valentin Pup, liderul Sindicatului Europol Bihor, afirmă că situația actuală afectează direct funcționarea sistemului.

„Deficitul de personal din Poliția Română nu mai poate fi tratat ca o simplă problemă administrativă. Este o vulnerabilitate majoră a sistemului de ordine și siguranță publică”, afirmă acesta.

Potrivit acestuia, deficitul la nivel național se situează în jurul a 20%, iar efectele sunt vizibile în activitatea zilnică a structurilor operative.

„Există structuri în care schema prevede un anumit număr de lucrători, însă în practică sunt ocupate doar una sau două funcții”, spune Pup. În acest context, atribuțiile sunt redistribuite constant, ceea ce duce la o presiune continuă asupra personalului existent și la un volum de muncă greu de gestionat pe termen lung.

Spitalele: sute de posturi vacante și suprasolicitare permanentă

Dacă în structurile de ordine publică deficitul este considerat o vulnerabilitate, în sistemul sanitar acesta se traduce în suprasolicitare cronică. Potrivit Adrianei Vladu, președintele Sanitas Bihor, la Spitalul Județean lipsesc 391 de angajați, la care se adaugă alte aproximativ 70 de persoane care au părăsit sistemul în primele luni ale acestui an. Consecințele sunt resimțite direct în activitatea zilnică a personalului medical, unde orele suplimentare au devenit o practică frecventă.

„Se fac ore suplimentare în anumite secții – 8 ore, 16 ore”, afirmă Adriana Vladu. În paralel, organizarea concediilor devine dificilă, în special în condițiile în care lipsa de personal se suprapune peste un colectiv cu o medie de vârstă ridicată și cu un număr crescut de concedii medicale. „De multe ori, cei care sunt programați în concediu de odihnă nu prea pot să și-l ia”, explică aceasta.

Sindicatele atrag atenția că efectele nu se limitează doar la volumul de muncă, ci se extind asupra stării de sănătate a angajaților, contribuind la apariția unor probleme medicale și la creșterea riscului de burnout.

Foto: IA

„Burn-out, probleme osteomusculare, tot felul de boli profesionale care pot să apară în urma diferitelor activități”, spune Adriana Vladu.

Fenomenul este confirmat și în structurile de ordine publică, unde presiunea operațională este dublată de lipsa de personal și de necesitatea acoperirii continue a atribuțiilor.

În acest context, Raul Pup subliniază că solicitările polițiștilor țin de condițiile de muncă și nu de beneficii suplimentare: „Polițiștii nu cer privilegii. Polițiștii cer condiții normale de muncă, personal suficient, dotări corespunzătoare și respect pentru munca pe care o desfășoară zilnic”, afirmă liderul Europol Bihor.

„În perioadele cu temperaturi extreme ridicate, pentru asigurarea microclimatului optim al lucrătorilor, angajatorii sunt obligaţi să ia măsuri minimale pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor care lucrează în aer liber”, transmite ITM Bihor.

Printre măsurile prevăzute de Ordonanța de Urgență nr. 99/2000 se numără reducerea intensității activităților fizice, alternarea perioadelor de muncă cu pauze în locuri umbrite și ventilate, precum și asigurarea ventilației la locurile de muncă.

De asemenea, angajatorii trebuie să pună la dispoziția lucrătorilor între 2 și 4 litri de apă minerală pe schimb, echipamente individuale de protecție și, acolo unde este posibil, dușuri pentru răcorire.

În situația în care temperaturile extreme persistă cel puțin două zile consecutiv, iar condițiile minime nu pot fi asigurate, legea permite adoptarea unor măsuri speciale, în acord cu reprezentanții salariaților sau ai sindicatelor.

„Dacă temperaturile extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutive, angajatorii care nu pot asigura condiţiile prevăzute vor lua măsuri precum reducerea duratei zilei de lucru, eşalonarea programului până la ora 11.00 şi după ora 17.00 sau întreruperea colectivă a lucrului, acolo unde este posibil”, precizează ITM Bihor.

Inspectorii de muncă subliniază că prevenirea efectelor caniculei nu se rezumă doar la organizarea programului de lucru. Angajatorii au obligația de a asigura supravegherea medicală a personalului, acordarea primului ajutor și, dacă este cazul, adaptarea programului sau mutarea temporară a persoanelor cu afecțiuni care le fac vulnerabile la temperaturi extreme.

În contextul prognozelor care indică temperaturi foarte ridicate și în zilele următoare, ITM Bihor face apel la respectarea prevederilor legale, pentru evitarea accidentelor de muncă și a problemelor de sănătate provocate de expunerea prelungită la caniculă.

Personalul de sprijin și administrativ asigură buna funcționare a instituției de învățământ, gestionând logistica, resursele, birocrația și asistența directă pentru elevi. Acesta include două categorii principale cu roluri bine definite: personalul de sprijin didactic și socio-educațional care lucrează direct cu copiii cu Cerințe Educaționale Speciale sau dificultăți de învățare (profesorul itinerant și de sprijin, consilierul școlar, psihologul, logopedul și mediatorul școlar) și personalul administrativ și suxiliar (nedidactic), responsabil de gestionarea resurselor financiare, a documentelor și de întreținerea fizică a școlii (secretarul, administratorul de patrimoniu, economistul, contabilul, personalul de întreținere și îngrijire, paznicii și supraveghetorii și alți angajați – bucătari, personalul de la cantină, fochiști pentru centrala termică și bibliotecarii).

Modificarea mai are nevoie să treacă un hop, anume să fi promulgată de Nicușor Dan și publicată în Monitorul Oficial.

Gala Comediei a fost un show construit pe teme actuale, filtrate printr-un umor inteligent și adesea acid, care a reflectat metaforic dilemele unei societăți aflate într-un context tensionat, în care râsul devine o formă de echilibru, de eliberare. A debutat cu o parodie a piesei lăutăreşti „Tanţo, caii mei să moară”, în care protagonişti AI au fost Călin Georgescu şi George Simion.

„Suntem în Oradea, care nu e orice oraş, e oraşul lui Bolojan. Un oraş care arată altfel. Nu ştiu dacă i se datoreaza doar lui, dar cu siguranţă vi se datorează dumneavoastră. De aceea am venit aici cu un spectacol special”, a spus la începutul show-ului Toni Grecu.

Ca de fiecare dată, spectacolul Divertis a atins crizele contemporane: justiţia, lupta politică, povestea sistemului, banii din PNRR, criza economică. Divertis reuşeşte prin umor să evidențieze pe scenă absurdul situațiilor cotidiene, comedia devenind un mecanism de adaptare, de tranziţie mai uşoară. Au fost caricaturizate toate figurile politice aflate în prim plan pe scena românească: Ilie Bolojan, Nicuşor Dan, Sorin Grindeanu, George Simion, Diana Şoşoacă, Lia Savonea, dar şi de pe scena internaţională, personaje precum Trump.

Au fost scoase în evidenţă contradicțiile, gafele și incoerențele discursului politic, „umorul involuntar” al liderilor devenind o sursă de divertisment. Un moment foarte gustat de public a fost dialogul dintre personajele Nicuşor Dan (Doru Pârcălabu) şi Ilie Bolojan (Ghighi Bejan), care au făcut nu doar schimb de replici ci şi de cadouri din binecunoscutele rucsăcele.

Ajutaţi şi de intervenţii AI, cei de la Divertis l-au readus pentru câteva clipe pe Nicolae Ceauşescu (Ioan T. Morar), care a vorbit de datoriile externe, dar a şi lăsat în urmă o vorbă de duh: „Nicolae nu e mort, doar se transformă”.

După o oră şi jumătate de spectacol, nici măcar hamsia, Peştişorul de aur cu dorințe politice, n-a fost în stare să îndeplinească măcar una.

Gala Comediei cu grupul Divertis, la Tipografia de idei 26.06.2026

Pe acordurile piesei Trenuleţul al formaţiei Zdob şi Zdub, transformată într-un pamflet legat de ţara dezbinată, criză, sistem, suverani şi globalişti, la finalul show-ului au urcat pe scenă, în aplauzele publicului, membrii grupului Divertis: Ghighi Bejan, Silviu Petcu, Doru Pârcălabu, Toni Grecu, Cristian Greţcu, Doru Antonesi, Florin Constantin, Ioan T. Morar, Cătălin Mireuţă, Valentin Gora, Doru Pârcălabu, Claudiu Maier, Valentin Darie.

Evenimentul a fost organizat de Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, cu sprijinul partenerilor: Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor”, Hotel Continental Forum Oradea, Wood Box, Indrie Adriana Simona I.I, Dolchérie Sweets & More și D&C Oradea.

La rândul său, președintele PNL a scris pe rețelele de socializare că partidul nu și-a schimbat poziția.

„PNL nu blochează. PNL rămâne consecvent. Nu vrem să fie dată țara pe mâna oricui și în orice condiții, cu voturile noastre. Asta deranjează”, se arată în postarea lui Ilie Bolojan, făcută publică pe rețelele de socializare.

Șeful PNL a susținut că „PNL nu a promis un cec în alb pentru domnul Grindeanu, ci un acord politic”.

„Astăzi, Partidul Național Liberal și-a prezentat soluția pentru a avea un nou guvern.
1. Împreună cu USR și UDMR, l-am propus pe Siegfried Mureșan premier. Un om cu mare experiență în fonduri europene și bugete. Nu a fost agreat în discuția din această seară de la Palatul Cotroceni.
2. Am decis că nu vom accepta să-l susținem necondiționat ca premier pe Sorin Grindeanu. Și asta am spus clar, explicând și de ce. N-a convenit.
PNL nu a promis un cec în alb pentru domnul Grindeanu, ci un acord politic în baza căruia se poate lua în considerare o decizie cu privire la învestirea unui guvern. Nu am ajuns la un acord.
Or, am constatat că domnul Grindeanu nu vrea decât un cec în alb. Ne-am mai fript. Și am înțeles că nici în politică nu se dau cecuri fără acoperire”, a mai scris Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan, după consultările cu președintele Nicușor Dan: „PNL propune un pact pentru guvernare”

„Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD”, se arată în postarea lui Nicușor Dan de pe rețelele de socializare.

Nicușor Dan a indicat în mod direct spre Partidul Național Liberal, explicând că ei sunt cei care și-au modificat poziția în cursul săptămânii.

„Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția”, a mai explicat șeful statului.

Cu toate acestea, președintele a subliniat că partidele au „responsabilitatea” de a negocia între ele o majoritate parlamentară pentru oricare formulă de guvernare pe care o consideră ei adecvată.

„Le cer în continuare să revină la dialog. România are nevoie de un guvern cu puteri depline”, se mai arată în aceeași postare.

Ilie Bolojan, după consultările cu președintele Nicușor Dan: „PNL propune un pact pentru guvernare”

foto: Facebook/ Eugen Ivuț

Inspectoratul Școlar Județean Bihor anunță modificări la nivelul conducerii Liceului de Arte din Oradea, ca urmare a deciziei directoari Mihaela Geta Bondor de a renunța la funcția de conducere, după un mandat de 14 ani.

„Sub conducerea ei, Liceul de Arte din Oradea a cunoscut o dezvoltare axată pe valorificarea potențialului creativ al elevilor de la specializările muzică, arte plastice și arhitectură. Bilanțul activității acestei perioade reflectă o dinamică pozitivă a rezultatelor și o deschidere directă spre mediul cultural: elevii liceului au obținut, an de an, premii, mențiuni și aprecieri la competițiile și olimpiadele naționale de profil”, se afirmă într-un comunicat al Inspectoratului Școlar Județean Bihor în care se subliniază că tranziția la nivelul echipei manageriale se va desfășura în conformitate cu normele legale în vigoare, principala prioritate fiind asigurarea stabilității și continuarea proiectelor culturale derulate de instituție: „în acest sens, după consultarea Consiliului Profesoral al unității de învățământ, pe funcția de director al Liceului de Arte din Oradea începând cu data de 01 iulie 2026 a fost detașată doamna profesor de muzică Nicoleta Țâmpu”.

Aceasta a ocupat în trecut și funcția de inspector școlar.

Potrivit inspectorului școlar general, prof. Alin Serafim Ștefănuț: „propunerea de detașare în interesul învățământului a doamnei profesor Nicoleta Țâmpu în funcția de director al Liceului de Arte Oradea are în vedere experiența didactică și profesională dobândită în cadrul învățământului vocațional, competențele demonstrate în coordonarea proiectelor educaționale și artistice, capacitatea de colaborare cu instituții culturale și educaționale, precum și aptitudinile organizatorice și manageriale necesare asigurării unui climat educațional orientat spre performanță, stabilitate și dezvoltare instituțională”.

Drumul are două benzi de circulație, câte una pe sens, și un carosabil cu o lățime de șase metri, fiind prevăzut, pe toată lungimea sa, cu o pistă de biciclete. Traseul pornește din zona Bazei Sportive din localitatea Paleu, se continuă de-a lungul văii Cosmo și iese în centura Biharia printr-o girație amenajată la intersecția cu strada Viilor.

„Investiția face parte din proiectul de creștere a accesibilității pe drumurile județene din Zona Metropolitană Oradea, alături de centura Biharia (DJ767J), în lungime de 5,6 kilometri, dată în folosință anul trecut. Cele două tronsoane, care însumează aproape 9 kilometri, au fost realizate printr-o finanțare europeană, prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027.

Deschiderea drumului de legătură trebuia să aibă loc la începutul acestui an, dar a fost amânată pentru ca lucrările să fie aduse la parametrii de calitate prevăzuți în contract. Consiliul Județean Bihor a cerut o expertiză tehnică independentă, iar în urma ei s-a solicitat constructorului remedierea zonelor care nu corespundeau standardelor, condiție pentru recepția și darea în folosință a șoselei. Astfel, pe o lungime de 350 de metri, a fost refăcut asfaltul, pe cheltuiala constructorului”, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanții Consiliului Județean Bihor.

foto: Se deschide circulația pe drumul de legătură dintre Paleu și Centura Biharia, 26.06.2026

Lucrările au fost executate de asocierea de firme formată din Dumexim și Consorzio Stabile EBG Group. Valoarea lucrărilor a fost de 10.269.714,70 lei, fără TVA.

Cei doi părinți au fost acuzați că în luna noiembrie 2019 și-au retras fetița care avea atunci 8 ani de la o şcoală gimnazială din Bihor. „Astfel, în perioada 15 noiembrie 2019 – 5 mai 2026, cei doi părinți au împiedicat-o pe fiica lor să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu, înscriind-o într-un sistem homeschooling, formă de învățământ nerecunoscută, potrivit legii, în România”, se arată într-un comunicat emis vineri de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

La rândul său, cea de-a doua fiică a cuplului, născută în 2015, nu a urmat cursurile învăţământului general obligatoriu, arată sursa citată: „Începând cu anul şcolar 2020-2021, având vârsta de 5 ani împliniți, minora ar fi trebuit să urmeze, potrivit legii, cursurile învățământului preşcolar obligatoriu, însă nu a fost înscrisă la nicio unitate de învățământ.”

Nici fiul celor doi soți, acum în vârstă de 8 ani, nu ar fi fost înscris la o școală din țară și nu a urmat cursurile învățământului general obligatoriu, au transmis reprezentanții Parchetului Curții de Apel Oradea.

În cadrul anchetei, la începutul lunii mai, procurorul de caz a solicitat Judecătoriei Beiuş numirea câte unui curator pentru cei trei copii, care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. Această procedură este necesară având în vedere că părinţii au fost inculpați pentru împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu.

Dosarul celor doi soți va fi analizat de Judecătoria Beiuș. Conform Codului penal, „părintele sau persoana căreia i-a fost încredințat, potrivit legii, un minor și care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

Precedente în Bihor

În ultimii doi ani, pe rolul instanțelor din Bihor s-au aflat două dosare în care părinții au fost trimiși în judecată pentru că și-au retras copiii din unități de învățământ și i-au înscris în sistemul homeschooling. Bihon a relatat pe larg aceste cazuri în care judecătorii au dat soluții diferite.

În 2024, doi soți din Bratca au fost condamnați la câte 4 luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei și obligați să muncească 40 de zile în folosul comunității. Părinții și-au înscris copiii la o instituție din Statele Unite, dar se ocupau ei înșiși de educația celor mici, după un program flexibil și folosind manuale românești cumpărate din librării. Judecătorii au arătat că soții nu aveau pregătire de specialitate, iar școala din SUA nu este acreditată în țara noastră.

Imediat după pronunțarea hotărârii judecătorești, Ministerul Educației le-a cerut inspectoratelor școlare să sesizeze autoritățile judiciare în cazul în care părinții își retrag copiii de la școală.

În iunie 2025, alte două cupluri care și-au retras copiii de la o unitate de învățământ din Oradea și i-au înscris la școli private din Statele Unite, care oferă și învățământ la distanță, online, au primit avertisment din partea Curții de Apel Oradea. Inițial, Judecătoria locală i-a condamnat pe fiecare dintre părinți la câte 5 luni de închisoare, fiecare, cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de 2 ani.

Spre diferență de cazul de la Bratca, părinții din Oradea i-au înscris pe copii la școli din Statele Unite – HomeLife Academy și, ulterior, la Abeka Academy – care oferă cursuri video online la fiecare materie, manuale și caiete speciale, dețin un registru matricol al elevilor, îi examinează periodic și supraveghează progresul educațional al acestora. La finalul studiilor, aceste instituții emit diplome recunoscute internațional care certifică absolvirea liceului.

„Forma de școlarizare în care sunt înscriși copiii noștri este un sistem educațional în sine. E o școală fizică, cu o vechime de 50 de ani, care oferă și posibilitatea de cursuri online pentru copiii din alte zeci de țări din afara SUA”, a explicat la acel moment, pentru Bihon, Darius Cornean, unul dintre părinții implicați în acest caz.

În opinia sa, autoritățile naționale trebuie să regândească ofertele educaționale internaționale ca forme alternative educaționale și nicidecum să incrimineze părinții care optează pentru ele în detrimentul sistemului clasic de învățământ național: „Cumpărăm mașini din Germania, gadget-uri din America ori haine din Londra, dar nu putem accesa servicii educaționale din alt stat.”

Părinți din Bihor condamnați pentru că și-au retras copiii de la școală și i-au înscris la homeschooling

Părinți din Bihor condamnați pentru că și-au retras copiii de la școală și i-au înscris la homeschooling

„Pentru realizarea acțiunilor de stropire vor fi folosite utilaje speciale. Aceste utilaje vor fi operate de echipele S.C. RER S.A., care vor asigura o acoperire eficientă și constantă”, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanții municipalității orădene.

Vizate de acțiunile de stropire sunt mai multe zone, mai exact străzile:

• Aleea Ștrandului
• Andrei Șaguna
• Apateului
• Armatei Române
• Aurel Lazăr
• Avram Iancu
• Bulevardul Dacia
• Bulevardul Decebal
• Călărașilor
• Calea Aradului
• Calea Clujului
• Coridor de mobilitate urbană Piața Emanuil Gojdu
• Corneliu Coposu
• Dimitrie Cantemir
• Dragoș Vodă
• General Magheru
• General Traian Moșoiu
• Gheorghe Doja
• Henrik Ibsen
• Horea
• Independenței
• Iosif Vulcan
• Lăpușului
• Libertății
• Louis Pasteur
• Mareșal Ion Averescu
• Matei Basarab
• Menumorut
• Meșteșugarilor
• Mihai Eminescu
• Mihai Viteazul
• Muntele Găina
• Muzeului
• Nufărul
• Olimpiadei
• Parc și Piața 1 Decembrie
• Parcul Petofi Sandor
• Parcul Traian
• Piața Creangă
• Piața Regele Ferdinand I
• Piața Unirii
• Principatele Unite
• Războieni
• Roman Ciorogariu
• Seleușului
• Ștefan cel Mare
• Ștefan Zweig
• Sucevei
• Transilvaniei
• Tudor Vladimirescu
• Vasile Alecsandri
• Vlădeasa

Puncte de prim ajutor și de distribuire a apei

Totodată, pe raza județului au fost puse în funcțiune, în mai multe localități, zone de prim ajutor și de distribuire a apei potabile.

Potrivit unui comunicat transmis de purtătorul de cuvânt al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Bihor, locotenent colonel Camelia Roșca, au fost amenajate 11 puncte de prim ajutor în 8 localități și 11 puncte de distribuire a apei potabile în 7 localități.

Punctele de prim ajutor au fost amplasate în zonele:

• Oradea – Piața Rogerius, Piața Decebal, Piața Cetate, Piața Unirii;
• Marghita – sediul Primăriei Municipiului Marghita;
• Beiuș – sediul Primăriei Municipiului Beiuș;
• Salonta – sediul Primăriei Municipiului Salonta;
• Aleșd – Spitalul Orășenesc Aleșd;
• Valea lui Mihai – Centrul de Permanență Valea lui Mihai;
• Ștei – în fața Primăriei Orașului Ștei;
• Săcueni – Ambulatoriul Medical Săcueni.

Punctele de distribuire a apei sunt disponibile în următoarele zone:

• Marghita – 5 puncte: S.C. Aloe Farm S.R.L. (str. Eroilor nr. 3 și str. I.L. Caragiale nr. 1), S.C. Farmstar S.R.L. (str. Republicii nr. 31), S.C. Catena S.R.L. (str. Crinului nr. 24 și str. Eroilor nr. 6);
• Beiuș – sediul Primăriei Municipiului Beiuș;
• Salonta – sediul Primăriei Municipiului Salonta;
• Aleșd – sediul Primăriei Orașului Aleșd;
• Valea lui Mihai – sediul Primăriei Orașului Valea lui Mihai;
• Ștei – în fața Primăriei Orașului Ștei;
• Săcueni – Centrul Cultural Săcueni „Szabó Odzsa”.

„Pentru intervenţiile medicale de urgenţă sunt disponibile peste 40 de echipaje ale SMURD BIHOR și ale Serviciului de Ambulanță, iar forţele şi mijloacele instituţiilor din domeniul situaţiilor de urgenţă şi al ordinii şi siguranţei publice sunt mobilizate la nivelul judeţului, fiind pregătite să intervină în orice moment în sprijinul cetățenilor”, se mai arată în același comunicat de presă.