Este important de precizat că termenul de zece zile începe să curgă din momentul semnării contractului, indiferent dacă acesta este autentificat la notar sau nu. În cazul contractelor de închiriere, legea nu impune autentificarea pentru ca documentul să fie valabil, fiind suficient un contract sub semnătură privată, semnat de ambele părți.

Legea stabilește totodată că închirierea locuinței nu îl exonerează pe proprietar de obligațiile pe care le are față de asociația de proprietari sau față de furnizorii de utilități. Chiar dacă, în practică, chiriașul este cel care achită cheltuielile de întreținere, răspunderea legală pentru plata acestora rămâne în sarcina proprietarului.

Astfel, dacă locatarul nu își respectă obligațiile și acumulează restanțe, asociația de proprietari poate solicita recuperarea sumelor direct de la proprietar. Acesta are ulterior posibilitatea să își recupereze prejudiciul de la chiriaș, în condițiile prevăzute în contractul de închiriere sau, dacă este necesar, prin intermediul instanței.

Aceeași regulă se aplică și în cazul contractelor de comodat sau al altor drepturi de folosință asupra locuinței. Din perspectiva asociației de proprietari, titularul obligației de plată rămâne proprietarul apartamentului.

Deși legea impune notificarea asociației cu privire la noii ocupanți ai locuinței, actul normativ nu prevede, în prezent, sancțiuni contravenționale pentru proprietarii care omit să respecte această obligație. Cu toate acestea, informarea asociației contribuie la o evidență corectă a locatarilor și la administrarea eficientă a condominiului.

Decizia nr. 36/2026, pronunțată în luna februarie și publicată ulterior în Monitorul Oficial, vine să unifice practica instanțelor, după ce existau interpretări diferite cu privire la procedura aplicabilă în dosarele privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere.

Magistrații au concluzionat că, atunci când obiectul procesului îl reprezintă exclusiv majorarea pensiei de întreținere, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani nu reprezintă o etapă obligatorie. În aceeași măsură, instanța nu este obligată să solicite întocmirea unui raport de anchetă psihosocială înainte de pronunțarea unei soluții.

Hotărârea nu interzice aceste măsuri, ci stabilește că ele pot fi dispuse doar dacă judecătorul apreciază că sunt necesare pentru soluționarea cauzei.

Problema a pornit de la interpretarea mai multor dispoziții din Codul civil. Pe de o parte, legea prevede că pensia de întreținere poate fi majorată, redusă sau chiar încetată atunci când intervin schimbări privind posibilitățile financiare ale părintelui obligat la plată ori nevoile copilului.

Pe de altă parte, Codul civil consacră dreptul copilului de peste 10 ani de a fi ascultat în procedurile care îl privesc, iar în anumite litigii referitoare la exercitarea autorității părintești sau la obligația de întreținere este prevăzută și realizarea unei anchete psihosociale.

ÎCCJ a apreciat însă că un litigiu care urmărește doar modificarea valorii pensiei de întreținere nu presupune automat administrarea acestor probe, întrucât instanța analizează în principal situația materială a părților și evoluția nevoilor copilului.

În practică, decizia ar putea contribui la soluționarea mai rapidă a proceselor privind majorarea pensiei de întreținere. Eliminarea caracterului obligatoriu al audierii copilului și al anchetei psihosociale reduce numărul etapelor procedurale, fără a împiedica instanța să recurgă la acestea atunci când circumstanțele dosarului o impun.

Astfel, judecătorii vor avea libertatea de a decide, de la caz la caz, dacă sunt necesare probe suplimentare pentru stabilirea unei soluții echitabile.

Publicarea deciziei în Monitorul Oficial îi conferă caracter obligatoriu, ceea ce înseamnă că toate instanțele din România vor aplica aceeași interpretare în litigiile privind majorarea pensiei de întreținere.

Noul centru va avea regim de înălțime parter plus etaj. Elementul principal al construcției va fi o sală multifuncțională cu o capacitate de 448 de locuri, care va fi dotată cu echipamente moderne de sonorizare și iluminat scenic, astfel încât să poată găzdui spectacole, conferințe și alte evenimente publice. Pe lângă sala principală, proiectul cuprinde amenajarea a trei săli pentru activități, două birouri, vestiare pentru artiști, dușuri, garderobă, spații de depozitare și grupuri sanitare. La etaj va fi amenajat un spațiu destinat activităților de fitness, echipat cu aparatura necesară desfășurării antrenamentelor.

Investiția include și amenajări exterioare. Va fi realizată o parcare cu 51 de locuri, dintre care șase vor fi prevăzute cu stații de încărcare pentru vehicule electrice. Totodată, două locuri vor fi rezervate persoanelor cu dizabilități, iar un loc va fi destinat familiilor cu copii. Proiectul prevede și instalarea unui sistem de panouri fotovoltaice, care va asigura energia necesară pentru iluminatul clădirii, contribuind la reducerea consumului de energie din rețea.

Achitat pentru două acuzații, la Tribunal

În dosarul în care a fost trimis în judecată de către DIICOT Oradea, alături de alți doi bărbați, Ciprian Marian Teodor Curta a fost acuzat că a vândut de două ori, în august și septembrie 2021, câte un gram de cocaină unui colaborator al anchetatorilor, în schimbul a 500 de lei/gram. În plus, ar fi plasat unui alt inculpat din dosar, Paul Sorin Stoica, câteva grame de 3-MMC și 3-CMC, în timp ce un denunțător a susținut că bărbatul i-ar fi dat gratuit un gram de canabis.

Pentru canabisul făcut cadou, Tribunalul Bihor a dispus achitarea, menționând că nu există nicio probă care să demonstreze că Ciprian Curta a dat drogul denunțătorului. O măsură similară a fost dispusă în cazul drogurilor „cristal” pe care orădeanul le-ar fi vândut lui Stoica, acuzație susținută doar pe declarația acestuia din urmă. „O singură probă în acuzare echivalează cu lipsa probelor în susținerea acuzației”, a explicat judecătorul de caz de la instanța de fond.

În schimb, Tribunalul Bihor l-a condamnat pe Curta la 6 ani de detenție pentru vânzările de cocaină și la un an de închisoare pentru deţinere de droguri pentru consum propriu, după ce la percheziția făcută în locuința sa au fost găsite două țigări cu canabis. Aceste pedepse au fost contopite cu alta, aplicată în 2023 pentru vânzarea a peste 130 de grame de substanțe psihoactive 3-CMC și 2-MMC, rezultând o condamnare la 7 ani de închisoare cu executare.

Altă achitare la Curte

Ciprian Curta a atacat sentința la Curtea de Apel Oradea, care, printr-o hotărâre definitivă dată la începutul lunii iulie, a înlăturat condamnarea la 6 ani de închisoare, achitându-l și pentru acuzația de trafic de cocaină. Instanța de apel a susținut că anchetatorii nu au lămurit dacă drogurile au fost livrate efectiv de către inculpat.

Potrivit hotărârii Curții de Apel Oradea, colaboratorul cu identitate protejată avea „acces necondiţionat” la imobilul lui Curta, unde se aflau drogurile, inclusiv în lipsa acestuia din urmă, cei doi având o relație apropiată. „Câtă vreme accesul colaboratorului la locul în care se aflau drogurile nu este exclus, iar probatoriul nu stabileşte fără echivoc că inculpatul a fost cel care a predat drogurile şi a realizat actul de vânzare, simpla obţinere a substanţelor de către colaborator nu poate suplini lipsa certitudinii asupra autorului conduitei imputate”, a explicat Curtea. Instanța a arătat că o persoană nu poate fi condamnată doar pe baza mărturiilor investigatorului, ale colaboratorului ori ale martorilor protejaţi.

Drept urmare, Ciprian Curta a rămas doar cu pedeapsa de un an de detenție pentru deținere de droguri pentru consum propriu, care, contopită cu condamnarea din 2023 – din care orădeanul a executat deja o parte, fiind eliberat condiționat în 2024 – a dus la aplicarea unei pedepse definitive de 2 ani de închisoare după gratii.

În același dosar, ceilalți doi inculpați – Florin Sarca și Paul Sorin Stoica – au rămas cu condamnările dictate de Tribunalul Bihor: 7 ani și 7 luni de închisoare în cazul celui dintâi, acuzat de 7 tranzacții cu canabis și 3 cu drog „cristal”, respectiv un an și 10 luni de închisoare cu suspendare, pentru cel de-al doilea, care era intermediar între Sarca și clienții acestuia.

Ministrul a anunțat că legea privind recepția lucrărilor esențiale a fost adoptată de Parlament și se află în prezent la promulgare la președintele României. Potrivit înaltului demnitar, actul normativ a fost elaborat în urma unor consultări cu reprezentanții Comisiei Europene și are acordul acesteia.

„Am promovat legea privind recepția pentru lucrări esențiale, care ne va ajuta foarte mult în implementarea proiectelor prin PNRR. Legea este la promulgare la președinte. Este o lege pe care am dezbătut-o foarte mult cu Comisia Europeană, dar avem acceptul lor”, a declarat Cseke Attila.

Acesta a explicat că una dintre cele mai frecvente dificultăți întâlnite la investițiile finanțate din fonduri europene este reprezentată de racordarea la utilitățile publice, în special la rețeaua de energie electrică. În multe situații, aceste lucrări presupun costuri ridicate și termene de execuție care depășesc perioada disponibilă pentru finalizarea proiectelor.

„Problema care apare la anumite investiții este racordarea la utilitățile publice, în principal racordarea la energia electrică. Este o problemă nu doar de costuri, ci mai ales de timpul necesar realizării acestor lucrări”, a afirmat ministrul.

Cseke Attila a făcut referire și la noua creșă inaugurată în Oradea, arătând că, deși investiția este amplasată într-un cartier unde infrastructura de utilități există deja, și aici au fost întâmpinate dificultăți privind racordurile. El a precizat că situația este și mai complicată în cazul unor obiective construite în zone unde rețeaua electrică trebuie extinsă pe distanțe mari, fiind necesare inclusiv posturi de transformare, ceea ce prelungește considerabil perioada de execuție.

Noua lege prevede că investițiile vor putea fi recepționate chiar dacă amenajările exterioare și racordarea la rețeaua de energie electrică nu sunt încă finalizate. Restul lucrărilor, considerate esențiale, respectiv structura, infrastructura, construcția sau reabilitarea clădirilor, vor putea fi recepționate, iar finanțarea europeană va putea fi decontată.

„Pe baza acestei recepții a lucrărilor esențiale, Comisia Europeană va putea deconta fondurile europene pentru România”, a mai declarat ministrul.

Potrivit actului normativ, autoritățile vor avea la dispoziție un termen de 120 de zile pentru finalizarea racordării la energia electrică și a amenajărilor exterioare. Ministrul a subliniat că această soluție nu înseamnă că investițiile vor putea fi utilizate fără alimentare cu energie, ci doar că România nu va pierde finanțarea europeană din cauza unor întârzieri generate de procedurile de racordare.

Cseke Attila a precizat că măsura va avea efecte imediate în cazul proiectelor derulate prin Programul guvernamental de construire a creșelor, unde 14 investiții se află în această situație și vor putea beneficia de prevederile noii legi. Reglementarea se aplică și investițiilor de reabilitare, în special în domeniul educației.

În cazul școlilor, recepția lucrărilor esențiale va putea fi făcută după executarea a aproximativ 95% din investiție, diferența de 5% reprezentând lucrări considerate mai puțin importante, urmând să fie finalizată în termen de 120 de zile.

„Important este că Uniunea Europeană ne va accepta absorbția de fonduri și pe partea aceea de 95% și putem să închidem investițiile, urmând ca restul să fie făcut pe buget de stat. Este o lege care ne va ajuta foarte mult. Din simulările noastre, pentru domeniul educației și pe dezvoltare rezultă că putem absorbi aproximativ 560 de milioane de euro pe baza acestei legi. Dar mai sunt și alte domenii, unde încă nu am simulări”, a mai declarat ministrul interimar al Dezvoltării.

Potrivit lui Cseke Attila, legea a fost adoptată de Parlament și transmisă spre promulgare la sfârșitul lunii iunie. După intrarea în vigoare, aceasta va permite închiderea mai rapidă a proiectelor finanțate prin PNRR și decontarea fondurilor europene chiar și în situațiile în care anumite lucrări neesențiale sau racordarea la rețeaua electrică nu sunt finalizate, cu condiția ca acestea să fie executate în termenul de 120 de zile prevăzut de lege.

FOTO: Poliția Română

Când l-au verificat, oamenii legii au constatat că Anghel nu avea permis și mirosea puternic a alcool. Testarea a dovedit că avea o alcoolemie de 0,64 mg/l alcool pur în aerul expirat, respectiv de 1,30 g/l alcool pur în sânge.

Bărbatul le-a spus polițiștilor că a fost la concubina sa, în Tileagd, iar după ce a băut 400 ml de coniac, a pornit la drum spre casă, în județul Arad. În timpul anchetei, el nu a fost de găsit pentru a fi audiat, stabilindu-se că a plecat în străinătate, fără a se cunoaște unde locuiește.

La finalul lunii aprilie, Judecătoria Oradea a pronunțat în cazul său sentința care a rămas definitivă, nefiind atacată cu apel. Drept urmare, pe numele a fost emis un mandat de executare a pedepsei și a fost dat în urmărire internațională. A fost identificat în Franța și a fost adus în țară de polițiștii români.

Închisoare după o manevră în parcare

Cel de-al doilea urmărit internațional adus în țară vineri, 10 iulie, este Matei Rafi, de 44 de ani, din Ungheni, județul Mureș. Bărbatul a fost condamnat la un an și 9 luni de închisoare tot pentru conducere fără permis și sub influența alcoolului.

În seara de 20 septembrie 2024, el a fost implicat într-un eveniment rutier la intersecția străzilor Ady Endre și Sfântul Apostul Andrei. În timp ce încerca să iasă dintr-o parcare, a lovit cu partea din spate a mașinii un indicator rutier. A fost observat de un echipaj de jandarmi, care i-a anunțat pe polițiștii rutieri.

Aparatul etilotest cu care a fost verificat mureșeanul a indicat o concentrație alcoolică de 0,75 mg/l alcool pur în aerul expirat. În plus, verificările efectuate în baza de date a Poliției au arătat că lui Rafi i-a fost anulat permisul de conducere în 2019, în urma unei condamnări definitive.

Bărbatul a recunoscut că în acea seară a băut două beri și 150 ml de vodcă la un bar din Oradea. A explicat că a vrut doar să își repoziționeze mașina, despre care a susținut că a fost parcată neregulamentar de o altă persoană, pe care nu ar fi cunoscut-o.

În luna februarie a acestui an Judecătoria Oradea l-a găsit vinovat pentru incident, dar polițiștii care au mers să-l ridice nu l-au găsit acasă, astfel că a fost pus pe lista infractorilor căutați la nivel internațional. Matei Rafi a fost găsit în Germania și, odată ajuns în țară, a fost încarcerat în vederea executării pedepsei.

Originar din Drobeta Turnu Severin, Martinovic s-a născut în 20 decembrie 2004 și a început fotbalul la echipa din localitate, Luceafărul Drobeta Turnu Severin. În 2017 a făcut pasul la Academia Hagi, iar ulterior a mai jucat la Farul Constanța, Gloria Bistrița, Unirea Dej și ultima dată la Universitate Craiova II în Liga 3.

În anul 2022 a debutat în prima ligă în meciul FC Argeș – Farul Constanța, intrând pe teren în minutul 82 când l-a înlocuit pe Radaslavescu, fiind singura lui prezență în prima ligă.
Are selecții la echipele naționale de juniori U17, U18 și U19, dar și la U20 în anul 2023, când a fost chemat de selecționerul Costin Curelea pentru meciurile cu Anglia și Norvegia.

De la Lotus Băile Felix au fost transferați mijlocașul George Ionuț Cherman (23 de ani – 20 de meciuri și 2 goluri în sezonul trecut) și atacantul Daniel Duma (22 de ani – 21 de meciuri și un gol în sezonul trecut).
La gruparea din Beiuș e posibil să ajungă și doi juniori de la FC Bihor, născuți în anul 2008, Ianis Cherman (fratele lui George) și Andrei Mocuța.
Staff-ul mai are în vizor un fundaș central, un mijlocaș central dar și juniori pentru rolul de „under”.

Potrivit reprezentanților ministerului, criteriul care prevedea ca mașinile eligibile să fie fabricate în Spațiul Economic European sau în state semnatare ale Tratatului mediteranean a fost amânat. Decizia a fost luată după consultări cu autoritățile europene, care au indicat că introducerea unei astfel de condiții necesită proceduri suplimentare la nivelul Uniunii Europene. Aplicarea noilor reguli ar fi întârziat debutul programului cu cel puțin trei luni.

Ministerul Mediului precizează că va continua dialogul cu instituțiile europene pentru ca aceste criterii să poată fi introduse, începând cu ediția Rabla din 2027.

Pentru ediția din 2026 destinată persoanelor fizice, Guvernul a alocat un buget de 300 de milioane de lei. Valorile ecotichetelor rămân identice cu cele acordate în ultima sesiune din 2025.

Astfel, cei care aleg să cumpere un autoturism nou 100% electric sau un model echipat cu pilă de combustie pe bază de hidrogen vor putea primi un sprijin financiar de 18.500 de lei. Pentru achiziția unui automobil plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice, ecotichetul va fi de 15.000 de lei.

În cazul vehiculelor hibride, finanțarea acordată va fi de 12.000 de lei, iar pentru autoturismele cu motoare termice, inclusiv cele alimentate cu GPL sau GNC, precum și pentru motociclete, valoarea sprijinului rămâne la 10.000 de lei.

Ministerul Mediului a precizat că și criteriile de eligibilitate vor fi păstrate în forma aplicată la ultima sesiune Rabla pentru persoane fizice, desfășurată în baza ghidului aprobat în 2025.

Autoritățile urmează să publice în perioada următoare calendarul oficial al programului și toate detaliile privind înscrierea beneficiarilor.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că prioritatea instituției este lansarea programului într-un termen cât mai scurt, fără a crea blocaje pentru persoanele care intenționează să își cumpere un autoturism nou.

Potrivit acesteia, introducerea criteriilor privind proveniența vehiculelor ar fi necesitat analize suplimentare și ar fi întârziat considerabil demararea programului. Din acest motiv, ministerul a ales să păstreze regulile deja cunoscute pentru ediția din 2026, urmând ca discuțiile tehnice cu autoritățile europene să continue, astfel încât noile condiții să poată fi aplicate începând cu anul viitor.

FOTO: Bihon / Ilie Bolojan Facebook

La eveniment au mai fost prezenți președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, conducerea Inspectoratului Școlar Județean, managerul Spitalului Județean, Gheorghe Carp, deputatul Szabó Ödön, reprezentanții Companiei Naționale de Investiții, prin care s-a derulat proiectul, ai firmei Newcon Tehnic din Oradea, constructorul creșei, și alți invitați.

Noua creșă inaugurată este a 82-a la nivel național și a șaptea finalizată în județul Bihor. Noua creșă este una dintre investițiile realizate prin programul național lansat în urmă cu cinci ani pentru extinderea infrastructurii destinate educației antepreșcolare. Unitatea a fost construită într-o zonă cu o densitate ridicată a populației, unde cererea pentru locuri în creșele publice a depășit constant oferta existentă.

În deschiderea evenimentului, premierul interimar Ilie Bolojan a evidențiat colaborarea dintre autoritățile centrale și cele locale care a făcut posibilă finalizarea investiției.

„Ne aflăm la un eveniment în cadrul căruia încă o creșă este finalizată printr-un program finanțat atât din fonduri europene, cât și din fonduri guvernamentale. Se cuvine să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei investiții. În primul rând, vreau să îi mulțumesc domnului ministru Cseke Attila pentru că a susținut acest program și pentru că, și în acest mandat, prin proiectele finanțate de Ministerul Dezvoltării, au fost inaugurate numeroase creșe în localități din întreaga țară, în municipii, orașe și comune. Astfel, familiile tinere beneficiază de condiții mai bune pentru creșterea și îngrijirea copiilor, iar aceste investiții contribuie și la încurajarea natalității în România”, a declarat premierul interimar.

Ilie Bolojan a explicat că alegerea amplasamentului nu a fost întâmplătoare, noua creșă fiind construită într-un cartier cu un număr mare de familii tinere și cu o nevoie evidentă de astfel de servicii. Totodată, premierul și-a exprimat speranța ca unitatea să își înceapă activitatea din această toamnă, după finalizarea procedurilor de autorizare și încadrarea personalului.

La rândul său, ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a prezentat parcursul Programului „Sfânta Ana”, amintind că acesta a fost inclus în programul de guvernare în anul 2021.

„În 2021, coaliția aflată la guvernare a decis introducerea în programul de guvernare a unui program național de construire a creșelor, pe care l-am denumit «Sfânta Ana». În primul an ne-am ocupat de întreaga componentă administrativă: am elaborat normativul de construire pentru creșe, am realizat proiectele-tip și am identificat sursele de finanțare. Programul a pornit cu finanțare de la bugetul de stat, iar odată cu apariția oportunității oferite de Planul Național de Redresare și Reziliență am reușit să transferăm o parte importantă dintre investiții pe finanțare europeană, inclusiv această creșă de la Oradea”, a declarat ministrul Cseke.

Potrivit lui Cseke Attila, în prezent sunt aprobate 247 de creșe în toate județele țării, finanțate atât prin PNRR, cât și din bugetul de stat. „În județul Bihor inaugurăm astăzi (11 iulie-n.r.) cea de-a șaptea creșă realizată prin Programul «Sfânta Ana», după cele din Oradea, Marghita, Beiuș, Salonta, Țețchea și Valea lui Mihai. Toate celelalte proiecte, până la un total de 16 creșe în județ, sunt deja aprobate. Prin cele șapte unități finalizate până acum au fost create spații moderne pentru cel puțin 410 copii”, a mai precizat ministrul Dezvoltării.

Acesta a arătat că investițiile în infrastructura antepreșcolară reprezintă un răspuns la provocările demografice cu care se confruntă România. „Este răspunsul statului român la provocările demografice cu care ne confruntăm. Construim o infrastructură antepreșcolară modernă, adaptată standardelor actuale, prin care părinții, în special mamele care doresc să revină la locul de muncă, să își poată lăsa copiii în condiții de siguranță, în grija personalului specializat”, a afirmat Cseke Attila.

Ministrul a subliniat că Programul „Sfânta Ana” nu înseamnă doar ridicarea unor clădiri, ci și asigurarea condițiilor necesare funcționării acestora.

„În ultimii ani au fost luate două decizii importante. Din 2022, cheltuielile de funcționare ale creșelor nu mai sunt suportate de autoritățile locale, ci din bugetul Ministerului Educației. A fost una dintre măsurile necesare, pentru că multe administrații locale nu își permiteau să susțină aceste costuri. Astăzi, statul român participă direct și la finanțarea funcționării acestor unități”, a explicat ministrul.

Cseke Attila a precizat că Executivul a creat și cadrul legal pentru ocuparea posturilor necesare funcționării noilor creșe. „Pentru anii 2025 și 2026 au fost adoptate măsurile care permit aprobarea posturilor. În cazul acestei creșe, Guvernul a aprobat prin memorandum, în ședința din 21 mai, cele 18 posturi necesare. Astfel pot fi organizate concursurile pentru ocuparea lor, iar după autorizarea unității, în această toamnă, creșa va deveni funcțională”, a spus ministrul.

Referindu-se la stadiul implementării programului la nivel național, ministrul Dezvoltării a afirmat că investițiile se află în etapa finală.

„Programul merge mai departe. În perioada următoare vom inaugura noi creșe în mai multe județe ale țării. Până la sfârșitul acestei luni ne propunem să ajungem la 100 de creșe finalizate, iar până la sfârșitul lunii august România își va îndeplini jalonul din PNRR privind finalizarea a 110 creșe construite prin Programul «Sfânta Ana»”, a mai declarat Cseke Attila.

Ministrul a evidențiat și colaborarea dintre Guvern și autoritățile locale, pe care a considerat-o esențială pentru succesul proiectului. „Acest program este un exemplu de colaborare între autoritățile centrale și cele locale. Finanțarea și coordonarea au fost asigurate la nivel guvernamental, însă fără implicarea administrațiilor locale aceste investiții nu ar fi fost posibile. În ceea ce privește Oradea, odată cu cele două creșe construite prin Programul «Sfânta Ana» și cu cele patru aflate în execuție în zona metropolitană, la Sântandrei, Oșorhei, Nojorid și Paleu, problema deficitului de locuri în creșe va fi rezolvată, iar solicitările părinților vor putea fi acoperite”, a afirmat ministrul.

Viceprimarul Oradiei, Teofil Filimon, a declarat că inaugurarea reprezintă un moment important pentru municipiu, deoarece este doar a doua creșă construită de la zero în oraș. El a amintit că, în ultimii ani, numărul solicitărilor depuse de părinți a fost constant mai mare decât locurile disponibile în rețeaua publică.

Potrivit viceprimarului, Oradea dispune în prezent de aproximativ 840 de locuri în creșele publice, iar noua unitate de pe strada Aluminei va contribui la reducerea deficitului existent și va oferi familiilor din municipiu condiții moderne pentru îngrijirea și educația copiilor de vârstă antepreșcolară.

Creșă construită la cele mai înalte standarde tehnologice

Noua creșă a fost proiectată după standardele tehnice prevăzute pentru unitățile moderne de educație antepreșcolară. Clădirea are o capacitate de 40 de locuri pentru copii cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani și o suprafață construită de 1.342 de metri pătrați, din care peste 1.056 de metri pătrați reprezintă suprafața utilă.

Spațiile sunt organizate în trei zone funcționale distincte. Aripa destinată copiilor cuprinde patru dormitoare, două săli de joacă, vestiare de tip filtru și grupuri sanitare adaptate vârstei beneficiarilor. În corpul administrativ sunt amenajate recepția, birourile personalului de conducere, cabinetul medical și izolatorul, iar zona tehnică include bucătăria proprie, spălătoria, călcătoria și biberoneria.

Clădirea a fost realizată cu accent pe eficiența energetică și reducerea costurilor de exploatare. Pereții exteriori au fost izolați cu vată bazaltică de 15 centimetri, iar la soclu și sub placa pe sol a fost utilizat polistiren extrudat cu grosimi cuprinse între 10 și 15 centimetri. Ferestrele și ușile exterioare sunt realizate din profile de aluminiu cu barieră termică și geam termoizolant laminat securizat, prevăzute cu sisteme automate de autoînchidere.

FOTO: Inaugurarea creșei “Sfânta Ana”, strada Aluminei, 11.07.2026

În interior au fost folosite materiale adaptate spațiilor destinate copiilor. Grupurile sanitare sunt compartimentate cu panouri HPL rezistente la umiditate și ușor de igienizat, iar în sălile de activități, pe coridoare, în cabinetul medical și în spațiile comune a fost aplicată o pardoseală poliuretanică antiderapantă, continuă și rezistentă la uzură și la substanțele utilizate pentru dezinfecție.

Construcția este dotată cu un sistem modern de climatizare de tip VRF și instalații de ventilare cu recuperare de căldură, care asigură schimbul permanent al aerului în încăperile destinate copiilor. Pentru reducerea consumului de energie au fost montate pe acoperiș o centrală fotovoltaică cu o putere instalată de 16,65 kWp și un sistem format din 40 de panouri solare.

Un accent deosebit a fost pus și pe siguranța clădirii. Creșa dispune de un sistem digital de apel pentru asistență medicală, de dispozitive pentru detectarea defectelor de arc electric, de un sistem complet de detecție și alarmare în caz de incendiu, care poate întrerupe automat alimentarea cu energie electrică în situații de urgență, precum și de instalații și echipamente adaptate utilizării de către copiii de vârstă antepreșcolară.

Totodată, pe latura dinspre grădinița învecinată a fost construit un perete antifoc cu rezistență la foc de 180 de minute, conform cerințelor de securitate la incendiu.

„Josh este un jucător creativ care a parcurs calea lungă pentru a ajunge unde este acum. Este foarte îndrăzneț și ne-a arătat că își dorește cu adevărat să vină să joace pentru noi. E un jucător care își poate crea propriile șuturi, dar care își poate găsi și coechipierii bine. Poate arunca bine atât din dribling, cât și din pase. Faptul că avem mai mulți jucători cu caracteristici de mânuitori de minge ne va pune într-o poziție bună pentru a juca ritmul rapid pe care ni-l dorim”, l-a caracterizat Mikko Riipinen