Fotografia a fost publicată pe grupul de Facebook „Oradea”, iar autorul postării s-a adresat părinților celor patru.

„Către părinții care poate își recunosc copiii în imagine, în această seară, pe noul drum din Calea Aradului, cei 4 ‘magnifici’ făceau concurs pe șosea”, a scris orădeanul.

În același mesaj, acesta a făcut referire și la lipsa echipamentului de protecție, ironizând totodată siguranța trotinetelor.

„Sper că le luați și echipament dacă tot îi lăsați pe stradă cu trotinetele alea ‘ultra sigure’”, a continuat acesta.

Mesajul se încheie cu un avertisment scurt: „Altceva nu mai are rost să zic. Viața are prioritate!”

Fotografia a strâns zeci de comentarii, iar o bună parte dintre reacții au vizat atât comportamentul tinerilor, cât și decizia părinților de a-i lăsa să folosească trotinetele în astfel de condiții. „Nu înțeleg cum își pot lăsa copiii afară așa”, „Dacă părinții vor să scape de ei le cumpără trotinete mortale???” sau „Alți copii inconștienți. Și părinții la fel!”.

Regulile sunt stabilite prin metodologia aprobată prin ordin comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Educației și Cercetării, intrată în vigoare la 11 ianuarie 2026, a relatat Alba24.

Elevii care rămân la aceeași școală nu trebuie să aducă automat acte noi

Cursurile anului școlar 2026-2027 încep luni, 7 septembrie 2026, iar pentru majoritatea elevilor se încheie pe 18 iunie 2027. La revenirea din vacanță, antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor nu li se solicită automat aviz epidemiologic pentru reluarea cursurilor. Astfel, copiii care trec în clasa următoare și rămân în aceeași unitate de învățământ nu au obligația generală de a prezenta în fiecare toamnă o nouă adeverință medicală de înscriere în colectivitate.

Școala poate organiza însă un triaj epidemiologic după vacanțe, cu ajutorul personalului medical.

Ce acte sunt necesare la înscrierea în creșă sau grădiniță

Pentru copiii care se înscriu pentru prima dată la creșă sau grădiniță, dosarul medical trebuie să conțină:

• adeverința medicală de înscriere în colectivitate;
• avizul epidemiologic;
• dovada vaccinării.

Documentele sunt eliberate de medicul de familie. Dovada vaccinării cuprinde istoricul vaccinurilor administrate copilului.

Aceste acte sunt necesare pentru înscriere și nu trebuie confundate cu documentele solicitate la simpla revenire în aceeași unitate după vacanța de vară.

Ce documente sunt necesare pentru clasa pregătitoare

Pentru copiii care încep clasa pregătitoare, actele medicale diferă în funcție de existența unui cabinet medical școlar în grădinița pe care au frecventat-o. Dacă grădinița are cabinet medical școlar, sunt necesare fișa medicală de la grădiniță și adeverința medicală, eliberate de medicul școlar.

În cazul unei grădinițe fără cabinet medical școlar, fișa medicală este alcătuită din adeverința medicală de înscriere în colectivitate și dovada vaccinării. Acestea sunt eliberate de medicul de familie.

Ce acte sunt necesare la intrarea în clasa a IX-a

Și pentru elevii care intră în clasa a IX-a documentele diferă în funcție de existența unui cabinet medical la școala gimnazială absolvită. Dacă unitatea de învățământ are cabinet medical școlar, sunt necesare fișa medicală de la școala absolvită și adeverința medicală, eliberate de medicul școlar. Dacă școala nu are cabinet medical propriu, fișa medicală este alcătuită din adeverința de înscriere în colectivitate și dovada de vaccinare, eliberate de medicul de familie. Aceste documente sunt necesare pentru trecerea într-o nouă etapă de școlarizare.

Ce se întâmplă când elevul se transferă la altă școală

În cazul unui transfer, documentele medicale depind, la rândul lor, de existența unui cabinet medical la unitatea de proveniență. Dacă elevul a frecventat o unitate cu cabinet medical propriu, fișa medicală este eliberată de medicul școlar. Dacă unitatea de proveniență nu are cabinet medical, fișa este alcătuită din adeverința medicală de înscriere în colectivitate și dovada de vaccinare, eliberate de medicul de familie.

Actele medicale sunt separate de documentele școlare și administrative necesare pentru aprobarea transferului.

Când este nevoie de adeverință sau aviz epidemiologic după o boală

Regulile se schimbă atunci când elevul sau copilul revine în colectivitate după o boală infectocontagioasă. În această situație, elevii și studenții revin pe baza unei adeverințe medicale care confirmă că sunt apți pentru reintrarea sau revenirea în colectivitate.

Pentru antepreșcolari și preșcolari este necesar un aviz epidemiologic.

Documentele sunt eliberate de medicul curant.

Ce se întâmplă după absențe medicale mai lungi

Există o regulă distinctă pentru copiii din creșe și grădinițe care lipsesc din motive medicale mai mult de trei zile lucrătoare consecutive. Revenirea acestora în colectivitate este condiționată de prezentarea unui aviz epidemiologic favorabil, eliberat de medicul de familie sau de medicul curant.

Prin urmare, trebuie diferențiate trei situații: revenirea după vacanță, când nu se cere automat un aviz epidemiologic; revenirea după o absență medicală de peste trei zile lucrătoare consecutive, în cazul antepreșcolarilor și preșcolarilor; și revenirea după o boală infectocontagioasă, pentru care se aplică regulile medicale specifice.

Elevii și studenții cazați în cămine au nevoie de aviz epidemiologic

O excepție importantă îi privește pe elevii și studenții care se cazează în cămine. La începutul anului școlar sau universitar, aceștia trebuie să prezinte pedagogului ori administratorului căminului un aviz epidemiologic eliberat de medicul de familie.

Obligația este legată de cazarea în cămin și nu înseamnă că toți elevii sau studenții trebuie să prezinte un asemenea document pentru a merge la cursuri.

Copiii cu afecțiuni cronice pot avea nevoie de documente suplimentare

Pentru elevii cu afecțiuni cronice sau cu recomandări medicale speciale, situația poate fi diferită.

Metodologia prevede monitorizarea copiilor cu afecțiuni cronice, iar personalul unității de învățământ trebuie să transmită personalului medical informațiile relevante și să faciliteze obținerea documentelor medicale necesare de la părinți.

Administrarea unui tratament în unitatea de învățământ se face cu informarea și acordul părinților.

Prin urmare, documentele suplimentare sunt solicitate în funcție de starea de sănătate a copilului și de recomandările medicului. Ele nu reprezintă un dosar medical obligatoriu pentru toți elevii la începutul fiecărui an școlar.

Scutirea medicală la sport se prezintă doar când este recomandată de medic

Elevii care au o recomandare medicală pentru scutirea de la efort fizic trebuie să prezinte documentele necesare potrivit regulilor aplicabile scutirilor medicale, fie că este vorba despre întregul an școlar, fie despre o perioadă determinată.

Documentul medical este atașat dosarului personal al elevului.

Așadar, pentru majoritatea elevilor care continuă studiile în aceeași unitate de învățământ, revenirea din vacanța de vară nu presupune obținerea unei noi adeverințe medicale sau a unui aviz epidemiologic. Actele medicale sunt cerute în situații precise, precum înscrierea într-o nouă unitate sau etapă de școlarizare, transferul, revenirea după anumite perioade de boală ori cazarea în cămin.

„Nu vă puneți, prin inacțiune, semnătura pe certificatele noastre de deces”, este mesajul transmis de reprezentanții pacienților.

Federația susține că, în doar 24 de ore, a identificat trei medicamente care lipsesc și alte opt pentru care există discontinuități repetate și de lungă durată. Aceste situații pot duce la amânarea tratamentelor, iar pentru pacienții oncologici consecințele pot fi grave.

Lista oficială de discontinuități a ANMDMR confirmă probleme de aprovizionare pentru mai multe substanțe active utilizate în oncologie și hemato-oncologie, potrivit federației, a relatat Alba24.

Federația atrage atenția că lipsa unui medicament pentru câteva săptămâni nu este o simplă problemă logistică pentru un pacient care urmează un tratament împotriva cancerului.

„Pentru un pacient cu cancer, o discontinuitate de câteva săptămâni nu înseamnă o simplă problemă de aprovizionare. Înseamnă tratament amânat, boală care poate progresa, șanse terapeutice pierdute și, uneori, vieți pierdute. În acest context, declarațiile potrivit cărora medicamentele nu lipsesc nu ne liniștesc. Dimpotrivă, ne îngrijorează profund, pentru că realitatea raportată de pacienți și de asociațiile din teritoriu este alta”, se arată în scrisoarea deschisă.

Apelul FABC vine după ce șeful CNAS, Horațiu Moldovan, a declarat într-un interviu acordat Digi24 că „nu este o criză a citostaticelor”.

Legea salarizării, negociată pe ultima sută de metri

În ultimele săptămâni au avut loc mai multe runde de negocieri între liderii fostei coaliții PSD-PNL-USR-UDMR, unele dintre întâlniri desfășurându-se la Palatul Cotroceni.

Cea mai recentă rundă de discuții a avut loc marți, 25 august, și a durat aproximativ două ore. Nu s-a ajuns însă la un rezultat concret, astfel că negocierile vor continua la nivel tehnic între reprezentanții Ministerelor Finanțelor, Muncii, Educației și Sănătății.

Termenul-limită pentru adoptarea legii este 31 august, însă proiectul se află în continuare în discuție, iar adoptarea sa până la această dată este incertă.

Un proiect amânat de mai multe ori

Legea salarizării trebuia adoptată inițial în 2023, însă Guvernul PSD-PNL de la acel moment a amânat adoptarea până în 2026.

În acest an, fostul ministru al Muncii, Florin Manole, nu a mai prezentat proiectul, iar ulterior Guvernul a fost demis. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a venit apoi cu o nouă variantă, care prevedea reducerea unor sporuri din sectorul bugetar și înghețarea salariilor pentru angajații ale căror venituri depășeau coeficienții prevăzuți în lege.

Proiectul avea inițial un impact bugetar de aproximativ 8 miliarde de lei. În urma negocierilor cu sindicatele, costurile au crescut însă la 12 și chiar 18 miliarde de lei.

Comisia Europeană a respins majorarea impactului bugetar, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că statul nu dispune de fondurile necesare pentru a susține cheltuieli suplimentare.

Valoarea de referință, stabilită la 4.000 de lei

Noua variantă a proiectului prevede intrarea în vigoare la 1 decembrie 2026. Valoarea de referință a fost stabilită la 4.000 de lei, în scădere față de cei 4.100 de lei prevăzuți în prima formă a proiectului.

Guvernul ar urma să poată modifica această valoare în funcție de recomandările Comisiei Europene formulate în cadrul semestrului european și de evoluția situației bugetare.

Modificări importante pentru angajații din Sănătate

Una dintre schimbările importante vizează sistemul sanitar. Noul proiect permite ca sporurile din Sănătate să depășească plafonul general de 20%, iar fondurile necesare să fie asigurate prin transferuri din bugetul ordonatorului principal de credite.

„Pentru unitățile din sistemul public de sănătate, procentul prevăzut la alin. (2) se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite, indiferent de sursa de finanțare. Fondurile necesare pentru plata sporurilor care depășesc 20% la nivel de sursă de finanțare se asigură prin transferuri din bugetul ordonatorului principal de credite”, se arată în proiect.

De asemenea, finanțarea salariilor din unitățile sanitare publice aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate ar urma să fie realizată printr-un transfer distinct din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Bonus de 15% pentru profesorii cu peste 30 de ani vechime

În cazul Educației, noua formă a legii introduce un bonus de senioritate de 15% pentru profesorii din învățământul preuniversitar care au o vechime de peste 30 de ani.

De această prevedere ar urma să beneficieze și educatorii și antrenorii.

Proiectul stabilește și reguli pentru funcțiile didactice auxiliare care nu se regăsesc în anexele dedicate sistemului de învățământ. Pentru acestea vor putea fi utilizate salariile de bază prevăzute în anexele altor domenii bugetare, iar în lipsa unor funcții corespunzătoare vor fi avute în vedere funcții similare.

Lista funcțiilor urmează să fie aprobată prin hotărâre de Guvern, la inițiativa Ministerului Educației și Cercetării, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Noua formă a Legii salarizării încearcă să împace solicitările sindicatelor cu limitele bugetare și condițiile impuse pentru accesarea fondurilor europene. Rămâne însă de văzut dacă proiectul va putea fi adoptat până la termenul-limită de 31 august.

Foto: IA

Măsura este prevăzută într-un proiect de ordin publicat de Agenția Națională de Administrare Fiscală pe 24 august, care stabilește procedura prin care autoritatea fiscală poate identifica persoanele care nu și-au îndeplinit obligațiile declarative și poate calcula din oficiu contribuțiile datorate.

În cazul CAS, procedura vizează, în principal, persoanele care au obținut în 2025 venituri din activități independente sau din drepturi de proprietate intelectuală, iar venitul net anual cumulat a atins cel puțin nivelul a 12 salarii minime brute pe țară. Condiția este ca obligația privind CAS să nu fi fost declarată.

ANAF poate folosi pentru identificarea acestor persoane informațiile din declarațiile fiscale și din evidențele proprii, inclusiv datele transmise prin formularele 256 și 112, precum și cele din Declarația Unică.

Există însă și o categorie distinctă: persoanele care au obținut venituri asimilate salariilor pentru activități desfășurate în străinătate, de exemplu în calitate de administratori, directori sau membri ai consiliilor de administrație, fără să declare CAS aferent.

CASS se aplică unui spectru mai larg de venituri

În cazul contribuției de sănătate, lista este mai extinsă. Procedura poate viza persoane cu venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, chirii, investiții, agricultură, silvicultură, piscicultură sau alte surse, dacă veniturile cumulate ating pragurile prevăzute de legislația fiscală. Sunt incluse, de asemenea, anumite venituri asimilate salariilor obținute din străinătate și pensiile provenite din străinătate, pentru veniturile aferente lunii august 2025 și ulterior.

Pentru pensiile din străinătate, documentul indică un prag de 3.000 de lei pe lună pentru fiecare drept de pensie, de la care poate apărea obligația de plată a CASS.

Nu intră automat în această procedură cei care și-au declarat deja contribuțiile, persoanele care sunt asigurate într-un alt stat în condițiile legislației europene, precum și anumite situații în care activitatea a fost suspendată sau venitul fiscal este zero ori s-a înregistrat pierdere.

Pentru veniturile realizate în 2025, reperul este salariul minim brut de 4.050 de lei.

Astfel, pragurile relevante sunt:

• 24.300 de lei – șase salarii minime brute;
• 48.600 de lei – 12 salarii minime brute;
• 97.200 de lei – 24 de salarii minime brute.

În cazul CAS, baza de calcul este raportată la 12 salarii minime pentru veniturile cuprinse între 12 și 24 de salarii minime și la 24 de salarii minime pentru veniturile care ating sau depășesc acest nivel.

Pentru CASS sunt utilizate pragurile de 6, 12 și 24 de salarii minime, în funcție de nivelul veniturilor. Pentru activitățile independente, baza poate fi raportată la venitul efectiv realizat, în limitele stabilite de Codul fiscal.

Contribuțiile achitate sau reținute deja la sursă sunt luate în calcul la stabilirea sumei finale, astfel încât să nu fie stabilită o obligație mai mare decât cea rezultată potrivit regulilor fiscale aplicabile.

Înainte de impunere, contribuabilul este notificat

ANAF nu trece direct la emiterea deciziei. Procedura prevede mai întâi identificarea persoanelor care nu și-au îndeplinit obligațiile declarative și notificarea acestora.

Contribuabilul trebuie să aibă posibilitatea de a-și clarifica situația. De la comunicarea notificării există un termen de 20 de zile în care persoana poate depune Declarația Unică sau documente care să demonstreze că nu datorează contribuția respectivă.

Dacă persoana nu se prezintă la prima audiere, procedura prevede o a doua invitație, iar punctul de vedere poate fi transmis și în scris.

Abia ulterior, dacă situația nu este clarificată, ANAF poate estima baza de calcul, întocmi referatul necesar și emite decizia de impunere din oficiu.

Există și o posibilitate de remediere pentru contribuabil. Dacă, în termen de 60 de zile de la comunicarea deciziei de impunere din oficiu, acesta își îndeplinește obligațiile declarative, decizia se anulează, cu efect de la data depunerii declarației.

Anularea este posibilă și atunci când apar ulterior documente care demonstrează că persoana nu avea, în realitate, obligația de a plăti contribuțiile în România, inclusiv în situații care țin de aplicarea legislației privind securitatea socială din alt stat.

Primirea unei notificări de la ANAF nu înseamnă automat că persoana datorează contribuțiile indicate. Documentele și situația fiscală trebuie verificate.

Dacă obligația de declarare există, contribuabilul poate depune Declarația Unică. Dacă apreciază că nu datorează CAS sau CASS, trebuie să prezinte documentele justificative relevante, în termenul comunicat.

Ignorarea notificării nu închide procedura. Dacă situația nu este clarificată, ANAF poate continua demersurile și poate ajunge la stabilirea din oficiu a contribuțiilor pe baza informațiilor și plafoanelor prevăzute de procedură.

Proiectul a fost adoptat cu 82 de voturi „pentru”, 19 „contra” și 21 de abțineri, a transmis Mediafax, citat de Alba24.

Prin noua formă a legii, consilierii locali și județeni care sunt angajați cu contract în spitale, regii autonome sau alte instituții publice nu mai sunt vizați de interdicția care le-ar fi putut afecta mandatele. După votul din Senat, reprezentanții USR au anunțat că vor contesta legea la Curtea Constituțională a României (CCR).

Cum s-a ajuns la situația de incompatibilitate

Problema a apărut după ce o modificare a Codului administrativ a intrat în vigoare la începutul lunii august. Prevederea a generat interpretări care au dus la apariția unor situații de incompatibilitate pentru consilierii locali și județeni care aveau și calitatea de angajați contractuali la stat. În această categorie intră, de exemplu, persoane care lucrează în spitale sau în regii autonome și care ocupă în același timp un mandat de consilier local sau județean.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a susținut că situația ar fi fost provocată de o interpretare greșită a prevederilor legale. În ciuda acestei explicații, în mai multe localități au apărut deja demisii ale unor aleși locali.

Parlamentul a intervenit pentru eliminarea interdicției

Pentru a elimina incertitudinile, comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților au decis eliminarea articolului care putea conduce la incompatibilitatea aleșilor locali angajați la stat. Propunerea a venit din partea UDMR. În comisia din Camera Deputaților, reprezentanții PNL și USR s-au abținut de la vot.

Ulterior, Senatul a dezbătut și a adoptat modificările, încercând să înlăture efectele prevederii care a creat probleme pentru consilierii locali și județeni.

Mii de consilieri, vizați de modificarea legislativă

Legea inițială a fost promulgată pe 4 august 2026, iar termenul în care aleșii locali aflați în situație de incompatibilitate trebuiau să opteze între mandat și locul de muncă expira chiar miercuri.

„În România, în total sunt 40.022 de consilieri locali, aleși în urma scrutinului din 9 iunie 2024. O mare parte din ei lucrează și la stat”, a mai scris Alba24.

Noua modificare legislativă elimină astfel interdicția care îi putea obliga pe aceștia să renunțe la mandat sau la locul de muncă din sectorul public.

Totuși, legea nu este încă definitivă. USR a anunțat că intenționează să o atace la CCR, astfel că disputa privind modificările Codului administrativ ar putea continua și după votul din Senat.

Situația este complicată de faptul că actuala Lege a învățământului preuniversitar prevede aplicarea noului sistem chiar pentru generația care începe acum clasa a VIII-a. Până la adoptarea, promulgarea și publicarea unei modificări legislative, prevederile aflate în vigoare rămân aplicabile, a relatat Alba24.

Camera Deputaților a votat atât amânarea, cât și eliminarea examenului

Camera Deputaților a adoptat, pe 24 august 2026, un proiect care a ajuns să conțină prevederi contradictorii privind admiterea la liceu. În aceeași inițiativă legislativă au fost introduse amendamente care prevăd atât amânarea examenului separat, cât și eliminarea lui completă.

Proiectul a fost adoptat cu 249 de voturi „pentru”, după ce amendamentele susținute de PNL și USR au trecut de plen. Camera Deputaților a fost însă prima Cameră sesizată, iar decizia finală îi aparține Senatului.

Senatorii au discutat proiectul miercuri, 26 august, însă nu au ajuns la o variantă definitivă. Documentul a fost retrimis la Comisia pentru învățământ, iar dezbaterile urmează să fie reluate pe 1 septembrie, potrivit Edupedu.ro.

Ce prevede acum legea pentru admiterea din 2027

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește că noile reguli de admitere se aplică începând cu elevii care au intrat în clasa a V-a în anul școlar 2023–2024.

Este vorba despre elevii care încep clasa a VIII-a în toamna anului 2026.

În forma actuală a legii, aceștia ar urma să susțină mai întâi Evaluarea Națională. Ulterior, anumite licee pot organiza un concurs separat pentru cel mult 50% dintre locurile disponibile la anumite specializări sau chiar la toate specializările.

Organizarea concursului nu este obligatorie. Liceele care aleg să îl organizeze ar urma să stabilească două discipline de examen, în funcție de profilul sau specializarea pentru care se face admiterea. Subiectele ar trebui să fie standardizate, unice la nivel național și elaborate sub coordonarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. La concurs ar putea participa doar elevii care obțin cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale, conform explicațiilor publicate de Edupedu.

Locurile rămase după concursurile organizate de licee ar urma să fie ocupate prin repartizare computerizată, în funcție de rezultatele obținute la Evaluarea Națională și de opțiunile candidaților.

Ministrul Educației susține amânarea examenului

Ministrul Educației, Mihai Dimian, a declarat că ministerul susține amânarea examenului separat de admitere la liceu. Potrivit acestuia, regulile unei asemenea proceduri ar trebui să fie cunoscute de elevi încă din momentul în care aceștia intră în clasa a V-a.

„Elevii trebuie să știe din clasa a V-a ce îi așteaptă”, a afirmat ministrul în timpul dezbaterilor parlamentare, conform Edupedu.

Ulterior, Mihai Dimian a recunoscut că examenul separat „nu este soluția cea mai fericită” și a vorbit despre posibilitatea unei evaluări realizate pe parcursul gimnaziului, însoțită de o consiliere mai bună a elevilor în alegerea profilului liceal.

Ministrul a mai precizat că ordinul pentru organizarea Evaluării Naționale a fost deja semnat pe baza regulilor existente. Evaluarea Națională nu este pusă sub semnul întrebării. Incertitudinea vizează examenul suplimentar pe care unele licee l-ar putea organiza după evaluarea națională.

CH 28558

CH28557

„Este o formulă de punere în transparență. În momentul în care vine să fie propusă vom regla lucrurile. (…) În sensul în care, discutând cât se poate de clar această situație, foarte probabil vom rămâne pe actualul sistem”, a spus el, marți seara, la Digi24.

Bolojan a explicat că Ministerul Educației a formulat propunerea respectivă apreciind că bursa reprezintă un element de sprijin pentru a asigura prezența la școală.

„Din discuția pe care am avut-o cu domnul ministru, alocațiile de tip social, care sunt o formă de sprijin lunară, au o logică în accepțiunea ministerului să fie date lună de lună. Bursa este un element de sprijin pentru a te duce la școală, poate să fie bursă de merit, poate să fie bursă socială. Asta a fost, să spunem, logica ministerului când a luat în calcul o astfel de propunere”, a precizat premierul.

sursa: Agerpres

Elevii ar putea rămâne fără bursa socială în vacanțele școlare. Ministerul Educației propune schimbarea regulilor